3,819 matches
-
Second Cybernetics: Deviation-Amplifying Mutual Causal Processes) introduce conceptul de „proces cauzal amplificator”, care se referă la rolul buclelor feedback pozitive în sistemele aflate în competiție cu alte sisteme din mediul înconjurător. Pentru a descrie procesul de creștere generat de buclele feedback pozitive, Maruyama folosește atât automatele celulare ale lui von Neumann cât și așa-numitul joc al vieții (game of life) al lui Conway. Competiția generată între sistemele aflate în diferite etape ale proceseleor de creștere pentru resursele disponibile din mediu
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
XIX-lea de Verhulst și utilizate apoi de Lotka și Volterra în anii ’20 ai secolului XX pentru a descrie competiția pradă-prădător într-un mediu cu resurse de hrană limitate. Maruyama afirmă că procesele de creștere având la bază mecanisme feedback pozitive pot fi distructive dacă nu sunt limitate, astfel încât să permită refacerea resurselor disponibile ale mediului înconjurător, drept pentru care propune încorporarea în model a unei a doua bucle feedback, bazată pe observarea stării mediului și care are rolul de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Maruyama afirmă că procesele de creștere având la bază mecanisme feedback pozitive pot fi distructive dacă nu sunt limitate, astfel încât să permită refacerea resurselor disponibile ale mediului înconjurător, drept pentru care propune încorporarea în model a unei a doua bucle feedback, bazată pe observarea stării mediului și care are rolul de a limita creșterea în condițiile în care resursele sunt pe cale de dispariție. În 1962 apare o carte excepțională prin conținutul său de idei și prin consecințele pe termen lung pe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
exercitate de mediul înconjurător în moduri care determină propria lor autoorganizare internă. Deci aceste sisteme nu sunt doar autoorganizatoare, dar și autopoietice, altfel spus au capacitatea de a se reproduce. Într-un anumit sens, acest lucru duce la apariția unui feedback interior sistemului, acesta determinând organizarea și autoorganizarea, fără a fi necesar ca informația utilizată să fie furnizată din afara limitelor sistemului. Momentul apariției autopoiesisului este foarte important deoarece la începutul anilor ’70 ai secolului trecut deja din cibernetică se desprinseseră complet
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
teorii apariția și dezvoltarea pe principii sistemice a ciberneticii de ordinul întâi a lui Norbert Wiener. Cibernetica, așa cum s-a dezvoltat ea în faza inițială, care se întinde până prin anii ’60 ai secolului trecut, se ocupă de sistemele cu bucle feedback, deci de acele sisteme care conțin mecanisme capabile să influențeze intrările în vederea atingerii unor ieșiri dorite. Desigur că astfel de sisteme pot fi atât simple, cât și complexe, dar existența buclelor feedback constituie astăzi, în unele concepții privind complexitatea, o
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
secolului trecut, se ocupă de sistemele cu bucle feedback, deci de acele sisteme care conțin mecanisme capabile să influențeze intrările în vederea atingerii unor ieșiri dorite. Desigur că astfel de sisteme pot fi atât simple, cât și complexe, dar existența buclelor feedback constituie astăzi, în unele concepții privind complexitatea, o condiție necesară a existenței sistemelor complexe. Din teoria generală a sistemelor și cibernetică s-au desprins ulterior unele dintre noile științe care au marcat decisiv drumul către apariția Științelor Complexității, cum ar
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
2001) vorbește în acest nou context despre „cibernetica de ordinul trei” ca despre o cibernetică societală (ce nu trebuie confundată cu cibernetica socială a lui Georg Klaus), sau o cibernetică a sistemelor conceptuale. Principala trăsătură distinctivă a acesteia ar fi feedback-ul care se formează între teorie și organizarea socială, astfel încât, prin perfecționarea conceptelor teoretice, să se ajungă la însăși schimbarea societății. Saltul pe care l-ar realiza știința, în general, ar fi imens, cu consecințe greu de anticipat acum. Ea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cibernetică. Una dintre aceste teme comune majorității definițiilor date ciberneticii este cauzalitatea circulară care se manifestă în procesele dinamice evolutive. Orice proces din lumea reală, din domeniul fizic sau chimic, biologic sau psihologic, economic sau social include procese de tip feedback, deci procese care de desfășoară de-a lungul unor bucle închise în cadrul cărora se regăsesc diferite variabile care se influențează reciproc, astfel încât o cauză determină un efect care, la rândul său, poate deveni cauza altor efecte, inclusiv al celui inițial
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cauzalitate reprezintă una dintre cele mai însemnate fapte științifice „imputabile” direct ciberneticii, știința dinaintea acesteia vorbind foarte puțin (mai mult în domeniul tehnic, de exemplu prin lucrările inginerului român Paul Postelnicu) sau chiar deloc despre cauzalitatea circulară sau despre procesele feedback. Se poate spune că lumea, înainte de apariția ciberneticii, era liniară și determinată simplu de perechea „cauză - efect”. O altă temă constantă este cea epistemologică, adică privind modul în care se desfășoară procesele de cunoaștere la nivelul științei ciberneticii. Întâlnim aici
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și un comportament strategic. În abordarea cibernetică generală, următoarele domenii teoretice s-au dezvoltat: teoria sistemelor, teoria comunicării, teoria jocurilor, și teoria deciziei. 5. Ludwig von Bertalanffy [16] „O mare varietate de sisteme în tehnologie și în natură urmează schema feedback-ului, și este bine-cunoscut faptul ca o nouă disciplină, numită Cibernetică, a fost introdusă de Norbert Wiener să se ocupe de aceste fenomene. Teoria încearcă să arate că mecanismele de feedback sunt baza comportamentului de scop sau teleologic la mașini
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de sisteme în tehnologie și în natură urmează schema feedback-ului, și este bine-cunoscut faptul ca o nouă disciplină, numită Cibernetică, a fost introdusă de Norbert Wiener să se ocupe de aceste fenomene. Teoria încearcă să arate că mecanismele de feedback sunt baza comportamentului de scop sau teleologic la mașini, precum și în organismele vii, și, în sistemele sociale.” 6. Stafford Beer [17] „Știința organizației eficiente" [18]... „Cibernetica studiază fluxul de informații în jurul unui sistem, și modul în care această informație este
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
este o știință interdisciplinară. Trebuie să fie complicată.” 7. Peter Cuning [22] „Știința Ciberneticii nu este despre termostate sau mașini; această caracterizare este o caricatură. Cibernetica este despre finalitate, obiective, fluxurile de informații, controlul proceselor de luare a deciziilor și feedback (definit în mod corespunzător), la toate nivelele sistemelor vii.” 8. Jeff Dooley [23] „Cibernetica este o știință de comportament scop. Ea ne ajută să explicăm comportamentul ca acțiune continuă a cuiva (sau ceva) în proces, așa cum vom vedea, de a
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
prelucrarea de informații și de control .... O caracteristica majora a Cibernetici este preocuparea cu construirea de modele și de aici se suprapune cu cercetarea operațională. Modelele cibernetice se pot de obicei distinge prin fiind ierarhice, adaptive și utilizează permanent buclele feedback .... Cibernetica în anumite moduri este ca știința organizației, cu accent special pe natura dinamică a sistemului, fiind organizat.” 10. Ernst von Glassersfeld [26] „Cibernetica, așa cum știm cu toții, poate fi descrisa in multe moduri. Cibernetica mea nu este nici matematică, nici
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
dar în sensul că starea de ieșire este de dorit să fie constantă sau previzibilă dorim ca sistemul sa-si mențină o stare de echilibru. Este aplicabil mai ales la sisteme complexe și de la sistemele cuplate, și folosește conceptele de feedback și transformări (mapări(trasări) de la intrare la ieșire, pentru a efectua invarianța dorita sau stabilitatea în rezultat.” 13. Humberto Maturana [29] „Eu am propus sintagma «arta și știința de înțelegere umană» pentru Cibernetica. De ce? Persoana care conduce nava, comandantul, acționează
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Strict definita, aceasta este arta timonierului, de a tine cursul cârmei, astfel încât să compenseze orice abatere de la acest curs. Pentru aceasta acest cârmaci trebuie să fie informat cu privire la consecințele actelor sale anterioare, care le corectează inginerii de comunicare numesc aceasta «feedback negativ» pentru ca producția timonierului scade input-ul timonierului. Guvernarea intrinsecă a activității nervoase, reflexele noastre, și poftele noastre exemplifica acest proces. În toate acestea, ca și în direcția navei, ceea ce trebuie să se întoarcă nu este energie ci informații. Astfel
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de sisteme care pot fi mapate utilizând bucle (sau mai multe structuri complicate de bucle), în rețeaua care definește fluxul de informații. Sistemele de control automate de necesitate folosesc cel puțin o buclă a fluxului de furnizare a informațiilor de feedback.” 18. Francisco Varela [36] „Cibernetica de ordinul întâi este cibernetica sistemelor observate.” [37] „Cibernetica de ordin doi este cibernetica sistemelor de observare.” 19. WEB Dictionary of Cybernetics and Control [38] „... o abordare interdisciplinară a organizației, indiferent de realizarea materiala a
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ca fiind „slab haotice”, astfel de sisteme au fost opuse unora denumite „puternic” haotice. Dezvoltată de Per Bak și Chao Tang. 6) Dinamica Sistemelor: Teorie și metodă de studiu a dinamicii sistemelor înțeleasă ca rezultatul unei rețele interconectate de bucle feedback pozitive și negative. Permițând reprezentarea prin diagrame a sistemelor dinamice de natură diferită (firme, piețe, sisteme ecologice ș.a.), ea ajută la identificare modului în care schimbări în anumite subsisteme sau părți ale acestora vor afecta alte subsisteme sau întregul sistem
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
valori mici la schimbări abrupte la valori critice mari. Ele indică punctele de bifurcație din sistemele dinamice. 11) Teoria haosului: Studiul sistemelor dinamice caracterizate de senzitivitate la condițiile inițiale. Sistemele haotice sunt sisteme neliniare, interactive, având diferite tipuri de relații feedback între componente sau procese. Ele încep cu a fi deterministe, dar schimbări ale parametrilor lor de control conduc la apariția haosului. Creatorul teoriei haosului este meteorologul american Edward Lorenz. 12) Teoria sistemelor adaptive complexe: Studiul sistemelor complexe, neliniare, interactive care
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
a mediului înconjurător, schimbările produse în mediu fiind utilizate pentru a îmbunătăți deciziile la intrarea sistemului astfel încât acestea să conducă la o îmbunătățire generală la nivelul întregului sistem. Forrester recunoaște că a ajuns la această concepție aplicând conceptul de sistem feedback dezvoltat de întemeietorii ciberneticii. Treptat, dinamica sistemelor s-a dezvoltat, fiind disociată de cercetările operaționale și evoluând mult timp ca o disciplină independentă, cu aplicații din ce în ce mai ample în tehnică, economie, previziune, teoria deciziilor, management, științe sociale etc. Concomitent, prin dezvoltarea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sistem. Ulterior au fost dezvoltate limbaje din ce în ce mai sofisticate, cum ar fi STELLA sau POWERSIM. Forrester a insistat mult timp că dinamica sistemelor nu este creată doar pentru simulare. Ea constituie un corp de teorii și metode de abordare a sistemelor feedback informaționale. Altfel spus, științele economice și sociale pot fi studiate mult mai eficient considerând că sistemele din cadrul lor sunt sisteme de control feedback, adică sisteme ale căror decizii influențează mediul care, la rândul său, afectează deciziile respective. Metoda dinamicii de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
este creată doar pentru simulare. Ea constituie un corp de teorii și metode de abordare a sistemelor feedback informaționale. Altfel spus, științele economice și sociale pot fi studiate mult mai eficient considerând că sistemele din cadrul lor sunt sisteme de control feedback, adică sisteme ale căror decizii influențează mediul care, la rândul său, afectează deciziile respective. Metoda dinamicii de sistem a fost expusă pentru prima oară într-o formă închegată în cartea lui Forrester Industrial Dynamics apărută în 1961. În 1968 în
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
respective. Metoda dinamicii de sistem a fost expusă pentru prima oară într-o formă închegată în cartea lui Forrester Industrial Dynamics apărută în 1961. În 1968 în cartea Principles of Systems, Forrester stabilește o serie de principii privind comportamentul sistemelor feedback informaționale și arată modul în care acest comportament poate fi simulat prin dinamica de sistem. În 1969 Dinamica Sistemelor este aplicată la studierea dinamicii urbane (Forrester, 1969). Dar cel mai mare succes l-a avut această metodă atunci când a fost
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
înregistrează în aplicarea lor în practică în diferite domenii ale economiei. 4.1. Metoda dinamicii de sistem Conform lui Forrester, dinamica de sistem este o teorie asupra structurii și comportamentului sistemelor complexe. Această structură are patru nivele: Limite închise; Bucla feedback ca o componentă de bază a sistemului; Nivele și ritmuri; Scopuri, condiții observate, diferența dintre scopuri și condiții și acțiuni dorite. O premisă importantă în dinamica de sistem este că comportamentul unui sistem este determinat de caracteristicile întregului și nu
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
petrece în interior. Drept consecință, toate relațiile dintre elementele sistemului care sunt considerate importante pentru a explica comportamentul dinamic vor fi închise în modelul de dinamică de sistem. În dinamica de sistem comportamentul întregului sistem este determinat de structura buclelor feedback interdependente din interiorul limitelor închise. Deci această metodă tinde să privească sistemul mai degrabă dintr-o perspectivă endogenă decât dintr-una exogenă: sistemul se comportă într-un anumit mod datorită structurii sale interne decât ca rezultat al factorilor exteriori. Acest
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sistemul mai degrabă dintr-o perspectivă endogenă decât dintr-una exogenă: sistemul se comportă într-un anumit mod datorită structurii sale interne decât ca rezultat al factorilor exteriori. Acest lucru implică faptul că în cadrul sistemului deciziile sunt încorporate în bucle feedback. Aceste bucle feedback știm că pot fi pozitive sau negative. buclă pozitivă determină acțiuni care cresc mărimile de stare ale sistemului care, la rândul lor, duc la alte acțiuni ce cresc stările sistemului. Cu alte cuvinte, o buclă feedback pozitivă
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]