3,498 matches
-
înțepe pe Gonzalv la timpul oportun, citîndu-i articolul la lista operelor fără nimic fundamental (avea acest obicei), deocamdată apariția omagiului i se păru de cea mai mare importanță. Sărbătorirea lui Conțescu avu loc puțin după căderea Parisului, în sala de festivități a unei școale de menaj, a cărei directoare era o rudă a lui Conțescu. Fură trei șiruri de mese și câteva mai mici în odăi adiacente. Atunci se observă că reputația lui Conțescu părea a se fi întins asupra tuturor
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
șansă de succes. Acum Saferian nu-l mai chema, din cauză însă (ceea ce nu știa Pomponescu) că acesta nu mai făcea adunări acasă. Sultana le înlocuise cu întîlniri de o factură aproape comercială la magazine, unde înjgheba expoziții și mici festivități în scop de reclamă. Invitarea lui Pomponescu deocamdată i se părea improprie și de altfel credea că fostul ministru n-ar accepta-o. În schimb, Gaittany o ținea numai în mese și recepții la Casa de Artă, la care se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui Tudorel. Pe plicurile și en-tête-urile hârtiei de corespondență, o bandă lipită arăta schimbarea. Se făcu și o recepție specială în memoria lui Tudorel, la care Ioanide primi o invitație scrisă. Însă Ioanide nu răspunse nimic și nu apăru la festivitate. O neliniște cuprinse pe Gaittany: prezența proiectelor lui Pomponescu în sălile de jos. A le ține mai departe i se arăta ca o primejdie serioasă; a arunca - drept o nedelicateță. Se decise a le înapoia lui Pomponescu. Desigur, și acest
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în anchetele sale este reprezentat de acele sărbători care se situează sub egida unui sfânt ocrotitor, protector al unei profesii sau al alteia, al unui sector de activitate sau al altuia. Când avem de-a face cu acest gen de festivități, poate fi stabilită o legătură între interiorul și exteriorul întreprinderii prin postularea unei continuități culturale. A studia riturile în industrie înseamnă, pentru Noëlle Gérôme, a demonstra ancorarea populară a culturii muncitorești care se manifestă și în întreprinderi. Ancorare populară, așadar
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ce am caracterizat-o în liniile prime ale acestei notițe, și trebuința cea mai mare ne s-a părut nouă că ar fi o singură direcțiune a spiritului pentru generațiunea ce crește. Rezumându - ne, putem spune că, dacă esteriorul acestei festivități are să fie de un caracter istoric și religios, interiorul ei - dacă junimea va fi dispusă pentru aceasta - are să cuprindă germenii unei dezvoltări organice, pe care spiritele bune o vroiesc din toată inima. Ca lucrarea noastră în viitor să constituie un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai multe șiruri de cetine împlîntate în pământ, împodobite cu drapele, era de-o frumuseță rară. Acum, după ce-am dat lectorilor noștri o ideie palidă despre situația maiestoasă a mănăstirei și despre aranjamentele comitetului, rămâne să facem tabloul măreței festivități. Sâmbătă sara, la 10 oare, un imens număr de oaspeți se îndrepta cătră biserică. Era momentul începerii serbărei. De - abia preoții intrase în altar, de - abia se începuse sfintele ceremonii, când la pomenirea numelui neuitatului erou clopetele se clatină, salvele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și intonă în cuartet imnul religios a lui Alecsandri, compus anume pentru serbare. În fine lumea se înturnă în ordinea de mai nainte la biserică pentru a se continua și sfârși sfânta liturgie, și astfel se fini serbarea hramului și festivitatea zilei dintâi întru amintirea domnului Ștefan. A doua zi luni dimineața publicul iarăși se adună în portic și plecă ca în ziua procedentă la biserică pentru ascultarea sfintei liturghii. După liturghie procesiunea cu preoții oficianți reîntorcîndu-se la portic, ieu darurile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de o recreație. Doar înainte de serbare fuseseră cu toții în clădirea sfântă ca să mulțumească Atotputernicului că îi așteaptă relaxarea și norocul pe viitor. Fruntea lui Wottila e încă udă de la apa sfințită, când intră la braț cu Erna în sala de festivități. Și de peste tot i se pun sub nas lui Wottila băuturi alcoolizate și țigarete dăunătoare. Dar Wottila zice atât: Căiți-vă, lepădați-vă și propovăduiți asta întregii lumi. Și Erna se uită fericită la el. (Cele trei femei își împărtășesc
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
chiar mai zice că ar trebui să danseze când e o muzică din aia mai lentă. GRETE: Și Freddy abia acum poate să danseze. O strânge pe Grete în brațe și se învârte cu ea de-a curmezișul sălii de festivități. E un muzicant adevărat, se pricepe la chestia asta, așa că se uită la el și alte fetișcane, care au parte de niște poticniți de băiețași. Și de o bună bucată de vreme îi șoptește la ureche lui Grete niște lucruri
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
din căpșor și să zică dadaada...Și acum știe și Grete că poate să-l ia pe Freddy, pentru numele lui Dumnezeu. Și în inima ei pogoară o mare bucurie și se duce cu pași hotărâți înapoi în sala de festivități. Freddy vine în întâmpinarea Gretei și în ochi i se pot citi speranța și spaima amestecate cu respect și dorință. Și îi cade în genunchi și zice că se sinucide dacă o să-l nimicească cu un NU! Da' ce prostuț
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și un bărbat. Nici măcar nu au plătit taxiul și taximetristul fuge după ei și strigă: plataaa! Dar bărbatul spune numai că o muiere bătrână dinăuntru o să-și zgârâie de sub unghii și-o să plătească, așa că intră toți trei în sala de festivități, în fața sălii stă un deckel legat, care se cheamă Lydia, și care primește numaidecât de la femeie, un picior cu așa furie că rămâne lungit la pământ. GRETE: Aaahaaaa, cine-i scroafa, care curvă e în stare de una ca asta
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
iscă războaie, asedii, până când obțin și primesc ceea ce-și doreau cu patimă. (E) Și unii demoni au totuși parte de o soartă potrivnică. Așa se face că În Creta, unde am locuit mult timp, am asistat la celebrarea unei festivități bizare, În cursul căreia se Înfățișa imaginea unui om fără cap2. Ni s-a spus că este imaginea lui Molos, părintele lui Merion 3, care, după ce a violat o nimfă, a fost găsit decapitat. 15. Tot ce se povestește și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
crede, pentru că la noi s-a înființat după război. Acesta a existat în multe localități și înainte de război, sub alte forme. Este adevărat că în socialism funcționarea acestui așezământ a avut o mare importanță, în această instituție organizându-se diferite festivități. Căminul cultural era sediul bibliotecii, sub egida sa aveau loc proiecții cinematografice (în Bărboasa, Oncești, Tarnița) și se desfășurau activități cultural- artistice, diferite adunări, ședințe, serate de dans, nunți, baluri. Actualul sediu al Căminului cultural din centrul comunei Oncești dispune
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bibliotecii, sub egida sa aveau loc proiecții cinematografice (în Bărboasa, Oncești, Tarnița) și se desfășurau activități cultural- artistice, diferite adunări, ședințe, serate de dans, nunți, baluri. Actualul sediu al Căminului cultural din centrul comunei Oncești dispune de o sală de festivități cu 200 de locuri pe scaune și o bibliotecă cu peste 7.850 de volume. Primii care s-au bucurat de înființarea căminului cultural și de activitățile organizate sub egida acestuia au fost tinerii, care fiind mai inimoși, au fost
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
n localitate, de sub președinția doamnei Lucia P. Nechifor, s‐a ridicat în grădina publică a orașului nostru un modest și frumos monument poetului Alexandru Vlahuță, a cărei dezvelire s‐a făcut cu deosebită solemnitate în ziua de 21 septembrie crt. • Festivitatea Serviciul divin a fost oficiat de majoritatea preoților din localitate, în frunte cu P.S. Sa Iacov Bârlădeanu, episcop al Hușilor, care a ținut și o frumoasă cuvântare. 32 * Festivitatea dezvelirii monumentului lui Al. Vlahuță * Au mai vorbit, de asemenea: doamna
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a făcut cu deosebită solemnitate în ziua de 21 septembrie crt. • Festivitatea Serviciul divin a fost oficiat de majoritatea preoților din localitate, în frunte cu P.S. Sa Iacov Bârlădeanu, episcop al Hușilor, care a ținut și o frumoasă cuvântare. 32 * Festivitatea dezvelirii monumentului lui Al. Vlahuță * Au mai vorbit, de asemenea: doamna Meisner de la Iași, domnul Paul Constantinescu, profesor, domnul I. Minulescu, din partea Ministerului Artelor, colonelul veteran Voinescu, institutorul Ionescu ‐ Tutoveanu , studentul Găvănescu și doamna Lucia P. Nechifor, care predă monumentul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ale științei și culturii, dezvăluirea pasiunilor un ora, creații proprii, materiale de ... almanah: din tainele aritmeticii, jocuri de șah, probleme recreative, curiozități din lumea peșt ilor, matematică distractivă etc. Numerele 2 și 3, apărute în septembrie 1970, au fost dedicate festivității Centenarului, cu un comitet de redacție împrospătat, o tematică îmbogățită, în avantaju l creației proprii - proză, poezie, grafică și fotografii de succes. (profesori îndrumători ai colectivului de redacție devenind Gh. Gohoreanu și V. Popa). 328 „Practica pedagogică a elevilor - preocupare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
căruia studioul a luat ființă și - iată ! - există. Emisiunea în sine - cu unele imperfecțiuni tehnice inerente - a fost diversă, interesantă și atractivă. Telespectatorii, cei care au reușit să afle din timp ora matinală a transmisiei, au putut urmări, între altele festivitatea depunerii de coroane la monumentul erorilor Revoluției din cimitirul "Eternitatea" Vaslui, secvențe de la centenarul Liceului "Mihail Kogălniceanu", de la mitingul aviatic din 30 septembrie a.c., rubrica " Alcoolul la volan", obiceiuri de iarnă, desene animate, videoclipuri muzicale, câteva minute cu formația bârlădeană
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cei pe care el i-a detestat: răii și famenii, panglicarii în ale țării, cei cu evlavie de vulpe, fonfii și flecarii. Îl sărbătorim toți, cu un zel idolatru, ne oblojim mizeriile lângă templul lui și îi stricăm liniștea cu festivitățile noastre dulcege. Nu ne mai este rușine de Eminescu! Iar nerușinarea aceasta nu se va vindeca decât după ce vom avea cuviința unui 15 ianuarie tăcut, rece, purificator”. Iată două citate care ilustrează perfect două mentalități, două perspective de abordare a
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
1. După 1989: evidențe, omisiuni, confuzii / 117 II.2. De la război la unire: anii 1918-1919 / 122 Primele povestiri / 122 În numele Republicii / 125 Noile manuale unice / 130 Textele "alternative" / 134 Războaie și tăceri / 138 Ignorându-i pe ceilalți / 145 II.3. Festivități, din ianuarie până în decembrie / 155 Datori față de cei căzuți / 155 Serbarea școlară: un exercițiu identitar / 159 Inconsecvența celebrărilor / 166 24 ianuarie 1859, o posteritate-model / 175 Geneza unui simbol de stat / 180 II.4. Lecțiile unei sărbători naționale: 1 decembrie 1918
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Biserica ortodoxă, școala, parlamentul, Academia, muzeele, arhivele ș.a.m.d.), ca și numeroase alte organizații în afara lor (edituri, universități, asociații profesionale, ziare, posturi de radio și TV etc.) au fost angrenate în seria omagială care a dominat anul, culminând cu festivitățile din 2 iulie 2004. Majoritatea manifestărilor au reiterat pe un ton adesea hiperbolizant, dublat de informații istorice minimale aceeași binecunoscută narațiune despre domnitorul-erou și faptele sale glorioase. Totul a dovedit că există un larg consens asupra structurii și finalității acestei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sacralizantă a personajului istoric aflat în dispută. La puțin timp după "scandalul manualelor" din 1999-2000, încheiat cu victoria eposului național eroizant asupra minimalismului istoric "european", momentul omagial din 2004 a provocat o confruntare aprigă, prelungită și după încheierea propriu-zisă a festivităților. Disputele mediatice au avut drept pretext bugetul uriaș alocat de autorități evenimentelor comemorative. Culpa era agravată de o distribuție părtinitoare, menită să aducă un consistent beneficiu de imagine partidului aflat la putere. După căderea lui Ceaușescu, aceasta a fost cea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a alocat "de 400 de ori mai puțin"). De la stipendii, discuțiile au ajuns finalmente la meritele reale ale domnitorului, comparativ cu cele atribuite de posteritate, inclusiv prin trecerea lui în rândul sfinților ortodocși 2. Preparativele pentru venirea liderilor politici la festivitățile din 2 iulie au părut exagerate 3, la fel și eforturile autorităților locale de a impresiona cu orice preț4; iar participarea efectivă a publicului a fost lamentabilă 5. Critica a vizat și întoarcerea la cele câteva rețete îndelung folosite de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
aproape un deceniu după căderea regimului comunist, într-unul din liceele de tradiție ale capitalei, cineva propunea să se facă "o serbare de 1 decembrie". Părea destul de ciudat, pentru o școală unde publicul nu se pasiona, în mod special, pentru "festivități omagiale sau comemorative", după cum i se părea unui elev implicat în organizarea manifestării. Din punctul lui de vedere, majoritatea celor din jurul său "nu erau genul care să se emoționeze că, acum vreo 80 de ani, se "făurise" România Mare". Așadar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dar efortul său prelungit produce o dizarmonie hilară. Și de această dată, serbarea pare să fi fost aproape compromisă, nici publicul și nici actorii nelăsându-se pătrunși de solemnitatea momentului. De altfel, chiar specialiștii cu experiență admit că organizarea unei festivități școlare este dificilă 6. Recomandările se referă, în speță, la elevii de școală primară, care își pot compensa stângăciile cu o participare afectivă intensă. Din perspectiva unui adult străin de cutumele școlare, reiese că succesul se datorează, deopotrivă, docilității participanților
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]