2,422 matches
-
interests and praised in the West. Elena Ceaușescu became an incarnation of evil, as it had been Paukerin the beginning of the regime, confirming the traditional view about the women's role in society. Keywords: women's social role; Bolshevik feminism, the woman's image; the collective unconscious mechanisms. Introducere Regimul comunist din România s-a sfârșit prin procesul intentat cuplului Ceaușescu în decembrie 1989. Dar în ce măsură a fost proces, căci unii analiști vorbesc de "mascaradă judiciairă"1? Dacă a fost
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
capital care va fi moștenit de Elena, soția lui Nicolae Ceaușescu"3,4 Moștenirea nu poate fi decât inconștientă, căci de fapt, fiecare dintre cele două femei avea un profil personal diferit. Invocarea Anei Pauker ridică două probleme, cea a feminismului propus de comunism și cea a raporturilor dintre București și Moscova. De aici necesitatea unei viziuni mai largi asupra regimului comunist din România și a poziției lui Nicolae Ceaușescu, analizată prin prisma cultului care i-a fost dedicat. Prin urmare
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
propus s-o apere. Dar nu se poate spune că marxismul a ajuns la o poziție structurată, nici măcar spre sfârșitul anilor '70 ai secolului trecut: "[...] deși considerăm realizarea sa o prioritate, trebuie să recunoaștem că activitatea teoretică marxistă pe tema feminismului se află încă la început"20,21. Cu toate acestea, intențiile doctrinei erau prezentate ca foarte pozitive: "Comunismul viitor promite femeii eliberarea absolută, realizarea tuturor revendicărilor, chiar a celor mai extreme"22,23,24. Dar dintr-o perspectivă neutră, un
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
doctrinei erau prezentate ca foarte pozitive: "Comunismul viitor promite femeii eliberarea absolută, realizarea tuturor revendicărilor, chiar a celor mai extreme"22,23,24. Dar dintr-o perspectivă neutră, un asemenea proiect pare nerealist, în orice caz la începtului secolului XXI: "Feminismul este o utopie, rolul său este construirea unei societăți în care bărbații și femeile să fie egali, o societate de ființe libere. Este și o mișcare în plină desfășurare, neterminată dar care presupune un elan a cărui căutare afectată de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
libere. Este și o mișcare în plină desfășurare, neterminată dar care presupune un elan a cărui căutare afectată de libertate și fericire a contribuit deja la transformarea vieților noastre și a peisajului lumii"25,26. Desigur, această opinie contează pentru feminism în general. El a reușit să impună anumite progrese, de regăsit bineînțeles și în democrațiile occidentale, unde nu a avut ca obiectiv abolirea tuturor diferențelor de gen27. 3. Feminismul bolșevic Trebuie subliniat că revoluția bolșevică a cunoscut particularități care nu
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și a peisajului lumii"25,26. Desigur, această opinie contează pentru feminism în general. El a reușit să impună anumite progrese, de regăsit bineînțeles și în democrațiile occidentale, unde nu a avut ca obiectiv abolirea tuturor diferențelor de gen27. 3. Feminismul bolșevic Trebuie subliniat că revoluția bolșevică a cunoscut particularități care nu au fost prezente în ceea ce a devenit ulterior modelul de mișcare socială menit să fie impus în alte țări. Se pot invoca și niște căutări, căci nu exista vreun
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
nu au fost prezente în ceea ce a devenit ulterior modelul de mișcare socială menit să fie impus în alte țări. Se pot invoca și niște căutări, căci nu exista vreun precedent 28. În Rusia începutului de secol XX exista un feminism care a fost integrat de noul regim sovietic. Era reprezentat de Aleksandra Kollontai, o femeie de origine aristocrată, care a jucat un rol politic mai extins 29. Ea a fost numită ambasador al Rusiei sovietice în 1923, ceea ce constituia o
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ea reușind să-și păstreze chiar anumite responsabilități politice. Poate pentru că avea și puncte de vedere conforme ideologiei comuniste de bază. Susținea astfel ideea obligației femeilor de a face copii, ca și necesitatea transformării lor în forță de producție. 4. Feminismul în România pre-comunistă În România interbelică societatea părea puțin interesată de situația femeii, existând probleme sociale mai importante, mai ales după recuperarea tuturor teritoriilor românești, la finele Primului Război Mondial. În orice caz, mișcarea feministă luase ființă după Unirea Principatelor din 1859
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ei nu mai părea așa de serioasă ca cea a lui Pătrășcanu. Să fi fost salvată tocmai de faptul că era femeie? Dincolo de faptul că Ana Pauker a avut o carieră exemplară de comunistă, ea a integrat și ceva din feminismul sovietic. Căsătoria ei cu Marcel Pauker a fost relativ liberă, după ce a avut doi copii cu el, a mai făcut un al treilea la Paris, cu un tovarăș din Franța 51. I se atribuie și participarea la acuzarea de troțkism
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
amicale, egalitare, deși cu anumite riscuri. Din altă perspectivă, trebuie amintit că atunci când era la apogeul puterii, Ana Pauker se expunea cu bărbați mai tineri și afișa un anumit lux56. Aceste comportamente pot fi văzute tot ca o consecință a feminismului. În măsura în care femeia e egală cu bărbatul, ea poate să arate care-i sunt preferințele sexuale și gusturile vestimentare 57. Dar contextul românesc de atunci nu era pregătit pentru o astfel de emancipare și aprecia negativ persoana Anei Pauker, care în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
arogant, imună la orice sancțiune a deciziilor ei politice"59,60. Este vorba de un personaj complex, contradictoriu, care a avut o vreme relativ scurtă foarte multă putere, deși femeie. Situația ei nu ne interesează aici în sine, ci în raport cu feminismul comunist, ca model reprezentativ. În perioada Ceaușescu, amintirea ei părea să fi dispărut din conștiința colectivă. Desigur, ea nu era evocată oficial, nici măcar ca personaj negativ. Astfel imaginea ei era supusă unei forme anume de uitare. Perioada inițială a instalării
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
tată simbolic, dar relativ eficace, căci educația comunistă a fost mai simplă în acest tip de familie. Cu alte cuvinte, valorile tradiționale rusești au fost mai ușor înlocuite de către doctrina comunistă. De aceea, bilanțul progreselor sociale înregistrate pe linie de feminism în Rusia sovietică este greu de apreciat ca pozitiv: Se poate susține că epoca lui Stalin a condus nu atât la accentuarea eliberării femeilor, ci mai curând la sporirea domeniilor în care femeile erau exploatate"68,69. Dar combinația contradictorie
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
care femeile erau exploatate"68,69. Dar combinația contradictorie dintre o anumită formă de eliberare și o mai accentuată aservire a făcut parte din modelul sovietic exportat și în țara noastră. 7. Femeia în România comunistă Dușmanul de clasă al feminismului, desemnat de pe poziții marxiste, era societatea patriarhală 70. Acest tip de societate era foarte prezent în România. Populația majoritar țărănească se agăța de valorile tradiționale, care impuneau femeii un rol secundar în afara familiei. Familia tradițională a fost atacată în multiple
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
situat de partea acuzației. Ea a reușit să supraviețuiască nu doar unor bănuieli posibile că ar fi putut colabora cu el, dar și propriei sale anchete realizată ulterior la București. Emancipată, independentă, Ana Pauker a fost capabilă să profite de feminismul bolșevic și să se impună de una singură. Dar prețul plătit de ea a fost supunerea oarbă față de liderul totalitar absolut care a fost Stalin și care nu a susținut-o când a fost înlăturată de la putere de către Gheorghiu-Dej. Poate
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
i se găsea, în sfârșit locul cuvenit. Ca și Ana Pauker, Elena Ceaușescu poate fi considerată o victimă, dar nu a partidului, ci mai ales a opiniei publice. Dar nici una dintre ele nu a adus vreun serviciu cauzei femeii, sau feminismului. Dimpotrivă, prezența lor în conducerea comunistă din România poate fi asociată cu accente mai represive decât în alte țări est-europene, unde cele mai înalte posturi ale ierarhiei roșii au fost ocupate numai de bărbați. Dar evident, cauza răului trebuie căutată
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
L. Halls-French, J. Rome-Chastanet, Féministes, féminismes. Nouvelle donne, nouveaux défis, Editions Syllepse et Espace Marx, Paris, 2004, pp. 109-115. Ilic, M., "Introduction", în M. Ilic, Women in the Stalin Era, Houndmills, Palgrave, New York, 2001, pp. 1-8. Kuhn, A., Wolpe, A., "Feminism and materialism", în A. Kuhn, A. Wolpe, Feminism and Materialism, Routledge and Kegan Paul, London and New York, 1978, pp. 1-10. Levy, R., Ana Pauker. The Rise and Fall of a Jewish Communist, University of California Press, Berkeley, Los Angeles, London
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
nouveaux défis, Editions Syllepse et Espace Marx, Paris, 2004, pp. 109-115. Ilic, M., "Introduction", în M. Ilic, Women in the Stalin Era, Houndmills, Palgrave, New York, 2001, pp. 1-8. Kuhn, A., Wolpe, A., "Feminism and materialism", în A. Kuhn, A. Wolpe, Feminism and Materialism, Routledge and Kegan Paul, London and New York, 1978, pp. 1-10. Levy, R., Ana Pauker. The Rise and Fall of a Jewish Communist, University of California Press, Berkeley, Los Angeles, London, 2001. Mircu, M., Ana Pauker și epoca ei
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
dintre femei erau angajate în muncă 19. Aici putem discuta, fără îndoială, despre ideologia comunistă și implicațiile acesteia asupra vieții de zi cu zi a femeilor și, în același timp, despre dezirabilitatea statutului de angajată în câmpul muncii. Toată istoria feminismului - și nu doar aceasta - a bătut monedă pe dubla, chiar tripla povară ce a apăsat umerii femeilor în perioada comunistă 20. Este foarte interesant de observat, ca o paranteză, că manifestele ideologice de la începutul comunismului blamau dubla povară pusă pe
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și central-european5 au traversat, cu puține amendamente, o succesiune încă neîncheiată de epoci și regimuri politice. Politica modelajului Din aceste succinte relatări ale relatărilor, se pot observa, în primul rând, topicele lipsă. Pentru cei familiarizați cu axiomele istoriei comunismului, ale feminismului sau ale educației postbelice, interviurile par cel puțin incomplete. Lipseșe discursul de autovictimizare, dar și autosituarea bine precizată în cuprinsul genului 6 feminin; lipsesc referirile directe la cunoscutele politici "pentru femei" promovate de regimul comunist 7. Se pare că lectura
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
privat nu era nici pe departe cea atribuită de mișcarea feministă a anilor 1970 și sintetizată în sintagma "ceea ce este personal este politic". Felul în care era valorizată sfera privată în comunism explică, în bună măsură, atitudinea de respingere a feminismului și a sloganului de mai sus, în perioada postcomunistă, atitudine rezultată din teama de a șterge granițele între cele două sfere și de a refuza individului o zonă importantă de refugiu 26. Asigurarea unor dispozitive ale regimurilor bunăstării de tip
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Reprezentări și percepții asupra muncii ale mamelor sau ale celor care se pregătesc să devină mame", în Maria Nicoleta Turliuc (coord.), în Gen și diferențe de gen în studii empirice, Editura Institutul European, Iași, 2014. Waylen, G., "Le genre, le feminism et l'Etat: un survol", în Ballmer-Cao, T.H., Mottier, V., Sgier, L., (eds.), Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000. Date despre autori Liviu Marius BEJENARU este consilier superior Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, licențiat al
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Idealul feminin comunist la început de drum", în Andi Mihalache, Adrian Cioflâncă (coord.), Istoria recentă altfel. Perspective culturale, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2013, pp. 625-633. 47 Călin Morar-Vulcu, op. cit., p. 210. 48 Cit. în Ștefania Mihăilescu, Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948), Editura Polirom, Iași, 2006, p. 407. 49 Luciana M. Jinga, "Politici de gen în timpul regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej", în Ștefan Bosomitu, Mihai Burcea (coord.), Spectrele lui Dej. Incursiuni în biografia și regimul unui dictator
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
1999, p. 197. 71 Cit. în Rosamond Richardson, op. cit., p. 133. 72 Valentine Moghadam, op. cit., p. 145. 73 Cit. în Richard Pipes, op.cit., p. 298. 74 A se vedea, în acest sens, Heidi Hartman, "The unhappy marriage of Marxism and feminism: towards a more progressive union", http://cnc.sagepub.com/content/3/2/1.full.pdf+html (accesat la 28 iulie 2014). 75 Dmitri Volkogonov, Lenin. O nouă biografie, Traducere de Anca Irina Ionescu, Editura Orizonturi - Lider, București, f. a., p. 80
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
17 I.M. Pacepa, Horizons rouges, Presses de la Cité, 1988, Paris, p. 137. 18 Ibid., p. 252. 19 F. Engels, (1884) L'origine de la famille, de la propriété privée et de l'état, Editions sociales, Paris, 1974. 20 A. Kuhn, A.Wolpe, "Feminism and materialism", în A. Kuhn, A. Wolpe, Feminism and Materialism, London and Routledge and Kegan Paul, New York, 1978, p. 7. 21 În traducerea mea din limba engleză. 22 M. Rauze, La femme du communisme primitif au Communisme futur, Conférence à
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
1988, Paris, p. 137. 18 Ibid., p. 252. 19 F. Engels, (1884) L'origine de la famille, de la propriété privée et de l'état, Editions sociales, Paris, 1974. 20 A. Kuhn, A.Wolpe, "Feminism and materialism", în A. Kuhn, A. Wolpe, Feminism and Materialism, London and Routledge and Kegan Paul, New York, 1978, p. 7. 21 În traducerea mea din limba engleză. 22 M. Rauze, La femme du communisme primitif au Communisme futur, Conférence à l'Ecole Communiste Marxiste, p. 24. 23 În
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]