2,714 matches
-
ultimii doi scriitori, ce-i drept, publicând constant în ultimii ani atât poezie cât și proză. Nu știu dacă e vorba de o părăsire a poeziei în contextul audienței mai scăzute de după �89, despre o simplă modă sau chiar o fascinație a prozei resimțită din plin în cultura momentului, cred însă că e absolut normal ca scriitorii (buni) să facă literatură în toate formele ei. Cum am spus deja, Tălpi. Șotronul este doar prima parte a romanului lui Nichita Danilov. Nu
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
în drumurile noastre cu mașina prin țară ascultam în neștire "Mica sirenă", un cd pe care povestea era citită, aproape alb, dacă vreți, de Florian Pittiș. Aveam multe discuri cu povești și cu multe alte interpretări. Le parcurgea din politețe. Fascinația și gustul pentru tîlcul unei povești, pentru cum poți să o urmărești, pentru ceea ce este posibil numai acolo, pentru inflexiunile prin care iluzia ți se strecoară în suflet și nu-l mai părăsește, pentru felul în care plictiseala este alungată
Mica Sirenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9364_a_10689]
-
a urmat cursuri la Paris, la Schola Cantorum, ca învățăcel al lui Vincent d’Indy, unul din cei șase compozitori din acest topos geografic, iluminat de surprinzătoare inflexiuni baroce, laureați ai Premiului Național de Compoziție „George Enescu”); Simion Dănilă, Sub fascinația lingvisticii bănățene (pasionante investigații și incursiuni analitice în universul lingvistic din arealul Banatului). Ca dar oferit invitaților, organizatorii (Consiliul Județean Timiș, prin ing. Răzvan Hrenoschi - care sprijină constant, cu dăruire, actul cultural autentic -, Primăria și Consiliul Local Belinț, Școala Gimnazială
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
de spiritul Ortodoxiei, să își afirme credința până și în mântuirea sinucigașilor sau, în fine, Jurnalul fericirii, în care desăvârșește ideea unității de spirit a ființelor umane în fața dușmanului comun(-ist), precum și instrumentele de lucru: mila, bunătatea sufletească, iertarea, credința. Fascinația spațiului citadin nu se regăsește nicăieri mai vădit în roman decât în laitmotivul străzii. Steinhardt ne lasă în romanul său câteva rânduri admirabile dedicate fascinației burgheze a străzii. Geografia Bucureștilor, deși încă departe de mitologizarea eliadescă din prozele fantastice, exercită
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
ființelor umane în fața dușmanului comun(-ist), precum și instrumentele de lucru: mila, bunătatea sufletească, iertarea, credința. Fascinația spațiului citadin nu se regăsește nicăieri mai vădit în roman decât în laitmotivul străzii. Steinhardt ne lasă în romanul său câteva rânduri admirabile dedicate fascinației burgheze a străzii. Geografia Bucureștilor, deși încă departe de mitologizarea eliadescă din prozele fantastice, exercită o atracție magnetică pentru tineret: „la șosea”, cu automobilul sau pur și simplu pe jos, în lungi plimbări prin Cișmigiu (motivul e preluat și în
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
maidanofilie”. Că aceste scenarii sunt mereu amânate, că scriitura se întoarce ulterior asupra propriei textualități într-un registru al derizoriului și al autoreferențialității și că nu se întâmplă, literalmente, nimic - toate acestea trimit, bineînțeles, înspre recuzita postmodernă. Chiar și așa, fascinația străzii persistă: „Aș vrea să fiu deodată în mai multe străzi”, afirmă Blumberg, confesiunea lui trădând un fel de panteism al viziunii naratoriale, o dorință de multiplicare a subiectului, de dilatare macrantropică. Nici celelalte personaje nu scapă acestei fascinații: Aneta
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
așa, fascinația străzii persistă: „Aș vrea să fiu deodată în mai multe străzi”, afirmă Blumberg, confesiunea lui trădând un fel de panteism al viziunii naratoriale, o dorință de multiplicare a subiectului, de dilatare macrantropică. Nici celelalte personaje nu scapă acestei fascinații: Aneta Gattini înșiră străzile marginale ale Bucureștiului „ ca și cum ar alege mănuși”, evenimentele, discuțiile importante, plimbările, toate se țin outdoor. Cum tânărul Blumberg e la vârsta idealurilor și a idealităților, una dintre temele reluate în roman este aceea a binomului ratare
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
rol în convenția socială. Ei decad din toate definițiile acceptate și rămîn simpli agenți ai unei civilizații tribale și bieți figuranți într-o demonstrație grotescă și subumană. Desprins, însă, de fondul său tragic, acest spectacol are o anumită putere de fascinație, chiar dacă ea se manifestă în registrul de jos, în acela al instinctelor. Există în el o forță a gregarității și o vocație a dezordinii care exercită o irepresibilă se-du-c-ție. Văzută de la distanță și suspendînd pentru o clipă orice criteriu moral
Artistul a ieșit în stradă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9571_a_10896]
-
pledează pentru raționalitate, pentru tihna iubirii casnice, care, chiar dacă poate trece drept plictisitoare, cel puțin nu are nimic irațional sau catastrofic, pentru modelul iubirii creștine în contrast cu erezia dualistă. Într-un cuvînt, ne aflăm, așa cum remarca Starobinski, în fața operei unui exorcist. Fascinația produsă de mitul lui Tristan asupra estetului este confruntată cu privirea rece, pragmatică, a moralistului, conștient că sensul real al pasiunii este atît de îngrozitor și de inadmisibil, încît cei care doresc să o zugrăvească în violența ei extraordinară se
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
că adevăratul erou al cărții este cartea (p. 283). Adună în continuare note pentru un proiect de volum despre Homer din care a scris patru capitole intenționând să le adauge alte trei (pp. 315, 318, 319, 320, 322). Realizează că fascinația lui pentru eposul grec este intim legată de preocupările sale literare. Descoperă că înțelege cu adevărat Iliada, de atâtea ori citită, doar datorită Didacticii, datorită propriului său lucru (p. 103). Intenționează să reia însemnările despre Homer spre a-și lămuri
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
Pe deasupra, cum ți-am mai zis, nu știu dacă asta-mi place la tine sau dacă e tot ce detest mai mult.“ Se căzni să nu-și ia privirea de la statuie. Spuse că în clipa aceea simțise și teamă și fascinație; teama de a-și întoarce capul și o dorință aprigă so facă. Își aduse aminte că odată, în cheile de la Humahuaca, pe marginea Gâtlejului Diavolului, în vreme ce contempla abisul negru de la picioarele lui, o forță de neînvins îl împinsese brusc să
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
familie foarte bogată. Confesiunea portăresei și jurnalul adolescentei dezvăluie drama comună: amândouă sunt foarte inteligente, își ascund și inteligența greu de înțeles și de acceptat de cei din jur, ca și apetitul vorace pentru cultură, pentru filosofie îndeosebi, ca și fascinația față de Japonia. Trăiesc vieți paralele până când un japonez le silește să-și arate adevărata lor natură, să fie ele însele. Romanul are un fundal social consistent: cei modești ca avere sunt portăreasa Renée și amica ei menajeră, Manuela Lopez, cei
Ariciul și camelia by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7305_a_8630]
-
anume acela de a afla răspunsul la întrebarea dacă între eros și thanatos este cu adevărat o legatura indisolublilă. Fascinat de imaginea Dianei că zeița a morții, locotenentul adopta în final ipostază lui Acteon, vînătorul vînat, care acceptă moartea din fascinație hedonista. Prin acest exercițiu, moartea devine un simplu tablou de gen în care figuri mitologizante joacă o dramă fictiva. Moartea (și nu viața, ca în dandysm!) se transformă astfel în obiect estetic, de contemplat la alții și în sine. Cît
Memoria pre-apocalipsei by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17643_a_18968]
-
consacrarea și într-o perspectivă morală pe care nimic n-o mai putea dizloca, Dumitriu s-a revoltat. A părăsit pămîntul, a abandonat culorile grele și formele voluptoase și a deschis o fereastră spre cer. A descoperit abrupt puterea de fascinație a eterului și aspirația ascunsă a oricărei mase de a înfrînge gravitația în beneficiul absolutei libertăți pe care o promite experiența imponderabilității. Deși, în linii mari, el și-a păstrat motivele iconografice și structurile compoziționale, în interior s-a produs
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
un Barba care, dimpotrivă, îmi apărea ca dublul lui Dorian Gray. Această energie insolentă, această lumină orbitoare, această constantă provocare se vor nărui oare vreodată, dându-și la iveală fisurile, cum se întâmplă în ultimele pagini ale romanului lui Wilde? Fascinația pe care continuă să o exercite nu vine și ea tot de aici? Niște supraviețuitori se confruntă cu un prieten apropiat, fremătând de viața pe care ei nu o mai au! Iar noi, toți cei reuniți la Holstebro, nu formăm
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
între limbi, că indiferența și cinismul sunt valorile de căpetenie profesate de diverși reprezentanți ai organizațiilor publice nu e tocmai semnalul așteptat de noile democrații din partea celor care exercită, prein trecutul lor de luptă împotriva abuzurilor, o atât de mare fascinație. Evident că funcția d-lui Gorman, altminteri un universitar fără cine știe ce merite academice, are și o componentă politică. Dar e inadmisibil ca politicul să cenzureze bunele reflexe democratice atunci când libertatea de exprimare este în primejdie. La ce să ne așteptăm
Șobolani în bibliotecă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10877_a_12202]
-
poveste a scriitorului așa cum a trăit-o în succesive întrupări. Nu e mai puțin adevărat că tot acest efort de construcție, la care mulți vor strîmba probabil din nas și-l vor găsi artificial și căutat, vine dintr-o puternică fascinație a autorului pentru tot ce a devenit celebru, pentru mit, fie el și literar, pentru perioadele legendare ale culturii secolului XX, avangardă sau magie sud-americană. Din toată această fascinație, dintr-o reală cultură, care nu e neapărat a eruditului, dar
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
și-l vor găsi artificial și căutat, vine dintr-o puternică fascinație a autorului pentru tot ce a devenit celebru, pentru mit, fie el și literar, pentru perioadele legendare ale culturii secolului XX, avangardă sau magie sud-americană. Din toată această fascinație, dintr-o reală cultură, care nu e neapărat a eruditului, dar e a unui cititor împătimit, la curent cu tot ceea ce citesc tinerii șic de azi, se scrie această carte ciudată și originală, manieristă pe alocuri, plină de umor altădată
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
și-a clădit cele 5 Concerte pentru pian și orchestră prezentate integral, în calitate de solist și dirijor, în compania Orchestrei Filarmonicii ”George Enescu”; în serile în care operele Tetralogiei wagneriene ”Inelul Niebelungului” au răsunat în varianta de concert, producând frisoane, uimire, fascinație, în tălmăcirea Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii din Berlin, sub bagheta lui Marek Janowski, sau în Concertele de la mizul nopții, veritabile ”călătorii în timp”, în vremea lui Monteverdi, Vivaldi, Bach, Händel, Mozart, Mendelssohn, Elgar... Ca în toate edițiile de după 1989, Simpozionul
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
de o parte, conservă memoria unui figurativism îndepărtat, memorie ce funcționează oarecum atavic și care, mai puțin interesată să păstreze identități riguroase, transferă realitatea în semne generice și în concepte plastice subiective, iar, pe de altă parte, dezvăluie o adevărată fascinație pentru scriere, pentru text, pentru lumea codificată sub impactul gîndirii abstracte. La primul nivel al percepției, la acela retinian, grafica lui Meret este una de factură decorativă, o construcție de planuri cromatice mari și de semne integrate în serii repetitive
Artiști din diaspora by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10873_a_12198]
-
nu mai poate avea cu acesta relații sexuale. Ajunge la terapeut care îi va deveni și amant. La rândul său, și soțul avea aventuri pe care le povestea soției, iar aceasta era mereu preocupată să-i găsească femei atrăgătoare. În Fascinație prinde viață doamna Ferguson, un fel de vrăjitoare care fascina pe toată lumea. Fascinat este și autorul personaj - copil de 8 ani - care avea un secret și o dorință: să devină fată și să învețe să danseze. Primul „portret conversațional" aduce
Fabuloasa realitate by Dana Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/6489_a_7814]
-
prețioase, gesticulații aranjate special pentru obiectivul camerelor și multe altele de același fel au însoțit de nenumărate ori imaginea marelui sculptor și a lucrărilor sale. Ne-a intrat nouă în obișnuință, dacă nu cumva chiar în anumite gene, reflexul stadioanelor, fascinația paradei și tropismul ovației la comandă. În spatele acestor scîntei de artificii și pocnete de petarde, devoratorii lui Brâncuși s-au manifestat mai departe conform naturii lor și proiectelor aflate în plină derulare. Ion Iliescu a mai avut de spus cîte
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
16), Fichte și Schelling sunt „fanfaroni“ (p. 20, ibidem) și Hegel e „șarlatan“ (p. 20, ibidem). Dar aceste maliții sunt simple condimente cu iz sarcastic, fără repercusiune asupra ideilor propriuzise, viziunea autorului fiind coerentă și mai ales crudă. De altfel fascinația pe care a exercitat-o cartea nu poate fi separată de cele trei stihii care fac din ea o apariție singulară: plasticitatea limbii, pesimismul viziunii și directețea verdictelor. Schopenhauer e orice altceva, dar nu un autor politicos, lipsindu-i respectul
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
observi faptul că toate marile personalități ale muzicii italiene de secol XIX, de început de secol XX, de la Rossini la Verdi și Puccini manifestă tentația pătrunderii, a acreditării în climatul parizian al epocii. Marea metropolă franceză exercită o atracție, o fascinație în adevăr irezistibilă în toate mediile artistice ale epocii. Cu mai bine de un secol și jumătate în urmă, la Milano, Teatro alla Scala aducea, prioritar, consacrarea națională. Parisul aducea consacrarea în plan european și internațional. Librete de operă traduse
O capodoperă puțin cunoscută la noi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8792_a_10117]
-
ce vorbeau între ei scriitorii, în timpul vieții. Drama este că vocile sunt în așa fel făcute, încât ele dispar odată cu purtătorii în neant. *** ... Sadoveanu vorbea puțin. Cu Rebreanu, te plictiseai. Bacovia bâiguia. Blaga, - mut ca o lebădă. Tăria lumii interioare, fascinația realului, ca și a ficțiunilor anulează oralitatea. De unde și simplitatea aparentă a operelor, ca și vorbite. Contrar veleitarilor vorbăreți, al căror scris căznit pretențios pare o vorbire în dodii, artificială, nefirească, simplistă, nu simplă. *** Un critic tânăr apusean analizează literatura
Scriitoricești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6624_a_7949]