2,202 matches
-
care își dădea și mai mare importanță, întrerupând cântecele înainte de vreme, cum nu era obicei și așa cum nu se cuvenea la Goldana. Ba, Iuga Panțâru, cumnatu-său, cu mustața și sprâncenele mai înflăcărate decât coada veveriței, se înveseli, văzându-l pe Faraon de la Kotonoaga, cu mațele, în fine, umplute, cum începe și el să bată din pinteni, pe lângă Jana. Atât Jana, cât și Cătălina și Marița râdeau, spunându-i lui Faraon Chirpic, cel cu panarițiu la degetul mare că i-ar sta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sprâncenele mai înflăcărate decât coada veveriței, se înveseli, văzându-l pe Faraon de la Kotonoaga, cu mațele, în fine, umplute, cum începe și el să bată din pinteni, pe lângă Jana. Atât Jana, cât și Cătălina și Marița râdeau, spunându-i lui Faraon Chirpic, cel cu panarițiu la degetul mare că i-ar sta mai bine pavazat cu un sugel, ca un felinar aprins, la un ochi. Constatând că Jana fuge de el, Chirpic o luă la învârtit pe Natalia, șefa peste cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
democrație populară, Iuga nu-l scăpa din ochi pe Chirpic, care, dezlănțuit, în felul lui, lângă agera bucătăreasă-șefă, Natalia, cea mereu doritoare să fie scoasă la joc, tropotea dezlânat și mereu în contratimp. Îl sfătui cu hazlie îngrijorare: Măi, Faraoane, joacă, bre, mai repede, că acuși se termină iar cântecul! Ia vezi! îi adresă el o strigătură anume făcută pentru cei din Kotonoaga, care nu prea știau să învârtească hora: Dă-te, vere, mai deoparte / Nu joci, numa' dai din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
venirea democrației populare: Vezâcă, mai sunt isploatatori printre noi!... Să-i raportăm lu' Tovarășului Popescu!.. Aprobându-i spusele, într-un simulacru de susținere, Iuga Panțâru hohoti ironic, arătând cu degetul, spre feliile roșii de pe tăvi: Așa e, cum ai spus, Faraoane: Das ist für die Katze.9 Se pare că atât ar fi așteptat și ceilalți! Convivii de la Goldana se ridicară, lărmuind cu parapon și ingratitudine: Mai rămâneți sănătoși! cuvântară bărbații, cu aparentă bună-cuviință, morocănoși și grăbiți nevoie-mare, deși, până la asfințit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-se cu o senzație unanimă, de factura următoare: jertfirea Pepenoaicei, în umilitoarele condiții din mijlocul drumului de țară, înclinase cumpăna, în Goldana, spre trivialitatea consumului, în dauna rafinatei și ostenitoarei cruțări a laturilor consacrate. Întrucât starea de veghe întreținută de Faraon emanase o nouă amenințare cu pavazarea și cu raportul către Tovarășului Popescu, spusele acestuia determinară emulația conducătorilor de partid și de stat de la Goldana. E vremea faptelor! au decis ei, de îndată, și convocară o întrunire a colectiviștilor, la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cât de noaptea de lungă, „de ce mi-ați tăiat via din ținutul Efraim, de ce?”. S-a luat de femeia de serviciu, i-a răsturnat găleata, „dezmierdările tale sunt mai bune decât vinul, ești frumoasă ca iapa înhămată la carul lui Faraon, am să-ți fac lănțișoare de aur, zăbale de-argint”. A venit aia să-mi spună: „Nebunu’, zice la mine... verdeața este patul nostru... și-a vrut să mă... să mă ierți, domn’ doctor...”. Urla așa și cânta toată noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Incendiul a fost pregătit îndelung, a ieșit perfect. Cineva avea interesul să distrugă o parte din memoria scrisă a planetei. Probabil că ultimii atlanți, constituiți în societăți secrete. Știința țării lor dispărute încăpuse pe mâinile unor tirani. În megalomania lor, faraonii se opriseră la arta construcțiilor. Palate și piramide. Dar în momentul în care s-a ajuns la mecanismul invocării și folosirii unor forțe care puteau să ducă la distrugerea unui continent întreg în câteva clipe, atlanții - sau cum s-or
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
o lovitură, tema întregii sale predici. Îndată după această frază, Paneloux a citat într-adevăr textul din Exod referitor la ciuma din Egipt: "Întâia dată când acest flagel a apărut în istorie, a fost ca să lovească în dușmanii lui Dumnezeu. Faraon s-a opus voinței eterne și ciuma l-a făcut să cadă în genunchi. De la începutul întregii istorii, flagelul lui Dumnezeu pune la picioarele lui pe orgolioși și pe orbi. Meditați la asta și cădeți în genunchi." Afară ploaia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
aștepte venirea voastră, a lăsat flagelul să vă viziteze așa cum a vizitat toate orașele păcatului de când au oamenii o istorie. Știți acum ce este păcatul, așa cum au știut Cain și fiii lui, cei de dinaintea potopului, cei din Sodoma și Gomora, Faraon și Iov și toți cei blestemați. Și așa cum au făcut-o atunci toți aceștia, și voi, din ziua în care acest oraș și-a închis zidurile în jurul vostru și al flagelului, vă uitați cu alți ochi la ființe și lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
exigențele acestei dileme. Sfinxul grec a fost adesea confundat cu leii ciudați care păzesc piramidele sau decorează intrările În templele egiptene și care nu se tem de deșert, dimpotrivă, Îi surîd. În spatele lui Oedip, sfinxul culcat pe nisip lîngă mormintele faraonilor zîmbește cu gura slută și divină. Destinul oricărui pustiu e să se salveze printr-o piramidă sau să fie bîntuit de frică, pare sa sugereze el ; pentru că unicul În stare să biruie deșertul este surîsul ; adică soluția zeilor ; În timp ce Oedip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
fi de folos și În acest secol grăbit prin modul său eroic de a simți și prin Încrederea Încăpățînată În unicul răspuns pe care-l dă. Vocea sa monotonă și amară Îmi sugerează că piramidele n-au servit, probabil, numai faraonilor. Un popor Întreg și-a Închipuit că ar putea să umple neantul cu blocuri de granit. Nici Oedip n-a suferit doar pentru sine. El a vrut să umple abisul cu ceva mult mai durabil: adevărul și inima unui om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
teamă de moarte. Căci ceea ce ne separă de celelalte animale sînt și mormintele În care ne Îngropăm morții. Și nu e nevoie să mergem la piramide pentru a Înțelege că ele n-au fost construite În primul rînd pentru mumiile faraonilor, ci pentru cei ce le văd... În această privință, grecii ne pot furniza și un exemplu negativ, pe cel al Spartei pe care n-au interesat-o decît regulile ei draconice de a pregăti roboți; În satul prăfos rămas din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
știința a ucis-o, dar poezia se Încăpățînează s-o Împingă În toate deșerturile. Orgoliul unui Nietzsche care, ros de boli necruțătoare, declara: „ceea ce nu mă omoară mă face mai puternic”, nu e mai prejos de orgoliul și de frica faraonilor. Iar sfinxul Indiferenței, Înainte de a fi paznicul piramidelor, este el Însuși o piramidă ca semnificație. Surîsul său metafizic s-a născut din disperare nu din dispreț. Alt animal n-ar fi rezistat culcat pe nisipuri... Acești ochi pustii privesc moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
vă mulțumesc și, cum s-ar zice, bogdaproste. Când îl conduce pe ușă-afară pe Ahmed, Lionel vede că s-a format deja o codiță de trei persoane. Primul din coadă e Gamal, egipteanul, proprietarul unei prăvălii cu antichități de pe vremea faraonilor, pe care nu i le cumpără nimeni. — Bogdaproste, spune Gamal, cu aerul că ar avea un mesaj secret de la Tutankhamon personal pentru Lionel. Lionel îl conduce la dulap. E ora 10.00. Pe locul unde a căzut la datorie Kiril
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
bine, frumos, dreptate, simțire superioară, măiestrie, devenind astfel curat în fața zeilor și dobândind privilegiul de a i se dezvălui taina supremă, "aflată înapoia tuturor tainelor", misterul ascuns după vălurile zeiței Isis, exemplu prin excelență de sublim, pentru Kant. Poemul-rugăciune al faraonului vizionar Akhenaton, închinat discului solar, este un rezumat al sublimității viziunii vechiului Egipt. Pindar afirma că sensul omului nu este de a încerca zădarnic să devină zeu ci, prin frumoase înfăptuiri, să se afle mereu în acord cu natura. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
doar să o poți face, să te transformi într-un cronicar al vremurilor tale. Câți scriitori români nau preaslăvit realismul socialist? Adică au copiat timpul și oamenii lui, au fotografiat, au arhivat. Acesta este rolul scribului: el bagă în magazia faraonului cantități de cereale și număr de cămile, fără să se întrebe ce soiuri sunt, ce rase sunt, grase sau slabe... Tot așa și cu romancierul. A scris despre Stalin și Hitler exact cum au fost! Și tu ai scris despre
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93024]
-
etapei In străvechiul Egipt,cei care nu lucrau la piramide erau cu meșteșug făuriți peste noapte fotbaliști. Drumul lor era neted.De la bar-club la tineret,de la tineret la strip-tease. Jocurile erau făcute la fiecare din fazele Lunii, la lumina torțelor. Faraonul consulta Oracolul din Delphi și zeii blatiști de pe Sirius pentru a afla numele învingătorilor. Adversarii veneau din toate colțurile lumii,dar cei mai mulți erau din Roma,din Grecia,din Persia,din Palestina,din Dacia și din Namibia. In tribune se discuta
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
erau din Roma,din Grecia,din Persia,din Palestina,din Dacia și din Namibia. In tribune se discuta politică agrară,se spărgeau capetele învinșilor și se ciocneau cupe cu vin. Vin grecesc,vin dacic și vin... slavii ! Intre două etape,faraonul se plimba cu corabia pe Nil.Sclavii vâsleau domol printre crocodili. Corabia era cucerită în luptele cu vikingii de la marginea lumii. Pe corabie se juca fotbal,barbut,se bea vin de Xerxes și se dansa din buric,”à la turca
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
cu vikingii de la marginea lumii. Pe corabie se juca fotbal,barbut,se bea vin de Xerxes și se dansa din buric,”à la turca,bre!”. Piramidele serveau drept paravan pentru jocurile piramidale. Credeți că veniturile se împărțeau la palestinieni? Nu !!! Faraonul lua tortul ! Mai lua și jumătate din birul strâns pentru Forumul Roman. Uneori faraonul primea câte ceva și din ceea ce spălau neguțătorii de vinuri,sponsori oficiali ai campionilor de conjunctură. Victoriile egiptenilor au atras ura romanilor. Insuși Caesar vorbea în Senat
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de Xerxes și se dansa din buric,”à la turca,bre!”. Piramidele serveau drept paravan pentru jocurile piramidale. Credeți că veniturile se împărțeau la palestinieni? Nu !!! Faraonul lua tortul ! Mai lua și jumătate din birul strâns pentru Forumul Roman. Uneori faraonul primea câte ceva și din ceea ce spălau neguțătorii de vinuri,sponsori oficiali ai campionilor de conjunctură. Victoriile egiptenilor au atras ura romanilor. Insuși Caesar vorbea în Senat,la alegerile preliminare,cu gândul la Cleopatra. Avea o ciudă romană împotriva fotbalismului. Au
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
egiptenilor au atras ura romanilor. Insuși Caesar vorbea în Senat,la alegerile preliminare,cu gândul la Cleopatra. Avea o ciudă romană împotriva fotbalismului. Au fost echipate 2 corabii,cu 2 echipe de elită și s-a purces spre Champions League. Faraonul a sesizat pericolul și a apelat la samsari pentru întărirea buturilor. Jucatorii islamici și cei de unică folosință au răspuns exploziv. Comisionul a trecut de bursa neagră,dar faraonul a ramas cu ochii în soare,la zeul Ra... Campionatul s-
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
2 echipe de elită și s-a purces spre Champions League. Faraonul a sesizat pericolul și a apelat la samsari pentru întărirea buturilor. Jucatorii islamici și cei de unică folosință au răspuns exploziv. Comisionul a trecut de bursa neagră,dar faraonul a ramas cu ochii în soare,la zeul Ra... Campionatul s-a încins ! A luat foc și biblioteca din Alexandria. S-a apelat la FotbalNet. Caesar a pus-o pe Cleopatra la cârma și a urcat spre Palmira. Lazio a
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de război, căpeteniile lui, slujbașii lui, mai marii carălor și călărimii lui. 10. Căpeteniile puse de împăratul Solomon în fruntea poporului, și însărcinați să privegheze peste el, erau în număr de două sute cincizeci. 11. Solomon a suit pe fata lui Faraon din cetatea lui David în casa pe care i-o zidise; căci a zis: "Nevastă-mea să nu locuiască în casa lui David, împăratul lui Israel, pentru că locurile în care a intrat chivotul Domnului sunt sfinte." 12. Atunci Solomon a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Romanul „Viața furată”, aflat În lucru, este, alături de poezie, creația mea de căpătâi. Un roman În care viața Își strigă toate bucuriile, durerile, personajele făcând cunoștință cu fața necruțătoare a destinului. De ce scriu?! „Rostul Piramidelor - nu era să ocrotească liniștea faraonilor, ci să conteste deșertul, să demonstreze că nu totul se reîntoarce În nisip ca și cum nimic nu s-ar fi Întâmplat”... ( O.Paler) Scriu... gândindu-mă la „rostul Piramidelor”! Notă: romanul „Viață furată” a căpătat o nouă formă și o altă
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
pe care o ridică spre mine. Este Biblia lui Doré, în legătura ei de marochin roșu. Bunicul stă în spatele ei, sprijinit de speteaza scaunului. Sigur că da! strigă el. Arată-i și „Moartea venind călare“ din cartea Prorocilor! Și „Oștirea faraonului înecându-se în Marea Roșie“! El ține în mână un toc, cum ținea întotdeauna, pentru cazul că într-o bună zi va voi să scrie ceva. Dar n-avea s-o facă. Mult mai târziu am întrebat-o pe mama: De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]