4,085 matches
-
scrieri aghiografice) deosebit de apreciate de monahi: Descoperirea capului Sfântului Ioan Botezătorul, Pocăința minunată a Sfintei Thaisia, Viața Sfântului Pahomie. Pentru traducerile efectuate, Dionisie Exiguul a scris zece Prefețe: Prefață la traducerea în latinește a cărții Sfântului Grigorie al Nyssei, Despre facerea omului; Prefață la prima traducere a canoanelor grecești, către Episcopul Ștefan; Prefață la colecția de decretale ale pontifilor romani; Prefață la o altă traducere a canoanelor grecești; Prefață la traducerea în latinește a celor două epistole ale Sfântului Chiril, Episcop
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
moștenit și de creștini, suferind unele transformări. Astfel, pe lângă numerotarea inversă a elementelor ei, octada romană a fost înlocuită cu o unitate mai mică de timp, grupa de șapte zile. Tradiția aceasta provine de la evrei și reflectă simbolismul zilelor de la facerea lumii. După cum se știe în istoria revelației iudeo-creștine, numărul șapte are un caracter sacru. Cum sabatul evreiesc era socotit ziua a șaptea, de odihnă și de sărbătoare, creștinii au acordat acest rol și însemnătatea cea mare Zilei Domnului, duminica, în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
care tratează speciile și subspeciile literare, vizând definițiile, istoricul și concretizări ale acestora prin exemple, precum și cum altfel? numeroase sfaturi adresate tinerilor poeți. Orientarea clasică este evidentă încă din primele pagini prin definiția dată poeziei care "semnează una lucrare și facere a mentei omenești ideale și cuventatoria, armonica și de bun gust."230 Se îndeamnă la imitarea naturii care este "formată după legi armonice și fromoase", iar scopul autorului este să se încadreze în liniile echilibrului și simetriei. Aceste însușiri trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
se văd. Mai cu seamă pe acelea pe care le vedem cu ochii minții trebuie să la socotim mai vrednice de credință de cât pe cele pe care le vedem cu ochii trupului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia LXIII, V, în PSB, vol. 22, p. 298) „Pentru ce Pavel numește credința duh al credinței (II Cor., 4, 13)? Pentru că vrea să arate că la început credința este o faptă a gândului nostru celui bun, este o ascultare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
omului prin credință”. (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, cap. 29, în Filocalia..., vol. XI, p. 52) „.... să ne fie atât de puternică credința noastră, ca și cum am și vedea înaintea noastră împlinite făgăduințele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXXIV, V, în PSB, vol. 22, p. 11) ,,... nimic mai puternic decât credința”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cinci cuvântări despre Ana și Samuel, cuvântul I, în vol. Omilii și cuvântări despre educația copiilor..., cuvântul II, p. 29) „După cum
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fecioară”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, cartea a VI-a, cap. XVIII, 1-2, în PSB, vol. 57, p. 849) „... întru Unul Dumnezeu...” „... Dumnezeu Cel Unul și prin fire și adevărat 11“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, cartea a VI-a, 2, în PSB, vol. 39, p. 209) „... Dumnezeului celui după fire, adevărat și singur 12“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la a doua Lege, 2, în PSB, vol. 39, p. 445-446) 11 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Dumnezeul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
făcut în El și prin El. Despre aceasta ne încredințează zicând: El a zis și s-au făcut; El a poruncit și s-au zidit (Ps. 32, 9). Tot despre aceasta ne asigură și marele Moise la începutul cărții despre facerea lumii, zicând: Și a zis Dumnezeu: Să facem pe om după chipul și asemănarea Noastră (Fac., 1, 26). Iar despre facerea cerului și a pământului și a tuturor, Tatăl a zis către Fiul: Să se facă cerul și să-și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și s-au zidit (Ps. 32, 9). Tot despre aceasta ne asigură și marele Moise la începutul cărții despre facerea lumii, zicând: Și a zis Dumnezeu: Să facem pe om după chipul și asemănarea Noastră (Fac., 1, 26). Iar despre facerea cerului și a pământului și a tuturor, Tatăl a zis către Fiul: Să se facă cerul și să-și adune apele, să se arate uscatul; și pământul să scoată iarbă și toată vietatea (Fac. 1, 6, 9, 12, 20). Din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ce nu sunt ... Este Dumnezeu! Lui I se pleacă toate; creează cu cuvântul și cu porunca. Iată! A spus numai și a și fost adusă la ființă lumina și a și plecat întunericul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia III, II, în PSB, vol. 21, p. 48) „Pentru că Dumnezeu spusese la fiecare la cele create de El: Și a văzut Dumnezeu că sunt frumoase, acum când le-a terminat pe toate și au luat sfârșit și cele din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de El! Nu s-a mulțumit numai cu cuvântul toate, ci a adăugat: câte a făcut; și nu s-a oprit aici, ci a mai spus: și iată erau bune, și bune toate”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia X, VI, în PSB, vol. 21, p. 122) „Lucrarea Tatălui - Care lucrează totul în toate - nu este nedesăvârșită, nici lucrarea Fiului nu prezintă lipsuri, daca nu se desăvârșesc de Duhul. Pentru că Tatăl putea să creeze numai prin voință, lipsindu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
când Dumnezeu poruncește, toate se pleacă, toate se supun voinței Lui. Să nu iscodim, dar, operele lui Dumnezeu cu mintea noastră 20 omenească, ci, povățuiți de operele Sale, să-L admirăm pe Meșter”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia II, III, în col. PSB, vol. 21, p. 42-43) „Și a zis Dumnezeu: să se facă lumină, și s-a făcut lumină (Fac. 1,3); Să se facă tărie (Fac., 1, 6); Să se adune apele (Fac., 1,9
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
își arată Dumnezeu iubirea Sa de oameni! Și a făcut din țărână o ființă ca aceasta și l-a ridicat la atâta cinste și l-a încărcat chiar de la început cu atâtea binefaceri!”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XIII, I-II, în col. PSB, vol. 21, p. 148 149) „A suflat în fața lui suflare de viață și s-a făcut omul cu suflet viu. - Ce înseamnă a suflat suflare de viață? - Dumnezeu a voit și a poruncit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Fac. 1, 24). Când a făcut pe om n-a mai grăit așa, ci mai întâi i-a creat trupul din țărână și după aceasta i-a dat putere de viață, adică sufletul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XIII, II-III, în col. PSB, vol. 21, p. 150) „... ca să afle Adam că ființa ce va fi făcută este de aceeași cinste cu el, Dumnezeu grăiește la fel ca și la crearea lui. După cum atunci spusese: Să facem, tot
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Fac. 2, 19), să socotești că e vorba de una din acestea. Chiar dacă multe din animalele necuvântătoare îl ajută pe om la muncile lui, dar nici una la fel cu femeia, înzestrată cu rațiune”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XIV, IV, în col. PSB, vol. 21, p. 162) „Universul a fost și rămâne totdeauna marea carte deschisă în care omul trebuie să citească și să învețe să se închine și să-L slăvească pe Creatorul său”. (Sf. Ioan
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
339) „... a fost și înainte de lumea aceasta ceva, care se poate contempla cu mintea noastră, dar n-a fost însemnat de istorie, pentru că acest lucru era nepotrivit celor începători și încă prunci cu cunoștința. Era o stare mai veche decât facerea lumii, potrivită puterilor celor mai presus de lume, o stare mai presus de timp, veșnică, pururea fiitoare; în ea, Ziditorul și Creatorul tuturor a făcut creaturi: lumină spirituală, potrivită fericirii celor ce-L iubesc pe Domnul, firile raționale și nevăzute
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sfințenia din ei a adus-o Duhul cel Sfânt. Că îngerii n-au fost creați mai întâi prunci și apoi, prin exercițiu, s-au desăvârșit puțin câte puțin și așa au ajuns vrednici de primirea Duhului, ci de la cea dintâi facere a lor și, ca să spunem așa, de la plămădirea ființei lor, au avut pusă în ei sfințenia. De aceea sunt și greu de întors spre răutate; că au fost dintru început îmbibați în sfințenie, ca într-o vopsea oarecare, și au
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
toate cugetele oamenilor, sentimentele lăuntrice și adâncurile minții.” (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea I, Prima convorbire cu părintele Serenus, cap. XII, 1-3, cap. XIII, 1-2, în PSB, vol. 57, p. 421) „Nimeni dintre credincioși nu se îndoiește că, înainte de facerea acestei lumi văzute, Dumnezeu a creat puterile duhovnicești și cerești pentru ca ele să știe că au fost plăsmuite din nimic din bunăvoința Creatorului spre gloria Lui și pentru ca ele să-I aducă neîncetat mulțumiri pentru slava Lui cea mare”. (Sf.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să împartă aceste două nume: unul să-l dea Tatălui, iar pe celălalt Fiului. Pentru că ființa amândurora este una, de aceea și dumnezeiasca Scriptură dă, fără deosebire, același nume când Tatălui, când Fiului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XIV, III, în PSB, vol. 21, p. 159) „Căci cel ce zice că Domnul este Iisus, zice numaidecât în Sfântul Duh, după cuvântul lui Pavel (I Cor. 12, 3) 19 . Dar cugetând cineva cele opuse nu o face în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să împartă aceste două nume: unul să-l dea Tatălui, iar pe celălalt Fiului. Pentru că ființa amândurora este una, de aceea și dumnezeiasca Scriptură dă, fără deosebire, același nume când Tatălui, când Fiului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, Omilia XIV, III, în PSB, vol. 21, p. 159) ,, Urmărește aceasta: Este un singur Dumnezeu, Tatăl, din care sunt toate, și un singur Domn, Fiul, prin Care sunt toate (I Cor. 8, 6). Astfel, dacă Tatăl ar fi fost numit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
îndeobște și fără împotrivire și de mine, și de el, din acelea despre care n-are nici cea mai mică îndoială. Căci, după cum am spus, nu are să se lase ușor convins dacă îi voi pune ca temei al dumnezeirii Sale facerea cerului și celelalte. Care este dar lucrul despre care mărturisește și elenul că l-a făcut Hristos și pe care nu-l poate tăgădui deloc? Care? Că Hristos a sădit neamul creștinilor! Într-adevăr, nu va tăgădui că Hristos a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe Fiul de o ființă cu Tatăl și din ființa Tatălui 37. Căci știau prea bine că o ființă creată nu poate spune: Toate câte le are Tatăl ale Mele sunt (In. 14, 10). Căci cel ce are început al facerii, nu are însușirea ca cel ce este și de a fi fost etern. Și de aceea, fiindcă Fiul le are acestea și toate cele spuse înainte că fiind ale Tatălui sunt și ale Fiului, e necesar ca ființa Fiului să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
făcut în El și prin El. Despre aceasta ne încredințează zicând: El a zis și s-au făcut; El a poruncit și s-au zidit (Ps. 32, 9). Tot despre aceasta ne asigură și marele Moise la începutul cărții despre facerea lumii, zicând: Și a zis Dumnezeu: Să facem pe om după chipul și asemănarea Noastră (Fac. 1, 26). Iar despre facerea cerului și a pământului și a tuturor, Tatăl a zis către Fiul: Să se facă cerul și să-și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și s-au zidit (Ps. 32, 9). Tot despre aceasta ne asigură și marele Moise la începutul cărții despre facerea lumii, zicând: Și a zis Dumnezeu: Să facem pe om după chipul și asemănarea Noastră (Fac. 1, 26). Iar despre facerea cerului și a pământului și a tuturor, Tatăl a zis către Fiul: Să se facă cerul și să-și adune apele, să se arate uscatul; și pământul să scoată iarbă și toată vietatea (Fac. 1, 6, 9, 12, 20). Din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
făcut sfetnicul Lui (Rom. 11, 34). 40 Dacă deci cineva ar voi să afle acestea, ar avea nevoie neîndoielnic și numaidecât de o minte și de o înțelegere ca cele proprii lui Dumnezeu 40”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, Cartea Întâia, 2, în PSB, vol. 39, p. 9) „Ermia: Dar cum, zic ei, a creat Dumnezeu toate prin Fiul? Sf. Chiril: Prin Cuvântul și Înțelepciunea și Puterea Lui. Căci Fiul este toate acestea Tatălui”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Despre
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
îndemn către eleni (Protrepticul), cap. I, 8.4., în PSB, vol. 4, p. 75) „De ce să nu bagi în seamă că Dumnezeu pentru tine a luat asupra Lui ceea ce se potrivește cel mai puțin naturii Sale?” (Origen, Omilii la Cartea Facerii, Omilia IX, cap. II, în PSB, vol. 6, p. 45) „... Dumnezeu Însuși, Care a venit pentru mântuirea neamului omenesc ...” (Origen, Contra lui Celsus, Cartea a I-a, cap. LXVIII, în PSB, vol. 9, p. 93) Scopul primei Lui veniri n-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]