2,339 matches
-
cană. Se bea două căni pe zi calde și bine îndulcit cu miere. 5.13. CIROZA HEPATICĂ Este o scleroză a ficatului instalată după inflamația cronică, prin distrugerea unei porțiuni tisulare formate din celule active și înlocuirea acestora cu țesut fibros, urmată adesea de atrofia organului. Se împiedică astfel circulația sângelui până la nivelul celulelor ficatului și se instalează insuficiența hepatică. Treptat apare lichidul ascitic în cavitatea peritoneală, apoi se produce dilatația sistemului venos local, ficatul devenind impenetrabil în timp pentru sângele
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
GR = raza medie pătratică a ghemului. SOLUȚIA COLOIDALĂ DE METILCELULOZĂ METILCELULOZA (FR X Methylcellulosum) Sinonime: MC, tyloză Din punct de vedere structural, metilceluloza este polimetileterul celulozei, cu un grad de policondensare cuprins între 50 și 400. Descriere: pulbere granuloasă sau fibroasă, albă sau alb - gălbuie, fără miros și fără gust; după uscare este higroscopică. Solubilitate: Solubilă în apă la rece (pentru o temperatură cuprinsă în intervalul 1 - 5°C) cu formarea unei dispersii coloidale vâscoase, limpezi sau opalescente, solubilă în acid
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
CARBOXIMETILCELULOZĂ SODICĂ Carboximetilceluloza sodică (FR X. Carboxymethylcellulosum natricum) Sin. Carmellosum Din punct de vedere structural carboximetilceluloza sodică este sarea de sodiu a policarboximetileterului de celuloză (glicolat de celuloză și de sodiu). Descriere: se prezintă sub formă de pulbere granuloasă sau fibroasă, albă sau alb gălbuie, higroscopică, fără miros, cu gust mucilaginos. Solubilitate: se dispersează în apă formând soluții coloidale vâscoase, limpezi sau ușor opalescente. Este practic insolubilă în alcool, cloroform și eter. PREPARAREA SOLUȚIEI COLOIDALE DE CARBOXIMETILCELULOZĂ SODICĂ 1% O cantitate
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
histopatologice (fig. 273). Astfel, dacă tumora este constituită din fibroză extracelulară abundentă (fibroză edematoasă cu fibre de colagen libere) și o componentă celulară redusă valoarea ADC este mai mare decât a pancreasului normal, în schimb dacă tumora are o componentă fibroasă densă și o celularitate crescută, valoarea ADC este mai scăzută [19]. MRCP localizează obstrucția canalului pancreatic principal și evidențiază dilatarea acestuia proximal de stenoză, cu atrofia parenchimului pancreatic adiacent, de obicei asociată. Semnul dublului canal (dilatarea căii biliare principale și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
un rol secundar în terapia insuficienței venoase cronice. 3.3.3. SCLEROTERAPIA Scleroterapia constă în injectarea unei substanțe iritante în lumenul venelor varicoase sau al venelor insuficiente care le alimentează (Cândea, 2001). Substanțele iritante distrug endoteliu și realizează o reacție fibroasă care va transforma vena respectivă într-un cordon fără lumen, generând totodată și un grad de tromboză. Tromboza excesivă nu este de dorit să se producă pentru că duce la inflamație perivasculară și importantă și recanalizare tardivă. Lezarea endotelială se poate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
menținut în poziție ridicată se aplică un bandaj compresiv care previne intrarea sângelui în venele superficiale și contactul acestuia cu substanța iritantă când pacientul se ridică, cu menținerea lumenului venos colabat și apoziția pereților venoși pentru sudarea acestora prin procesul fibros, evitându-se astfel apariția trombozei. Compresia care urmează injectării sclerozantului reprezintă un moment esențial de care depinde discomfortul postprocedural și obținerea rezultatelor favorabile. În cazul în care compresia nu se aplică sau se aplică insuficient, contactul sângelui cu materialul sclerozant
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de colagen (Rose, Ahmed, 1986), sau că nu există nici o diferență în procentul de colagen și proteine totale între loturile control și cele cu vene varicoase (Travers et al., 1992). În cazul în care există o evidentă creștere colagenică, țesutul fibros dezvoltat consecutiv invadează straturile musculare, distrugând patternul celular normal. În ariile afectate de fibroză este dezorganizată și distribuția fibrelor de colagen, precum și a fibrelor elastice (Rose, Ahmed, 1986). • Modificările celulelor musculare În studiul nostru, în ambele subloturi venele varicoase au
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
prin hipertrofia și hiperplazia celulelor musculare în tunica medie. Aceste modificări au fost mai evidente în sublotul 1, comparativ cu sublotul 2 - la nivelul căruia s-a înregistrat, pe fondul unei fragmentări a continuității celulelor musculare, un proces de transformare fibroasă. Patologia celulelor musculare netede din venele varicoase se caracterizează prin date contradictorii. Câteva studii au evidențiat creșteri ale numărului sau activității celulelor musculare netede, asociate sau nu cu dezorganizarea țesutului conjunctiv (Svejcar et al., 1963, Prerovsky, 1981, Browse et al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Svejcar et al., 1963, Prerovsky, 1981, Browse et al., 1988, Obitsu, 1990, Travers et al., 1992), în timp ce alte studii raportează reducerea numărului celulelor musculare netede datorate înlocuirii de țesut conjunctiv (Rose, Ahmed, 1986). Separarea celulelor musculare netede prin zone colagenice, fibroase, împiedică funcționarea tunicii medii ca un întreg, ceea ce determină scăderea tonusului peretelui și conduce la apariția de dilatații patologice (Rose, Ahmed, 1986), deoarece contracția eficientă nu poate avea loc decât dacă celulele individuale sunt în comunicare unele cu altele (Wali
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Ahmed, 1986), deoarece contracția eficientă nu poate avea loc decât dacă celulele individuale sunt în comunicare unele cu altele (Wali, Eid, 2001). Fibroza poate fi evidentă și uniformă în interiorul straturilor musculare ale mediei (Wali, Eid, 2001), sau zonele de transformare fibroasă nu sunt localizate uniform și pot implica doar o parte a peretelui venei (Travers et al., 1996). Alte studii demonstrează absența diferențelor între componenta musculară din peretele venelor varicoase și, respectiv, venele normale (Lee et al., 1992a, Lee et al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de tip fibroblastic. Consecutiv, apreciem că la nivelul adventicei modificările matriceale sunt mai puțin influențate de acțiunea MMPs și TIMPs, între care există încă un echilibru. Totuși, urmare a acțiunii MMPs, țesutul conjunctiv adventiceal va evolua spre transformare de tip fibros. Din compararea rezultatelor obținute pentru lotul 1 și, respectiv, lotul 2, a rezultat absența unor diferențe semnificative între profilul MMPs și TIMPs, pentru varicele simple și varicele complicate. Este astfel susținută ideea că modificările morfologice (la nivel tisular, celular și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în ansamblu absent) a evidențiat faptul că activitatea pro-apoptotică scade odată cu progresia bolii, echilibrul balanței apoptozei fiind perturbat. Consecutiv, aceste rezultate susțin ipoteza inhibării procesului de moarte celulară programată în boala varicoasă, ca verigă de legătură spre transformarea de tip fibros. Culturile celulare din venele varicoase au demonstrat că principalele componente ale peretelui venos, și anume celulele musculare netede localizate în medie, își modifică, prin schimbări ale ciclului celular, fenotipul contractil normal în fenotip secretor (Jurokova et al., 1982). Acest fapt
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
demonstrat că principalele componente ale peretelui venos, și anume celulele musculare netede localizate în medie, își modifică, prin schimbări ale ciclului celular, fenotipul contractil normal în fenotip secretor (Jurokova et al., 1982). Acest fapt conduce la o degenerare de tip fibros, caracterizată prin dezorganizarea arhitecturii și distribuției fibrelor de colagen (mai numeroase în medie și adventice) și elastice (mai puțin numeroase, ca rezultat al degradării) și pierderii proprietăților elastice ale venelor varicoase (Kockx et al., 1998, Ascher et al., 2001). Modificările
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
procesul de remodelare matriceală la nivelul peretelui venos afectat este implicată intervenția MMP9, dar nu și a MMP2. Activitatea pro-apoptotică scade odată cu progresia bolii, procesul de moarte celulară programată în boala varicoasă având un potențial rol în transformarea de tip fibros a componentei colagenice. • Prezența mastocitelor și a limfocitelor T se corelează semnificativ statistic cu stadiile evolutive ale bolii varicoase. • Profilul ultrastructural al leziunilor specifice bolii varicoase, în cadrul căruia transformarea fenotipului contractil al celulei musculare netede în fenotip secretor, este completat
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
corespunde porțiunii cervicale a pleurei parietale. Ea se mulează peste vârful plămânului luând forma unei calote și constituie cupola pleurală (cupola pleurae) sau domul pleural. Fața sa concavă, seroasă, este separată de vârful plămânului prin spațiul intrapleural. Fața sa convexă, fibroasă, este o prelungire a fasciei endotoracice care se constituie aici într-o membrană foarte rezistentă, numită de Hayek „cupola fibrosa”. Aceasta este fixată prin intermediul țesutului conjunctiv subfascial la deschiderea superioară a toracelui (apertura thoracis superior), ceea ce l-a făcut pe
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
arterial cervico-intercostal. Versantul medial al cupolei pleurale corespunde vestibulului mediastinal în care se găsesc elementele de trecere între baza gâtului și cavitatea toracică. Pe fața convexă a pleurei apexiene se fixează aparatul suspensor al cupolei pleurale, format din trei elemente fibroase: bandeleta vertebro-pleurală, ligamentul transverso-pleural și ligamentul costo-pleural și din două elemente musculare: scalenul anterior și micul scalen. Secționarea aparatului suspensor al cupolei pleurale, urmată de decolarea și coborârea vârfului pulmonar poartă denumirea de „apicoliză extrafascială” [21,22]. 1.3. FUNDURILE
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Cele mai des întâlnite sindroame posttuberculoase la nivel toracic sunt: 1. Sindromul bronșitic cronic, 2. Sindromul de supurație pulmonară retrostenotică, 3. Distrofia buloasă, 4. Sindromul cavitar restant negativ, 5. Fibroze interstițiale difuze după tuberculoza miliară, 6. Fibroze dense cu lobite fibroase retractile sau fibrotorace, 7. Simfize pleurale și pahipleurite, 8. Pleuropericardite adezive și constrictive, 9. Insuficiența respiratorie cronică, 10. Cordul pulmonar cronic, 11. Bronholitiaza, 12. Mediastinite cronice fibroplastice, 13. Cifoscolioze, 14. Fibrotorace post rezecții chirurgicale sau toracoplastie, 15. Tumori pulmonare dezvoltate
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
pulmonare [10,14]. 4.1. DECORTICAREA PLEURO-PULMONARĂ Decorticarea pleuro-pulmonară din punct de vedere etimologic înseamnă „a se debarasa de coajă, de carapace” (decorticarea bobului de orez - Delorme 1892); este intervenția chirurgicală care redă plămânului funcția respiratorie eliberându-l de capsula fibroasă care îl încarcerează. Se urmărește desființarea pungii pleurale prin îndepărtarea pahipleuritei viscerale și a celei costo-parietale, cu reexpansiunea chirurgicală a plămânului, aducerea și fixarea acestuia la perete. Este necesar ca plămânul să aibă parenchim normal și arborele traheobronsic să fie
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
examinările bacteriologice, în cazul în care conținutul cavității este purulent. Dacă nu există nici un spațiu liber, unii autori recomandă începerea eliberării de la nivelul mediastinului, unde de obicei nu există aderențe foarte dure. Următorul pas este ridicarea depozitelor constituite în pelicula fibroasă de pe pleura viscerală care nu trebuie lezată. După efectuarea unei incizii până la nivelul pleurei viscerale, marginile sunt prinse cu niște pense, după care începe separarea de pleura viscerală. Aceasta se face prin disecție boantă, cel mai ușor se realizează cu ajutorul
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
decalcifiere, de dismetabolism silicic și fosfatic: carii dentare, pete albe pe unghii, abundenți fosfați precipitați în urină, slăbire, constipații). În sfârșit, în continuare, autorul consemnează starea polianafilactică, în care organismul este capabil de reacții bruște, violente, dar și de reacții fibroase sau de depuneri minerale în unele zone concomitent cu demineralizarea în altele, stare care ar corespunde descrierilor mai vechi ale artritismului. Se știe că a existat o vreme când se spunea că pe terenul artritic nu se dezvoltă tuberculoza. În
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Se știe că a existat o vreme când se spunea că pe terenul artritic nu se dezvoltă tuberculoza. În prezent se admite că stările artritice sunt forme de tuberculinism cronic, în care toxinele își exercită acțiunea mai ales pe țesuturile fibroase. Aceste manifestări, cum ar fi de exemplu formele de astm, pot fi considerate ca fiind de natură tuberculinică și tratate ca atare, chiar dacă nu vor evolua niciodată spre tuberculoza boală. Într-adevăr, se poate concepe că există mai multe feluri
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
lamele osoase din structura unui os suferă remanieri permanente în raport cu noile condiții la care este supus oraanismul; - există o anumită formă ereditară a aspectului oaselor, dar care se poate modifica sub acțiunea forțelor musculare externe. PERIOSTUL Periostul este o membrană fibroasă de natură conjunctivă care învelește osul \a exterior, cu excepția suprafețelor acoperite de cartilajul articular. Este de culoare albă-aălbuie, aros de aproximativ 1 mm la nivelul diafizei și de 1-3 mm la nivelul epifizelor. Structura histoloaică este diferită la adult față de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
adult față de tineri. Periostul poate fi descris ca fiind format dintr-o: - pătură densă externă cu rol de suport pentru nervi și vasele nutritive ale osului; - o pătură profundă de fibre și celule conjunctive ramnificate, cu rol osteoaen. Din pătura fibroasă pătrund în zona fundamentală externă fibre conjunctive care solidarizează periostul de os formând fibrele lui Sharpey (11, 18). în timpul osificării, pătura internă a periostului este formată din celule epiteloideosteoblastele periostului - care formează o pătura de reaenerare a lui Billroth sau
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
posterioară, convexă, ruaoasă pe care se inseră flexorul propriu al deaetului mare. Marainile peroneului sunt: -anterioară (creasta peroneului) se bifurcă în partea inferioară; a fost descrisă la fața laterală; -internă ascuțită pe care se inseră mușchiul aambier posterior și septul fibros ce separă mușchiul de flexorul propriu al halucelui; -externă pe care se inseră septul fibros care separă mușchii lojei externe de cei din reaiunea posterioară. Extremitatea inferioară a peroneului este constituită dintr-o ridicătură voluminoasă în formă de piramidă triunahiulară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
-anterioară (creasta peroneului) se bifurcă în partea inferioară; a fost descrisă la fața laterală; -internă ascuțită pe care se inseră mușchiul aambier posterior și septul fibros ce separă mușchiul de flexorul propriu al halucelui; -externă pe care se inseră septul fibros care separă mușchii lojei externe de cei din reaiunea posterioară. Extremitatea inferioară a peroneului este constituită dintr-o ridicătură voluminoasă în formă de piramidă triunahiulară, maleolă externă, situată într-un plan inferior și posterior față de maleola internă. Prezintă: -obază, care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]