3,694 matches
-
sărbătoare: Crăciun (111); veselie (90); bucurie (56); petrecere (51); fericire (50); distracție (35); familie (23); Paște (24); duminică (18); mare (16); odihnă (12); vacanță (12); frumoasă (11); zi (11); Anul Nou (10); festivitate (10); liber (10); eveniment (9); mîncare (8); festiv (7); zi liberă (7); muzică (6); sfînt (6); chef (5); liniște (5); cadouri (4); dans (4); flori (4); nuntă (4); ocazie (4); veselă (4); acasă (3); băutură (3); beție (3); celebrare (3); fericită (3); iubire (3); oaspeți (3); relaxare (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nemurire; nouă; oameni; obicei; omagiere; pauză; păr; pedeapsă; Pentecost; petreceri; plăcere; pom; pregătire; prilej; primăvară; o raritate; rece; repaos; reuniune; rom; Sf. Gheorghe; Sf. Ioan; sfințenie; stai; stat; șampanie; știre; tristă; udare; valoare; vesel; vreme; zahăr; zi de odihnă; zi festivă; zi onomastică; zi sfîntă; zile mari; ziua; zîmbete (1); 813/176/60/116/0 sărută: iubire (91); buze (89); dragoste (61); dulce (58); pupă (52); iubește (32); pasiune (26); plăcere (19); iubit (14); bine (13); mîna (12); pasional (10); buză
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
amplifică tendințele clientului de a achiziționa un anumit produs. Manifestările organizate cu diverse ocazii sunt evenimente special organizate pentru a comunica auditoriului vizat un anumit mesaj. Departamentele de relații publice ale unor firme mari organizează conferințe de presă sau inaugurări festive și sponsorizează întreceri sportive. În special pentru firmele mai mari (dar aceste lucruri sunt folositoare și pentru firmele mici dacă se depășește prejudecata ca nu a fi de interes pentru presă) trebuie ținut cont de faptul că mass media reprezintă
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Percepție negativă generată de necesitatea distanțării de supravegherea părinților, dar și de lipsa unor cunoștințe minimale despre rațiunea și efectele pozitive ale participării părinților la activitățile din școală. 8 Activitățile de la școală nu prezintă interes S1: La noi, în afara activităților festive și a ședințelor nu mai există altceva, dar dacă ar fi, mi-ar plăcea să participe. S2: Ceea ce se petrece în școală nu poate fi de interes pentru ai mei. Ei își doresc să participe la activitățile extrașcolare, petreceri, excursii
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
-ai toate la cale?", întreabă primul. "Tot este gata", răspunde ultimul. "Dar oare vor veni?". Slujbașul este sigur: "Vor veni". Ceea ce urmează depășește orice închipuire rațională, proiectând unul dintre cele mai înfricoșătoare scenarii din literatura română. Ziua debutează senin, chiar festiv, cu un Alexandru înveșmântat în regalia, pacific în atitudine, asistând la slujba mitropolitană alături de conclavul boieresc, ce fusese convocat din ajun. Discursul care urmează este un exemplu de manipulare verbal-afectivă, cu pronunțate ecouri din retorica shekeapeareană (bucata de oratorie vizată
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și clase, pe tot parcursul anului școlar. 6. Ministerul Educației și Cercetării va lua măsuri pentru mediatizarea competiției naționale „Olimpiada sportului școlar”, în vederea atragerii unui număr cât mai mare de elevi și pentru asigurarea, la finalul acesteia, a unui cadru festiv corespunzător. 7. Toate bazele sportive din rețeaua Ministerului Educației și Cercetării (existente în școli și universitățiă vor fi puse la dispoziție, gratuit, propriilor elevi, studenți și cadre didactice, pentru activități sportive, de cel puțin 3 ori pe săptămână, minimum două
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
a iubirii, a ființei iubite, - în căutarea unei foarte libere „definiții” lirice. De un portret propriu-zis nu poate fi totuși vorba, căci, abia închegate, liniile, culoarea, reliefurile se descompun într-un spațiu el însuși reverberant, dinamizat de fervoarea afectiv-imaginativă; spațiu festiv și feeric („obrazul tău desface lungi câmpuri de secară / în ora ce se-alungă cu haite de lumini”, „anotimpu-n sticlă și-a neclintit mânerul”, „cuvintele în aer se sparg precum oglinzi”, „cristalele de aer stau limpezi în ospățuri”, „prin carnea
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cuvântul, constituie „instrumentarul” mai mult sau mai puțin concret, ce servește acțiunii transformatoare. Iar acesta vizează mereu atingerea acelei „stări de grație” ca recuperare a transparenței pierdute a lumii, de natură să reveleze înrudiri secrete, participarea la o Totalitate armonioasă, festivă, de eden primordial. Spațiul ideal, dezvăluit de călătoria reală sau imaginară, e, de aceea, unul feeric și muzical, scenă a unui spectacol neîntrerupt: un univers-scenă și vitrină, o lume-oglindă, un cosmos melodios, în care se “încearcă instrumentele” cele mai diverse
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
din Plante și animale rostesc cuvântul esențial pentru calificarea acestei viziuni: sărbătoarea: „și iată că trăsura somnului sărbătorească / intră pe potecile privirii” (Mai târziu); iar un poem precum Cocoșul sălbatec e doar o descriere a unei cosmice pregătiri pentru evenimentul festiv: „zăpezile dăruie brocarte / herghelia cuvintelor flutură coame / se aprind lămpile păsărilor în boschete / ferigile își pun colierele de miresme”... Practic, nimic din recuzita scenei nu scapă fervorii combinatorii, iar aceasta dezvoltă, pe o direcție neobarocă și manieristă, gustul pentru rapidele
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și entuziast, în fața universului ce se dezvăluie generos și abundent privirii, în figuri ale etalării și acumulării precum cele amintite mai sus, avându-și corolarul în suita menționată de spații ale spectacolului, atrage, în ultimă instanță atenția asupra caracterului predominant festiv al viziunii lui Voronca. Spațiul său imaginar se definește într-o covârșitoare măsură drept spațiu al sărbătorii, în care se conjugă și desfac proteic o gesticulație ritualic-ceremonioasă, o extraordinară disponibilitate ludic-carnavalescă, formele cele mai diverse de manifestare a spontaneității, a
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
asemenea exigențe. Și, de fapt, dacă suntem atenți, cerințe ca acestea sunt ale poetului însuși, căci, cum observam în treacăt mai sus, el nu este atât (sau numai) un contemplator al lumii în sărbătoare, ci un agent al transfigurării ei festive, cel care cheamă universul să se sărbătorească, eliberându-se de povara grijilor și oprimărilor, conturându-și un spațiu al jocului și un timp fără timp, al înfloririi perpetue. E cel care trăiește și imaginează lumea ca sărbătoare, ca și întoarsă
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și o celebrare) a însuși celui care o serbează”. Bucurie, cântec, lumină, oglindire, asimilare a mișcării cotidiene cu dansul și cu ceea ce francezul numește loisirs, ca o degajare de apăsările existenței de fiecare zi, creează acea atmosferă destinsă, specifică momentelor festive, de răgaz, - spațiu și timp al “îngăduinței” de a-ți descoperi propria libertate și plenitudine de a fi. Or, cristalizările imaginarului lui Voronca, funciarmente subordonate privirii spectatorului, arată că ele nu sunt decât cazuri particulare ale mai generalei perspective asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
spațiu și timp al “îngăduinței” de a-ți descoperi propria libertate și plenitudine de a fi. Or, cristalizările imaginarului lui Voronca, funciarmente subordonate privirii spectatorului, arată că ele nu sunt decât cazuri particulare ale mai generalei perspective asupra unui cosmos festiv, impulsionată de ceea ce am putea numi voință de sărbătoare, apelul la transfigurarea sărbătorească a tuturor lucrurilor. Obsesia deschiderii, atât de persistentă în scrisul poetului, ca și modelele structurante ce i se subordonează în coagularea spațiului imaginar, participă la caracterizarea acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
prin patru anotimpuri”). La modul ideal, eul poetic se definește, așadar, la Ilarie Voronca, drept un homo festus prin excelență: cel ce trăiește lumea ca pe o sărbătoare sau se înfățișează ca invitând-o, provocând-o, înălțând-o la condiția festivă. Poet al metamorfozelor, Voronca imaginează acest proces ca pe o progresivă generalizare a euforiei specifice cronotopului sărbătoresc, a stărilor de entuziasm și fervoare afectivă, de exuberanță și jubilație. Într-o poezie situată majoritar sub semnul ochiului transfigurator (care, am zice
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de imagini”, „asociații-fulgere”, “în fulgerul unei imagini, toate fântânile universului reînnoite”, „fiecare poem o pupilă”, „o izbucnire temerară” etc., - sunt formule în fond convergente, pe care le rezumă, poate cel mai bine, o alta; „cuvântul, dansator descătușat”, concentrând deopotrivă exuberanța festivă și, indirect, fundalul negativ de care se distinge. Cel puțin o dată, autorul eseului-confesiune Între mine și mine, numește direct sărbătoarea ca unicronotop ideal, sinonim cu poezia, scriind că: „descălecat de pe înțelesul imediat și util”, cuvântul se cuvine să capete „o
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
etc. conturează un spațiu al profunzimii imaginative, în care nici o parcelă nu trebuie să rămână neocupată. Am văzut, pe de altă parte, cât de frecvente sunt metaforele înseși ale acestei lumi ce învestește aproape totul în productivitatea imaginației și abundența festivă a „produselor” ei, de la vitrină, panoplie, garderobă la atlas, catalog, jurnal sau sală de bal, arenă de circ etc. etc. Un du-te-vino necontenit între ființe și lucruri, cu „ciubotele de șapte poști” ale poemului, face ca „lanțul de-ncete schimburi
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
V. Băncilă, Declinul sărbătorii, în Gîndirea, XV, 1936, nr. 5, p. 229. . P.P. Drogeanu, Practica fericirii, București, Ed. Eminescu, 1985, p. 33. . Apud P.P. Drogeanu, Op. cit., p. 45. . v. și P.P. Drogeanu, Op. cit., p. 28: „Barochismul frecvent invocat al actelor festive vine desigur, în primul rînd, din decorul lor caleidoscopic, din mișcarea turbionară la care sînt supuse lucrurile și ființele iubitoare de regular, de arabesc, și de efemeră împodobire”. . Ibidem, p. 309. . v. Gramatică, în Punct, 1924, nr. 6-7. . Între mine
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de clan, pe care Henry trebuie să o pregătească minuțios. Rosalind încheie un contract impor tant și va lipsi toată ziua, iar Theo are repetiții importante de-a lungul după-amiezii. Eroul rămîne astfel singurul în stare să pregătească o cină festivă (unde elementul de forță să fie celebra tocană de pește, marca "Henry Perowne"). Înviorat de idee, neurochirurgul pleacă, într-un tîrziu, pentru îndeplinirea, cu exactitate de metronom, a programului zilei. Va juca mai întîi săptămînala partidă de squash, în compania
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și banalitate, eseistul îi previne mai ales pe artiștii ademeniți de utopia capodoperei, de excepția ei ademenitoare. Trecând la elogiul gafei, autorul compendiază cu voluptate epică episoade și personaje producătoare de gafe (singurele care persistă), tipologia lor fiind nesfârșită: domestice, festive, de critică, intelectuale, de protocol, istorice, economice și sociale, estetice, biblice, politice ș.a.m.d. Circumscrierea sferei penibilului, mai ales în arte și politică, este cu atât mai provocatoare, cu cât Valentin Tașcu pune semnul de egalitate între marii artiști
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
telefon 198 235, de luni până vineri între orele 11-19. M. D. P. De Sărbători, cu sufletele deschise l Paștele la asociațiile timișorene În fiecare an, cu ocazia sărbătorilor creștinești, asociațiile care au ca scop sprijinirea persoanelor nevoiașe organizează mese festive și oferă diverse cadouri. Dintre acestea, amintim: l Societatea „Hilfe für Kinder“, condusă de dl Hubertus Gollnick, sprijină financiar aproximativ 40 de O. N.G. -uri și instituții de ocrotire a copilului din județul Timiș și oferă cadouri conținând dulciuri, jucării
Agenda2003-16-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280916_a_282245]
-
la tel./fax 0256-498 172 ori adresa de e-mail: office@eos. ro. IOAN BÎTEA Modeling, coregrafie și actorie l Preselecție la Casa Tineretului din Timișoara Miercuri, 1 februarie, de la ora 18, la Casa Tineretului din Timișoara se va derula deschiderea festivă a cursurilor Școlii de Modeling, Coregrafie, Muzică și Actorie care vor fi organizate de Fundația Județeană pentru Tineret Timiș anul acesta. Cursurile își propun formarea și promovarea tinerelor talente din partea de vest a țării care sunt fascinate de mirajul scenei
Agenda2006-04-06-bursa () [Corola-journal/Journalistic/284659_a_285988]
-
greu" a intelectualilor mulți cu regimul comunist nu e însă un secret pe care l-a descoperit dl Adrian Iorgulescu. Aceste colaborări aveau loc pe față: autorii lor intrau chiar într-un fel de panică a dizgrațierii dacă, la zile festive, nu li se cereau articole în presa locală sau centrală. Mai ales că nici nu trebuiau decît să semneze aceste articole, care erau compuse în redacțiile ziarelor, dacă autorii lor treceau printr-o criză de inspirație. În ultimii ani ai
Colaboraționiștii după Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10320_a_11645]
-
galeria de artă „Pro Armia”. De la ora 12, pe platoul C.M.Z. din Piața Libertății va avea loc un ceremonial religios - sfințirea noului sediu al Centrului - cu ocazia celor 85 de ani scurși de la crearea acestuia, urmat de o adunare festivă. Vor fi prezentate aici lucrări pe teme cum ar fi „Istoricul zilei de 25 Octombrie”, „Istoricul și acțiunile de luptă ale Diviziei 18 Infanterie” sau „Istoricul Centrului Militar Zonal - 85 de ani de la crearea Cercului de recrutare Timiș-Torontal”; la final
Agenda2004-43-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
-
unei reuniuni speciale, cele mai bune 100 de proiecte vor fi premiate, iar cele cu un grad înalt de generalizare vor fi incluse într-o bancă de date a modernizării și propuse spre finanțare prin programe europene. L. S. Deschidere festivă l Noul an școlar După o vară agitată, marcată de ultima ediție a examenului de capacitate, de controversele legate de examenul de bacalaureat și de concursul de ocupare a posturilor didactice, după recenta modificare a Legii învățământului (ce va fi
Agenda2003-37-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281443_a_282772]
-
modeste (circa 25000 în tot județul), corn și lapte (pentru aproximativ 5600 de preșcolari și 11 000 de elevi din ciclul primar), precum și mobilier nou pentru 20 de săli de clasă (în valoare de un miliard de lei). La deschiderea festivă a anului școlar și-au anunțat participarea ministrul agriculturii, Ilie Sârbu, parlamentari de Timiș, oficialități locale. LUCIAN RONKOV Comisie mixtă guvernamentală l Organizată la Sibiu Comisia mixtă guvernamentală româno-germană se organizează anual, conform principiului parității, în Germania și România. Cea
Agenda2003-37-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281443_a_282772]