2,209 matches
-
Dumnezeu și ne dăruiește starea de comuniune cu Dumnezeu. Totodată, este cea mai completă rugăciune, exprimă toate cererile și poate fi ușor înțeleasă de fiecare copil sau om matur, datorită simplității cererilor ce privesc viața de fiecare zi a creștinilor. Fericitul Augustin, în acest sens zice: „De veți străbate toate rugăciunile, nu veți afla nimic care să nu fie cuprins în Rugăciunea Domnească.” Având o importanță atât de mare pentru toată viața, este absolut necesar și obligatoriu să fie explicată elevilor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
este plin de o putere de nebiruit împotriva oricărui păcat și de o pornire spre tot binele. Și pentru că în viața duhovnicească frica de Dumnezeu stă pe primul loc; pe aceasta trebuie să o cerem mai întâi, când ne rugăm.” Fericitul Augustin ne îndeamnă să cerem cu luare aminte acest lucru pentru că sfințenia lui Dumnezeu se va arăta lucrătoare și în noi. Prin aceasta ne convingem pe noi înșine că trebuie să dorim și să facem în așa fel, încât numele
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Hristos ne învață să ne rugăm spunând „Vie împărăția Ta”, deoarece, aflându-ne noi asaltați de patimi trupești și fiind supuși ispitelor acestui veac, ne dorim să vină iarăși Mântuitorul Iisus Hristos și să ne dăruiască împărăția și viața veșnică. Fericitul Augustin se întreabă: „Cui îi adresăm aceste cuvinte: Vie împărăția Ta?” Dumnezeu este împărat din vecii vecilor. El n- a încetat și nu încetează să dispună de autoritate împărătească. Pentru care împărăție ne rugăm? Pentru cea care va începe la
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să se învrednicească a se asemăna cu cerul. Adică, oamenii să se asemene îngerilor și să îndeplinească voia Domnului, cu încrederea că El poartă de grijă pentru mântuirea noastră și pentru binele nostru mai mult decât o facem noi înșine. Fericitul Augustin aseamănă pe oameni cu îngerii care fac voia lui Dumnezeu. Fiindcă voia lui Dumnezeu rămâne în noi atunci când o îndeplinim, și tocmai aceasta înseamnă să fim buni. Sf. Maxim Mărturisitorul ne învață să ne înălțăm mintea până la căutarea de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de toate zilele și să nu purtăm grija zilei de mâine. El vrea să ne știe încinși mereu cu puterea credinței, înaripați de ea; și să nu-i cedăm firii noastre mai mult decât ne impune o necesitate de neînlăturat. Fericitul Augustin a deslușit trei înțelesuri pentru pâine: un sens material, împreună cu toate cele de trebuință vieții; mai poate însemna Taina Trupului lui Hristos, primită zilnic sau hrană duhovnicească. „Pâinea cea de toate zilele trebuie înțeleasă aici în sens de pâine
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și să ne creăm propria noastră măsură a iubirii de oameni. Și astfel să cerem să ni se dea cu măsura cu care dăm și noi aproapelui, rugându-ne pentru aceeași iertare pe care o dăm și noi datornicilor noștri. Fericitul Augustin spune că nu este vorba de iertarea unor datorii bănești, ci de iertarea greșelilor celor care s-au făcut vinovați față de noi. Așadar, să-i iertăm pe cei cărora le-am dat împrumut bani și pe cei care
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
curajoși.” Așadar, când ești chemat spre biruință duhovnicească, trebuie să te ții bărbătește. Iar când nu ești chemat, trebuie să taci și să aștepți timpul unei asemenea biruințe, arătând prin aceasta că nu dorești slavă deșartă, ci o adevărată bărbăție. Fericitul Augustin ne aduce aminte că „nu Dumnezeu ne duce în ispită, ci îngăduie să fie duși cei care, potrivit iconomiei Sale tainice, sunt lipsiți de ajutorul Său, fiindcă nu s-au făcut vrednici de El. Pe de altă parte, cei
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de la liberul arbitru.” Prin aceasta ne învață să nu ținem mânie și ură împotriva apropiaților noștri pentru necazurile care ne vin uneori de la ei, ci toată vrajba noastră s-o îndreptăm asupra diavolului, ca a unuia vinovat de toate răutățile. Fericitul Augustin ne spune că: „cine dorește să fie izbăvit de cel viclean, mărturisește prin aceasta că este cuprins de viclenie”. Sf. Simeon al Tesalonicului consideră că cel viclean este atât dușmanul lui Dumnezeu, cât și dușmanul nostru. Este un vrăjmaș
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să fie închis cu toți prietenii lui români (lotul Noica-Pillat) decât să se poarte ca un „ovrei fricos”. Și, paradoxal, tocmai închisoarea i-a oferit prilejul de a scrie un Jurnal al fericirii: „De neînchipuit cât de slobod și de fericit m-am simțit în detenție, în camera 34 pe Reduit, la Jilava, spre pildă, o cameră deosebit de sinistră, asemănătoare unui canal, unui maț subpământean, unei mine părăsite, unei regii în stil Monte Cristo.” Nu este singurul care trăiește și mărturisește
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
trăi în bunăstare. Dar cei doi copii sunt diferiți Cel nefericit nu are de ce să susțină că nașterea lui ar fi trebuit să fie amânată, pentru că dacă ar fi fost născut mai târziu nu ar mai fi fost el. Cel fericit nu va mai exista, pur și simplu. Totuși, cei mai mulți oameni nu ar reacționa intuitiv așa, ci i-ar recomanda mamei să amâne momentul concepției. De aici rezultă că moralitatea este concepută impersonal, în raport cu un bine și un rău care nu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
www.scribd.com/doc/30199250/Wunenburger-Jean-jaques-Fiilozofia-Imaginilor. ALTE REFERINȚE ADAM, J. - M., Bonhomme M., 2005: Adam, Jean-Michel, Marc Bonhomme, Argumentarea publicitară, Institutul European, Iași. ANANIA B. V., 2001: Bartolomeu, Valeriu Anania, Biblia sau Sfânta Scriptură, Tipărită cu binecuvântarea și prefața Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București. ARISTOTEL, 1965: Aristotel Poetica, studiu introductiv, traducere și comentarii de D.M. Pippidi, Editura Academiei Republicii Populare Române, București. ASSAL J.-L., 1995: J.-L
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
al III-lea, atunci când tătarii și turcii au ocupat orașul. Cea de a doua Bărăție a fost începută la inițiativa părintelui franciscan observant Antonio Stefani, care l-a avut de partea sa pe domnitorul Munteniei, Grigore Ghica (un strămoș al Fericitului Vladimir). Construcția a început în 1672, dar vremurile grele și mai ales războaiele au determinat ca finisarea construcțiilor să fie abia în 1741. Dar nici această a doua Bărăție nu a dăinuit decât până în 1804, când alt incendiu devastator a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
s-a celebrat instalarea canonică a Preasfinției Sale Mihai, primul Episcop Eparh al noii Eparhii greco-catolice „Sf. Vasile cel Mare” din București. Acest sfânt lăcaș a fost martorul slujirii multor preavrednici preoți și martiri, între care să amintim de activitatea Fericitului Vladimir, care a concentrat aici întreaga elită a greco-catolicilor și a tineretului intelectual universitar. Eminența Sa, cardinalul Leonardo Sandri a prezidat Sfânta Liturghie Pontificală, cu slujirea Preafericitului Părinte Cardinal Lucian Mureșan, arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
romano-catolici. „Avem un episcop sfânt”. Am auzit țărani spunând „În el îl văd pe Cristos!” În binecuvântata lună mai, în „grădina Maicii Domnului”, parcă și cerurile vorbesc acum românește în cele două zile care întrerup mecanica obișnuită a calendarului, prin Fericiții noștri V. Ghika (trecut la veșnicie în 16.05.1954) și Ep. Anton Durcovici a cărui slujbă de beatificare a fost pe 17.05.2014. Ei au atins sfințenia, trecând prin calvar viața lor; un popor care a avut asemenea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mai mult praf care nu avea nici o valoare calorică, devenind repede cenușă, iar care i se repartiza, funcție de modul cum știai să te comporți cu gestionarul care te dirija unde să tragi carul la încărcat, așa zisele brichete erai un fericit, că este adevărat nu erau lemne, luai cărbune, dar brichetele aveau o putere calorică mult superioară prafului de cărbune cuvenit marii majorități care pierdeau zile de-a rândul până ajungeau acasă cu combustibilul necesar încălzirii cât de cât a locuințelor
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
înalt, cu piatră cenușie și apoi fugim cu sufletul la gură spre autobuzul care ne duce "acasă", adică la hotelul Samarkand, de unde plecasem în această escapadă matinală. Hotelul confortabilă și ultramodernă așezare este amplasat, în mod cît se poate de fericit, în albastra vecinătate a acelui impresionant Gur-Emir ce-nchide în adîncurile lui trupurile adormite ale dinastiei Timurizilor, în frunte cu Marele Șchiop. După masa copioasă mult prea copioasă! ce ni se oferă, Victorița, desăvîrșită gazdă a INTURIST-ului din Samarkand
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
școală am fost dat înainte de a fi împlinit șapte ani, însă școala mea erau dealurile și pădurea. După câteva luni de încercare, am fost luat de la școala oamenilor, lăsat naturii și nimeni nu a avut nimic de pierdut, dar cel fericit am fost eu. Câte pozne nu am făcut! Într-o zi, după ce îmi făcusem rost de puțin praf de pușcă, să fi avut ca două degetare, cu o mică parte din el pus într-o trestie, dau în recreație copiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
București, 1995 Huizinga, Johan, Amurgul evului mediu, Editura Univers, București, 1970 Mureșean, Ovidiu, De la antichitatea târzie la amurgul evului mediu, Editura Todesco Cluj-Napoca, 2006 Nistor, Octavian, Gândirea evului mediu. Antologie, Editura Minerva, București, 1984 Pavel, Constantin C, Problema răului la Fericitul Augustin, Editura Institutul Biblic, București, 1996 Vlăduțescu, Gh., Filosofia primelor secole creștine, Editura Enciclopedică, București, 1995 * 3. Filonul social al gândirii filosofice moderne (Renașterea și secolul clasic) Secolele XIV-XVII sunt marcate de schimbări deosebit de profunde, economice, politice și spiritule. Societatea
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
nume pomenit a fost al lui Socrate. Când află de la Arheanassa că Dionis I intenționa s-o facă să depună mărturie că Platon ar fi trădător și stricător al ordinii, filosoful intuiește urmarea unor astfel de acțiuni și exclamă : Ei, fericitule Socrate, iată că nu ești singur ! (p. 204). El nu pare surprins de evoluția evenimentelor care pot să se precipite într-o direcție fatală : Orice filosof are cel puțin o idee pentru care să poată fi condamnat la moarte (p.
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cea modernă. Un comentariu al corului din Oedip Rege reține mândria lui Oedip de a fi dezlegat misterul Sfinxului și încrederea lui în propriile puteri după depășirea acestei încercări aparent insurmontabile : Țintise sus, mai sus ca toți. Și cât/ De fericit era ! Așa/ De fericit ! O, Zeus, zdrobise el/ Fecioara care ghearele-și/ Chircea și în enigme prorocea ! Nicolae Ionel dezvoltă ideea și insistă asupra orgoliului regelui care ajunge să se creadă invincibil, aidoma zeilor. Mai devreme sau mai târziu, toate
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
al corului din Oedip Rege reține mândria lui Oedip de a fi dezlegat misterul Sfinxului și încrederea lui în propriile puteri după depășirea acestei încercări aparent insurmontabile : Țintise sus, mai sus ca toți. Și cât/ De fericit era ! Așa/ De fericit ! O, Zeus, zdrobise el/ Fecioara care ghearele-și/ Chircea și în enigme prorocea ! Nicolae Ionel dezvoltă ideea și insistă asupra orgoliului regelui care ajunge să se creadă invincibil, aidoma zeilor. Mai devreme sau mai târziu, toate celelalte personaje îi reproșează
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
97. În primul rând, iubește; apoi predică „Munca cea mai necesară - scria Sacerdos în Osservatore Romano - este acea de a aprinde în primul rând în inima noastră o iubire deosebită pentru sufletele pe care trebuie să le cucerim [la Cristos]“. Fericitul De Jacobis spunea: „Trebuie să mă fac etiopian cu etiopienii, dacă vreau să-i mântuiesc“. Tot așa trebuie să fim muncitori cu muncitorii. Înțeleg că ceea ce spun sunt doar cuvinte, dar nu am alt instrument ca să pot întipări în sufletul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Inimi adresate Sf. Maria Margareta Alacoque? — 104. Cea mai mare șansă de mântuire a omenirii din toate timpurile — 105. Unicul leac al unei lumi foarte bolnave — 106. Unde pot afla această Inimă divină? În Sf. Euharistie! — 107. Spiritualitatea euharistică a Fericitului Eymard și deducțiile sale logice — 108. Inima lui Isus pentru preoții Săi — 109. A se îndrăgosti de Dumnezeu! — 110. Însetați de a-l iubi pe Isus 101. Sf. Paul îndrăgostit de Isus Cristos «Tu m-ai sedus, Doamne, - spune profetul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
divine însetate de suflete de iertat și de mântuit, va fi aceea care va putea să îi îndemne, pe fii căinței sincere și ai abandonării căite și încrezătoare, în brațele Divinei Milostiviri. 105. Unicul leac al unei lumi foarte bolnave Fericitul Eymard, fiul secolului XIX, încă de pe atunci cumpănea astfel: „Și de ce este atât de necesară timpului nostru această acțiune a Preasfintei Inimi? O să vă împărtășesc crezul meu. Din cauză că cea mai gravă boală a multor oameni din lume este indiferența religioasă
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
credința ne deschide calea prin austeritățile Misterului euharistic, [El] este acolo, mai ales acolo este locul în care trebuie să căutăm și să adorăm acea Inimă divină care i-a iubit pe oameni atât de mult“. 107. Spiritualitatea euharistică a Fericitului Eymard și deducțiile sale logice La 1 august 1868, la Mure d’Ysère (Franța) își dădea sufletul Fericitul Pier Julien Eymard. Lăsa în urma sa, în afară de un dublu Institut religios - Congregația Preoților Preasfântului Sacrament și Slujitoarele Preasfântului Sacrament -, o orientare cu
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]