2,422 matches
-
au fost, prin excelență Italia mussoliniană, Germania hitleristă și URSS. Exemplele pot continua, însă ne-am oprit doar la aceste trei state, întrucît ele sînt primele care introduc regimuri totalitare. O definiție a acestei sintagme o dă Benito Mussolini, întemeietorul fascismului: "Baza doctrinei fasciste este concepția despre Stat, despre esența sa, despre obligațiile sale, despre scopurile sale. Pentru fascism, statul este un absolut, în raport cu care individul și grupurile constituie relativul. Indivizi și grupuri pot fi "concepuți" în măsura în care fac parte din stat
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
la aceste trei state, întrucît ele sînt primele care introduc regimuri totalitare. O definiție a acestei sintagme o dă Benito Mussolini, întemeietorul fascismului: "Baza doctrinei fasciste este concepția despre Stat, despre esența sa, despre obligațiile sale, despre scopurile sale. Pentru fascism, statul este un absolut, în raport cu care individul și grupurile constituie relativul. Indivizi și grupuri pot fi "concepuți" în măsura în care fac parte din stat. În afara statului care amalgamează clasele într-un singur bloc economic și moral, nu există nici grupuri, nici partide
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
moral, nu există nici grupuri, nici partide, nici sindicate, nici asociații. Statul fascist rezumă toate formele de viață ale omului. El este o regulă interioară, o disciplină totală; el influențează, deopotrivă voința și inteligența" (cf. Benito Mussolini, La doctrine du fascisme, 1932. apud Paul Wagret, Histoire, Editions Casteilla, Paris, 1988, p. 131. Pentru detalii privind fenomenul totalitar vezi: I. Ciupercă, Totalitarismul fenomen al secolului XX, Iași, Ed. Universității "Al. I. Cuza", 1995; Tzvetan Todorov, Confruntarea cu extrema. Victime și torționari în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
secolului XX, Iași, Ed. Universității "Al. I. Cuza", 1995; Tzvetan Todorov, Confruntarea cu extrema. Victime și torționari în secolul XX, București, Humanitas, 1996; Vladimir Tismăneanu, Noaptea totalitară: crepusculul ideologiilor radicale în Europa de Est, București, 1995; Ion Solacolu, "Marea farsă a secolului: fascismul bolșevic; o discuție despre stînga și dreapta politică", București, Ed. AII, 1996). 2 Comunism doctrină totalitară ce se bazează pe principiile marxist-leniniste. Eveniment capital în istoria secolului XX, Revoluția rusă din 1917 permite, pentru prima dată, aplicarea într-un stat
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și sensul comunismului rus, Cluj Napoca, Ed. Dacia, 1994; François Furet, Trecutul unei iluzii. Eseu despre ideea comunistă în secolul XX, București, Humanitas, 1996; Karl Marx și Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist, Ediție îngrijită de Cristian Preda, București, Nemira, 1998). 3 Fascism. Originile doctrinei fasciste nu sînt încă bine definite. Fascismul vine de la fascie, fascii, termen ce desemnează asociațiile vechilor combatanți, formate la 13 martie 1919 de către Benito Mussolini sub numele de "Fasciile italiene de luptă". Pe lîngă faptul că Mussolini împrumută
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Furet, Trecutul unei iluzii. Eseu despre ideea comunistă în secolul XX, București, Humanitas, 1996; Karl Marx și Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist, Ediție îngrijită de Cristian Preda, București, Nemira, 1998). 3 Fascism. Originile doctrinei fasciste nu sînt încă bine definite. Fascismul vine de la fascie, fascii, termen ce desemnează asociațiile vechilor combatanți, formate la 13 martie 1919 de către Benito Mussolini sub numele de "Fasciile italiene de luptă". Pe lîngă faptul că Mussolini împrumută idei ale gînditorilor de la sfîrșitul secolului al XlX-lea
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
mănunchi de nuiele cu o secure la mijloc. Acesta era simbolul puterii supreme (imperium). Fasciile devin emblema regimului mussolian. "Cămășile negre" (trupele de șoc) evocă, ele însele "cămășile roșii" ale partizanilor lui Garibaldi. Trebuie făcută distincție între fascism-mișcare și fascism-regim. Fascismul născut în Italia, unde ideologia inspiră o fracțiune politică, devine sistem de guvernămînt. Mussolini a oferit modelul tuturor "regimurilor-forte" ce se instalează în Europa după primul război mondial, din Portugalia pînă în Polonia și Balcani (cf. Paul Wagret, op. cit., p.
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
politică, devine sistem de guvernămînt. Mussolini a oferit modelul tuturor "regimurilor-forte" ce se instalează în Europa după primul război mondial, din Portugalia pînă în Polonia și Balcani (cf. Paul Wagret, op. cit., p. 131; vezi și Mark Robson, Italia: liberalism și fascism, 1870-1945, București, Ed. AII, 1997). 4 "Albii" adversarii sau victimele revoluției bolșevice ("albii" prin opoziție cu "roșii). Războiul civil (1917-1921) va opune bolșevicii ("roșii") contrarevoluționarilor "albi". Aceștia din urmă, vechi elemente din armata țaristă, circa 500.000 de oameni, se
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
spirituală. Marile influențe care au fost hotărâtoare asupra generației tinere: cea a războiului marii Uniri și cea a doi oameni remarcabili Vasile Pârvan și Nae Ionescu. Dar Mircea Vulcănescu amintește și de influențele din afară: misticismul orientalizat german, maurrasismul francez, fascismul italian, comunismul rus, marxismul german și național-socialismul german. Generația tânără a cunoscut momentul culminant al Asociației "Criterion" (1939). Și ce generații s-au mai remarcat după toate acestea? Desigur, nouă ieșenilor ne face mare plăcere existența generației junimiste, spiritul ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de exemplu, poliția, forțele armate, grupurile paramilitare) în vreme ce alte instituții (precum biserica, școala sau media) servesc la inducerea unei atitudini de acceptare a ordinii dominante prin instituirea hegemoniei sau dominației ideologice a unui anume tip de ordine socială (capitalismul liberal, fascismul, supremația rasei albe, socialismul democratic, comunismul etc.). Teoria hegemoniei implică atît analiza sistemelor de dominație existente și a căilor specifice prin care diferitele grupuri politice au obținut puterea (de exemplu, doctrina Thatcher sau doctrina Reagan), dar și delimitarea unor forțe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nonconformistul antibirocrat care se opune statului, noul activist individualist" (Berman, 1984: 145). Așadar, Rambo este un erou-suplinitor, un reprezentant al spiritului întreprinzător care arată cum reușește ideologia Reagan să asimileze figuri contraculturale anterioare, într-un mod asemănător celui în care fascismul a produs o "sinteză culturală" a ideologiilor naționaliste, primitiviste, socialiste și rasiale (Block, 1991 [1935]). Această analiză sugerează că doctrina Reagan trebuie privită ca un conservatorism revoluționar cu o puternică componentă de populism conservator radical, de individualism și activism; aceeași
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai bună calitate învestesc figurile cu o glorie estetizată, iar uimitoarele scene de luptă cu efecte de sunet speciale atașează zborului și scenelor de luptă sentimentul de venerație și putere asociat cu tehnologia prezentată estetic. Ca și în cazul prezentării fascismului ca mișcare politică (vezi Benjamin, 1969), filmele cu subiect militar precum Top Gun prezintă războiul într-o formă estetică, oferind astfel teren propice propagandei militariste. Într-adevăr, mesajele de la sfîrșitul filmului "mulțumesc în mod special" piloților din Unitatea U.S. Navy
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în societatea capitalistă. Așa-zisa "critică imanentă" practicată de Școala de la Frankfurt opune un tip de ideologie altui tip, folosind o ideologie mai rațională și mai progresivă pentru a contracara ideologii mai represive și mai reacționare (de exemplu, liberalismul împotriva fascismului sau conservatorismului Noii Drepte). Teoreticienii criticii din Școala de la Frankfurt nu s-au angajat însă niciodată într-o critică imanentă a culturii media; eu sugerez că un asemenea demers ar fi util studiilor culturale actuale. Ca urmare, distincțiile între ideologie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cel de "ideologie" și cred că la nivel analitic putem să contrapunem ideologiei diverse discursuri. Am putea de asemenea să operăm distincții între diferitele ideologii și să criticăm o ideologie din punctul de vedere al alteia, ca atunci cînd atacăm fascismul din punctul de vedere al umanismului liberal. Teoriile care ar putea fi ideologie din punctul de vedere al legitimării unei ordini sociale dominante pot fi critice într-un context și subversive în altul, ca atunci cînd marxismul a oferit funcții
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
opoziție fără o coerciție puternică, fie la sistemele politice liberal-democratice, cum a fost cazul în sudul, centrul și estul Europei după Primul Război Mondial, în special în țările noi create sau în cele care au fost grav afectate de război. Fascismul și nazismul sunt primele exemple ale unei astfel de reacții, dar evoluții similare s-au petrecut și în America Latină după al Doilea Război Mondial. Sistemele politice autoritare inegalitare pot fi și o reacție la regimurile populiste exemple de astfel de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
un caracter special. Totuși, sistemele comuniste nu au fost singurele care au "inventat" modelul de sistem cu un singur partid în prima parte a secolului XX. Versiunea conservatoare inegalitară s-a dezvoltat și a fost implementată în perioada interbelică, sub fascismul italian și nazismul german; acestea au fost imitate la rândul lor de unii lideri europeni, în special în Portugalia și Spania, unde sistemul cu un singur partid de tip fascist și-a continuat existența până în anii 1970. În același timp
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Părem îndreptățiți să tragem o astfel de concluzie. Am arătat că adevăratele sisteme cu un singur partid țin de trecut. Partidele autoritare conservatoare au întâmpinat probleme începând cu perioada postbelică, aproape sigur ca o consecință pe termen lung a înfrângerii fascismului și nazismului. Treptat, aceste regimuri au fost înlocuite de sisteme cu mai mult de un partid, de regimuri militare sau de o altă formă de sistem cu un singur partid. Sistemele populiste cu un singur partid au părut pentru un
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
251 Etiopia, 51, 85, 164, 166, 168, 169, 171, 339, 341 Europa vezi țări diferite Europa de Est, vezi țări diferite Evans, P.B., 25, 64 F facționalism, și comunicare publică, 128 și geografie, 99-100 vezi și societate plurală Farlie, D.J., 178, 188 fascism, 53, 167, 173 federalism, 236-237, 239-240, 243-245 Ferrero, G., 76, 88 Fiedler, F.E., 304, 309 Filipine, 95 finanțarea partidelor, 192, 193 Finer, S.E., 119, 122, 238, 332, 334, 339, 341 Finkle, J.L., 62, 73 Finlanda, 179, 180, 181, 253, 288
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
politice, Michel Hastings * Curs de știință politică, Gianfrancano Pasquino * Democrația și criticii ei, Robert A. Dahl * Despre libertate la antici și moderni, Benjamin Constant * Discurs asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau * Europa comuniștilor, Pascal Delwit, Jos Gotovitch, Jean-Michel de Waele * Fascismul și nazismul, Jean-Claude Lescure * Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori * Mitul statului, Ernst Cassirer * Naționalism și națiune, Raoul Girardet * Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler * Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl * Politica comparată astăzi, Gabriel A. Almond * Statul criminal
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
A.B.A urmat mutarea la București. Cum și în ce împrejurări ați început să frecventați cercurile intelectuale de stânga și ulterior să intrați în Organizația Tineretului Comunist, credeați în ceea ce făceați? La București aveam 15 ani pe atunci! era fascism și război. Am aderat la comunism am explicat mai pe larg de ce în cărțile mele! Eram elevă și m-a atras... o altă elevă. Nu am cunoscut cercurile intelectuale de stânga. A.B.S-a scris în presa de specialitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și pentru sănătatea căruia își făcea griji. Susține că s-a înscris în Frățiile de Cruce în anul al V-lea de liceu și că a fost profund dezamăgit odată cu venirea la putere a Mișcării, fiindcă se subordonase nazismului și fascismului, pe de o parte, și pentru că era convins că Mișcarea se autoîngropase din cauza unor lideri. Livinschi era bolnav de plămâni și nu credea că va supraviețui închisorii. Toate aceste detalii i le-a șoptit lui Davidescu, recomandându-i să nu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și profesor de științe sociale, dădea lecții de fals patriotism studenților săi. În același număr ziarul informa: condamnarea a 10 studenți gardiști la câte 3 ani închisoare iar doi la câte un an de către Consiliul de război din Cernăuți. Criticând fascismul și în special rasismul, Petre Andrei a căzut în 1940 victimă terorii legionare. * De interes pentru cititorii Foiței din Cuvântul Țărănimii este și Carmen Sylva, de Filimon Taniac (nr.522 din 8 martie 1936) din care redăm partea articolului referitoare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
anchetei semnat P.S. 393 Urmare a scumpirii hârtiei, revista nr.20 din 15 martie 1923 anunță apariția ei de două ori pe lună, la 1 și 15. Numărul 21, anunțat pentru 1 aprilie, apare la 8 aprilie 1923 cu articolele: „Fascism românesc”, „Parlamentul a murit”, „Țară veche și Țară nouă”. Se pare că murea și revista... antiguvernamentală. * 20 octombrie 1923. Anul IV, numărul 1 venea cu vestea, pusă în prima pagină: REAPĂREM!. „Ne venea așa de greu să ne despărțim sau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prea mare a loturilor agricole”, la îndrumarea tinerilor către școli pentru pregătirea lor pentru agricultură, industrie, comerț, asigurându-se o bună colaborare între pătura țărănească și intelectualitate. Mai erau publicate articole despre: Curmarea speculei, lupta împotriva alcoolului, fenomenele economice ale fascismului, Banca în ordinea socială, experiența cooperatistă, chestiunea dobânzilor, creditul agricol, cultivatorii de sfeclă de zahăr, gospodărirea pădurilor, metalele prețioase și exploatarea lor etc. Semnau în revistă: F. Doboș, Iorgu G. Toma, V. Ungureanu, Ion I. Nistor, V. LovinescuRădășeni, V.F. Doboș
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nr.5-6 octombrie 1933). „Hitlerismul, o eroare și o rușine” se intitulează articolul semnat de Pavel Pavel, la numai câteva luni după instaurarea hitlerismului în Germania și în care se spune: „Mișcarea hitleristă este o diversiune a marelui capital, după cum fascismul a fost o contrarevoluție a clasei burgheze în plină degringoladă... ... În mișcarea hitleristă și-au dat întâlnire burghezi declasați, financiari faliți, foști ofițeri imperiali, lumpenproletari, preoți, toate epavele sociale aruncați la suprafață de război, de revoluție și de inflație” (Viața
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]