5,250 matches
-
de agregare nu este suficientă pentru a explica continuitatea între individ și social, căci nu explică decât o mică parte a socialului, neluând în calcul socializarea indivizilor. Sportul oferă afirmarea unei identificări colective. Ideea de bază este că solidaritatea și fidelitatea față de un grup (etnic, lingvistic, religios) preexistă alegerii politice, iar acest tip de solidarități sunt mai puternice decât obținerea unor avantaje personale, alegerea sportivității fiind mai degrabă un act de credință. Alte criterii des întâlnite în studiile de micro-societate sau
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
-în întrecere sportivă cu alte state (de unde se preia, deseori partenerul) dintr-un grup mai mare, ce include alte națiuni. Există forme posibile de reacție la insatisfacția resimțită într-o organizare socială sportivă: evadarea sportivului (exit), protestul sportivului (voice) și fidelitatea sportivului (loyalty). Evadarea sportivului (exit) reprezintă o reacție de fugă, de ieșire din sistemul de interacțiuni și cooperare și plecare de sub incidența autorității. În cadrul protestului (voice), sportivul rămâne în interiorul organizației încercând s-o schimbe din interior prin critici și proteste
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de fugă, de ieșire din sistemul de interacțiuni și cooperare și plecare de sub incidența autorității. În cadrul protestului (voice), sportivul rămâne în interiorul organizației încercând s-o schimbe din interior prin critici și proteste, prin angajarea lui în schimburi și interacțiuni, iar fidelitatea (loyalty) apare în cazul când individul nu părăsește organizația, deși nu este de acord cu modul în care merg lucrurile. Aceste modele de schimb social extrase din comportamentul publicului și al sportivilor sunt generale și schematice. Dacă luăm exemplul unui
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
protestele sale sunt rău primite, că avansarea la care aspira întârzie, ar vrea să părăsească organizația (exit), uneori el rămâne, beneficiind de avantajele care i se oferă societatea sportivă, tot ce nu este evadare sau protest, este în mod automat fidelitate (loyalty), însă ne aflăm într-un al patrulea caz al figurii care se numește apatie, ori pragmatism. Fairplayul total nu este o doar integrare normală, ci reprezintă o reacție la frustrare, o tentativă continuă de evitare a controlului violenței. Conceptul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
însă ne aflăm într-un al patrulea caz al figurii care se numește apatie, ori pragmatism. Fairplayul total nu este o doar integrare normală, ci reprezintă o reacție la frustrare, o tentativă continuă de evitare a controlului violenței. Conceptul de fidelitate sportivă apare prea larg îi cuprinde pe toți cei care rămân în acțiune, dar și pe cei care protestează împotriva acțiunii de un anumit fel. În al doilea rând, conceptul de fidelitate sportivă (loyalty) nu-i delimitează pe cei care
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
continuă de evitare a controlului violenței. Conceptul de fidelitate sportivă apare prea larg îi cuprinde pe toți cei care rămân în acțiune, dar și pe cei care protestează împotriva acțiunii de un anumit fel. În al doilea rând, conceptul de fidelitate sportivă (loyalty) nu-i delimitează pe cei care sunt nemulțumiți, de acei care se simt mulțumiți. Nici o organizație nu se poate menține dacă are în componența ei numai nemulțumiți, indiferent cât de mare este presiunea autorității există și indivizi care
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
numai nemulțumiți, indiferent cât de mare este presiunea autorității există și indivizi care, datorită nivelului de aspirație, motivație, sau lipsei unor alternative mai bune, sunt mulțumiți. Clasificarea citată nu ține cont de motivele, care se află la baza atitudinii de fidelitate sportivă, ori este clar că între cei care sunt fideli din convingere și acei, care mimează fidelitatea este o mare diferență. Sportivitatea depinde de o convenție a societății, această convenție a semnelor corpului reprezintă o arbitraritate discontinuă și liniară, fiecare
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
motivație, sau lipsei unor alternative mai bune, sunt mulțumiți. Clasificarea citată nu ține cont de motivele, care se află la baza atitudinii de fidelitate sportivă, ori este clar că între cei care sunt fideli din convingere și acei, care mimează fidelitatea este o mare diferență. Sportivitatea depinde de o convenție a societății, această convenție a semnelor corpului reprezintă o arbitraritate discontinuă și liniară, fiecare gest sportiv fiind perceput în funcție de spațiu și timpul acordat, cu diferite manifestări periferice, indici reali sau falși
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
98 3 8,20 9,02 7,90 9,24 4 8,02 8,96 7,82 9,24 5 8,03 9,10 7,96 9,26 Medie generală 7,86 8,96 7,75 9,19 C. Analiza fidelității interne a instrumentului de cercetare Am văzut mai devreme că instrumentul este valid (prin cross-validare). Un ultim lucru pe care trebuie să-l facem este să testăm fidelitatea instrumentului. În statistică și măsurare, acest lucru se poate face cu ajutorul testului
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Medie generală 7,86 8,96 7,75 9,19 C. Analiza fidelității interne a instrumentului de cercetare Am văzut mai devreme că instrumentul este valid (prin cross-validare). Un ultim lucru pe care trebuie să-l facem este să testăm fidelitatea instrumentului. În statistică și măsurare, acest lucru se poate face cu ajutorul testului Cronbach, care generează o valoare Alpha. Dacă această valoare este mare (ideal spre valoarea 1), atunci instrumentul este fidel. Dacă instrumentul este fidel, atunci toți itemii ar trebui
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
92 1.00 După cum se poate vedea, există corelații extrem de puternice, pozitive, între cei cinci itemi. Toate aceste corelații au valori mai mari de 0,85, astfel că sîntem extrem de tentați să spunem că instrumentul are un înalt grad de fidelitate internă. Testul Cronbach a dat următoarele rezultate: $sample.size [1] 116 $number.of.items [1] 5 $alpha [1] 0.9718828 După cum se poate vedea, valoarea alpha al lui Cronbach este extrem de înaltă, fapt care întărește concluzia analizei matricei de corelații
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
poate vedea, valoarea alpha al lui Cronbach este extrem de înaltă, fapt care întărește concluzia analizei matricei de corelații. Fiind o valoare foarte apropiată de 1, concluzia de netăgăduit este că instrumentul de evaluare propus are un foarte înalt grad de fidelitate internă. Toți itemii propuși spre evaluare ating aceeași dimensiune și corelează foarte bine între ei. Luați împreună, acești itemi formează un instrument de măsură de o finețe rar întîlnită, calibrat pentru măsurarea performanțelor școlare din domeniul educației plastice. Fiind în
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
intelectuale, motivaționale, aspiraționale), favorizînd tipurile de învățare asociativă, instrumentală, prin descoperire, creativă; în privința identificării unui standard de evaluare specific disciplinei educație plastică, din analiza matricei de corelații a rezultat că toți itemii de evaluare au un foarte înalt grad de fidelitate internă. În concluzie, acești itemi descriptori de performanță validează pe criterii științifice un sistem de evaluare unitar, obiectiv, flexibil a rezultatelor și a progreselor școlare pentru disciplina Educație vizual-plastică. EVALUAREA CERCETĂRII DE TEREN În România, activitățile didactice desfășurate în muzee
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
O a treia motivație este susținută de intenția de a găsi modalități autentice prin care omul să poată privi și aborda acest sacrament ca un moment original și unic în esența sa, în care se întâlnește cu Dumnezeu și experimentează fidelitatea milostivirii sale. Atenția și atitudinea de analiză asupra acestui argument sunt justificate în măsura în care procesul dialogic din cadrul celebrării sacramentului reconcilierii favorizează apropierea creștinului de Dumnezeu și așezarea acestuia într-un raport corect cu Creatorul său. Aprofundarea unei asemenea tematici este de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
om. În același timp și Biserica este numită „sacrament universal de mântuire”, „sacrament fundamental”, sau „sacrament radical”, pentru că „este peste tot un loc privilegiat al întâlnirii cu Dumnezeu, semn și instrument, în care Dumnezeul cel viu își arată atenția și fidelitatea sa protagonistului uman al alianței”. Fiind un loc privilegiat de întâlnire, Biserica devine și un spațiu de referință în care Dumnezeu poate dialoga cu omul. Ea „este marele și unicul gest al lui Dumnezeu și gestul umanității care primește, în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
desăvârșită, dar și cu propria sa identitate. În această rătăcire, pe care omul o trăiește și astăzi, sacramentul reconcilierii își justifică eficacitatea, pentru că este pentru toți oamenii și, în speță, pentru toți creștinii, o veste bună și un semn al fidelității lui Dumnezeu față de om, căruia vrea să îi dea darul adevăratei vieți, oferindu-i în mod sacramental iertarea. Numele sacramentului - reconciliere și penitență - indică un dialog la nivel atitudinal între Dumnezeu și om, pentru că Dumnezeu îi propune omului reconcilierea, iar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
poate renaște. El se supune unei judecăți divine, care acționează prin persoana preotului confesor, prin care nu este refuzat, ci este admis într-o relație de prietenie cu Dumnezeu. Dialogul realizat este și o modalitate de exprimare a dorinței de fidelitate din partea penitentului, care primește harul sacramental și se angajează responsabil în a se menține în raport apropiat cu Dumnezeu. Păcatul nu este singurul motiv necesar pentru ca omul să se întâlnească cu Dumnezeu. Dumnezeu este primul care s-a deschis la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care își va formula propunerea de a nu mai păcătui. Va fi convins în interiorul său că progresul este ceva posibil și real, cu ajutorul lui Dumnezeu. În tot acest dialog pre-mărturisire, nu numai omul comunică, ci și Dumnezeu, care își păstrează fidelitatea și identitatea în fața creaturii sale. El confirmă alianța pe care a făcut-o cu umanitatea reafirmând că „El este iubire” (1In 4,16). Prin Duhul său, Dumnezeu continuă să insufle în inima omului curaj, bucurie, dorință de comuniune și de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
concretă a cel puțin două persoane: confesorul și penitentul. Ambii au rolul de concelebranți ai sacramentului, fapt ce presupune un respect și o cooperare reciprocă. Această acțiune se bazează pe o relație specială, pe un dialog specific și pe o fidelitate evidentă față de Ritual. Ea se actualizează într-o atmosferă penitențială prin cererea de iertare din partea penitentului, oferirea dezlegării din partea confesorului și aducerea de laudă lui Dumnezeu din partea amândurora. Chiar dacă această celebrare are loc în spațiul „strâmt”, dar sfânt, al confesionalului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesorului nu poate fi împlinit în mod corespunzător dacă, înaintea celebrării, nu se deschide și se pune sub ascultarea Duhului Sfânt, pe care îl invocă, pentru ca să acționeze apoi cu lumina Sa pe tot parcursul celebrării reconcilierii sacramentale. După terminarea celebrării, fidelitatea față de rolul de confesor este manifestată de aceeași dorință de rugăciune, pe care simte să o facă în semn de recunoștință pentru tot ceea ce Dumnezeu a făcut prin el, ca instrument și martor al harului sacramental. Confesorul trebuie să aibă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
facă în semn de recunoștință pentru tot ceea ce Dumnezeu a făcut prin el, ca instrument și martor al harului sacramental. Confesorul trebuie să aibă mereu conștiința unui servitor umil al lui Dumnezeu și a unui administrator căruia i se cere fidelitate față de misterele divine. El este un om care la rândul său se spovedește, fapt care îl ajută să conștientizeze că, la rândul său, este și el limitat. De aceea, dezlegarea pe care o oferă nu se datorează unei capacități personale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
curaj de a porni pe un nou drum”, etc., b) vocabular juridic: „mărturisire”, „pedeapsă”, „iertare”, „a acuza”, „a apăra”, „a lega”, „a șterge”, „satisfacere”, „dezlegare”, „ispășire”, „recunoaștere”, „eliberare”, „dezrobire”, etc., c) vocabular politic: „alianță”, „legământ”, „a reînnoi alianța”, „angajament”, „datorie”, „fidelitate”, etc., d) vocabular pascal: „eliberare”, „mântuire”, „luptă”, „victorie”, „a muri”, „a învia”, „înfrângerea celui rău”, „noua viață”, „lumină”, „bucurie”, „pace”, „reînnoire”, etc., e) vocabular familial: „tată”, „frați”, „casă”, „renaștere”, „comuniune”, „unitate”, „adopție”, „înfiere”, „a îmbrățișa”, „a înveșmânta”, „a lua parte
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
alte direcții în care dialogul se poate dezvolta, însă confesorul nu trebuie să uite intenția sa esențială, aceea de a-l ajuta pe penitent să împlinească voința lui Dumnezeu și să se sfințească. Acest lucru se împlinește în măsura în care confesorul păstrează fidelitatea necesară față de structura sacramentului, fără a ignora și oportunitățile creative pe care aceasta i le oferă. El are astfel șansa de a apela în dialogul creat și la alte teme ale vieții de credință pe care însuși momentul respectiv le-
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
trecerea de la o celebrare pur juridică, moralistă, intimistică a sacramentului reconcilierii, așa cum era în trecut, la o celebrare mai evanghelică și mai eclezială, promovând totodată și un itinerariu mai accesibil de convertire. Structura propusă de Ritualul Penitenței trebuie menținută cu fidelitate de către confesor și penitent. Însă, dacă există alte necesități pastorale, preotul celebrant are permisiunea chiar de a omite anumite părți, sau doar de a le prescurta, dar nu și de a schimba elementele esențiale ale celebrării reconcilierii sacramentale: mărturisirea păcatelor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
milostivirea lui Dumnezeu, necesitatea pocăinței interioare, aspectul social al păcatului, Cristos mijlocitor al omului, practica iubirii față de Dumnezeu și față de aproapele, etc.. Omilia nu trebuie să anunțe doar norme de viață, ci să prezinte însăși viața care se împlinește prin intermediul fidelității față de valori și față de esența persoanei umane. Este de dorit ca preotul celebrant să evite ca, prin mesajul pe care îl transmite, să creeze confuzie între credincioși. El trebuie să încerce să le prezinte acestora idei cât mai clare, care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]