12,214 matches
-
De fapt, este vorba de o linie de gândire care desigur își are rădăcinile într-un trecut îndepărtat, dar acum ne aflăm pe o altă treaptă a ei. Reținând aici numai opera sa estetică (lăsând deci deoparte pe aceea de filosof al științei, de eseist și de poet), vom menționa propunerea sa de a defini estetica drept disciplina care are ca obiect limbajul liric și ca metalimbaj limbajul științific. Pentru ca această definiție să devină o-perațională și fecundă, două probleme prealabile trebuie
Centenar Pius Servien by Solomon Marcus () [Corola-journal/Imaginative/14905_a_16230]
-
și prin actele tale." 3 Oenologic vorbind, 1942 a fost "un an bun", căci s-au nascut poeți și poetese "de vită": Virgil Mazilescu (sorbit, prea devreme, în "lacrima unitară a zeului"), Ana Blandiana, Gabriela Melinescu ș.a., dar și un filosof editor, Gabriel Liiceanu. 4 Grimoire: alterare a lui grammaire, dar și carte de magie cu formule misterioase, spre/încîntarea lui Mallarmé. 5 A se ignoră calamburul de spornice speculații: Traduttore/traditore. 6 Ars combinatoria dar și vis formativa. 7 Deși
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
Ioan Holban S-a scris mult despre proza și poezia medicilor, criticilor, pictorilor, filosofilor, sociologilor și încă mai mult, tomuri, glosîndu-se în orizontul (închis) al sintagmei ut pictura poesis; toate frazele obosite și toate ideile primite, mirosind a naftalină, se înviorează brusc însă printr-o întîmplare precum aceea petrecută, recent, în Atelierul de potcovit
Cică niște marginali... by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15024_a_16349]
-
picturii lui Val Gheorghiu, de curînd reîntors din Bermude. Și toți revendicînd cea mai frumoasă temă literară: însăși marginalitatea lor, fecundă, aducătoare, iată, de noroc. Și mai era ceva, acolo: farmecul, pur și simplu. Categoria frumosului, atît de disputată de filosofi și esteticieni, a creat o alta, în literatură, pe care criticii literari au semnalat-o, în secolul XIX, la "veselul" Alecsandri și la "tristul" Eminescu, dar despre care nici filosofii, nici esteticienii și, cu atît mai puțin, teoreticienii discursului literar
Cică niște marginali... by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15024_a_16349]
-
farmecul, pur și simplu. Categoria frumosului, atît de disputată de filosofi și esteticieni, a creat o alta, în literatură, pe care criticii literari au semnalat-o, în secolul XIX, la "veselul" Alecsandri și la "tristul" Eminescu, dar despre care nici filosofii, nici esteticienii și, cu atît mai puțin, teoreticienii discursului literar n-au produs vreun studiu "canonic": farmecul. Farmecul (re)iese din frumos, dar se adresează mult mai mult omenescului (categoriile estetice, și "frumosul" printre ele, sînt oarecum neutre, abstracte, îl
Cică niște marginali... by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15024_a_16349]
-
el prozator autobiografic și eseist, și poate că între acești scriitori atît de diferiți (dar încă o dată: comparabili!), ar trebui căutate măcar unele din trăsăturile neliniștitului autor român din exil, străin de vechile obsesii ale generației precedente, care devine problematic, filosof și deschis către globalizare sub presiunea desțărării, adică a exilului însuși; mărturisesc că aștept să văd pusă undeva și întrebarea de ce apar atît de mulți scriitori între intelectualii români din exil, alături de scriitorii profesioniști sau deja �înscriși" ca atare, și
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
putea spune - stilistica gândirii germane și structura sensibilității franceze. Cu studenții își manifesta un fel de sociabilitate intelectuală. Unii i-au rămas alături toată viața, considerându-l unul dintre marile caractere din toate timpurile. "Recesivitatea ca structură a lumii" Orice filosof cu intenții sistematice se raportează critic la istoria filosofiei, și aceasta pentru că filosofia nu poate ființa în afara istoriei ei. Dacă la tinerețe Mircea Florian se raporta la gândirea occidentală ca la un model de filosofare, la maturitate dorea ca acest
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
pentru că filosofia nu poate ființa în afara istoriei ei. Dacă la tinerețe Mircea Florian se raporta la gândirea occidentală ca la un model de filosofare, la maturitate dorea ca acest model să fie depășit. Atunci se configurează și se limpezește, la filosoful român, expresia unei curajoase și originale concepții despre lume, al cărei principiu este recesivitatea. în biologie, cum se știe, caraterul recesiv înseamnă caracterul ereditar sau gena care nu se manifestă decât în absența genei contrare, dominante. Lumea, după Mircea Florian
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
balcoanele zile în șir neveste de negustori ne-alăptau cu vin aici a fost școala noastră despre Olimp și fântâna în care coboram cântece despre trandafiri și migrații ce mai panoramă a ultramodernismului în colțul al treilea îi invocam pe filosofi - guri de aur ca să ne fie școala curată pana însetată ne-o prefăceam în aripă adunam virgula semnul ascultă-mă tinere poet fiule greu ne era să-ncheiem socotelile întotdeauna ne ieșeau în plus: anticariatul biserica arborii cu bune intenții
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
în mii de nuanțe, la toate palierele proastei dispoziții. Este forma bernhardiană de rezistență împotriva lumii. Stifter îmi amintește mereu de Heidegger, de acest ridicol filistin național-socialist, în pantaloni bufanți. Dacă Stifter a degradat total literatura înaltă în kitsch, Heidegger, filosoful din Pădurea Neagră, a transformat filosofia în kitsch, Heidegger și Stifter, fiecare la rândul său, în felul lui, au prefăcut filosofia și literatura în kitsch. Pe Heidegger, după care s-au luat generațiile din timpul războiului și de după război și
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
regiunea prealpină, cum cred eu, tocmai bun pentru ghiveciul filosofiei germane. Pe Heidegger l-au sorbit toți cu lingura, cu o foame de lup, ca pe nimeni altul, decenii în șir, și și-au umplut astfel stomacurile de germaniști și filosofi. Heidegger avea un chip obișnuit, nu unul spiritual, spunea Reger, era un om cu desăvârșire nespiritual, lipsit de orice fantezie, de orice sensibilitate, un rumegător de filosofie străgerman, o vacă filosofică gata să fete oricând, spunea Reger, care a păscut
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
de consum. Heidegger este un bun exemplu al felului cum dintr-o modă filosofică, ce cuprinsese odinioară întreaga Germanie, n-a rămas nimic decât un număr de fotografii ridicole și un număr de scrieri și mai ridicole. Heidegger era un filosof care-și striga marfa la piață, care a dus la târg numai lucruri furate, tot ce-i de Heidegger e de mâna a doua, el era și este prototipul celui care gândește pe urmele altuia, căruia i-a lipsit totul
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
german, înțelegeți, posibil german, spunea Reger. Heidegger este mic-burghezul filosofiei germane, care și-a așezat scufia lui de noapte kitsch pe filosofia germană, scufia neagră de noapte kitsch, pe care Heidegger a purtat-o întotdeauna, cu orice prilej. Heidegger este filosoful papucilor și al scufiilor de noapte celebrat de nemți, nimic altceva. Nu știu cum, spunea Reger ieri, de câte ori mă gândesc la Stifter, mă gândesc și la Heidegger, și invers. Și nu întâmplător, spunea Reger, Heidegger, ca și Stifter, a fost mai cu
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
de muierile crispate, și mai este și azi îndrăgit de ele, după cum călugărițele zeloase și surorile medicale zeloase îl mănâncă, să zicem, pe Stifter ca pe felul lor preferat, tot așa îl mănâncă și pe Heidegger. Heidegger este și astăzi filosoful favorit al lumii feminine germane. Filosoful femeilor este Heidegger, filosoful cum nu se poate mai potrivit pentru apetitul german de filosofie, consumabil la masa de prânz direct din tigaia savanților. Când mergeți într-o societate mic-burgheză ori și în una
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
și azi îndrăgit de ele, după cum călugărițele zeloase și surorile medicale zeloase îl mănâncă, să zicem, pe Stifter ca pe felul lor preferat, tot așa îl mănâncă și pe Heidegger. Heidegger este și astăzi filosoful favorit al lumii feminine germane. Filosoful femeilor este Heidegger, filosoful cum nu se poate mai potrivit pentru apetitul german de filosofie, consumabil la masa de prânz direct din tigaia savanților. Când mergeți într-o societate mic-burgheză ori și în una aristrocrat-mic-burgheză, vi se servește deseori, înainte de
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
ele, după cum călugărițele zeloase și surorile medicale zeloase îl mănâncă, să zicem, pe Stifter ca pe felul lor preferat, tot așa îl mănâncă și pe Heidegger. Heidegger este și astăzi filosoful favorit al lumii feminine germane. Filosoful femeilor este Heidegger, filosoful cum nu se poate mai potrivit pentru apetitul german de filosofie, consumabil la masa de prânz direct din tigaia savanților. Când mergeți într-o societate mic-burgheză ori și în una aristrocrat-mic-burgheză, vi se servește deseori, înainte de aperitiv, Heidegger, nici nu
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
și amfitrioana, ca să zicem așa, v-a și adus pe tava de argint, pe lângă sherry, pe Heidegger. Heidegger este filosofia germană întotdeauna bine gătită, care poate fi servită pretutindeni și oricând, spunea Reger, în orice menaj. Nu cunosc astăzi nici un filosof mai degradat, spunea Reger. Pentru filosofie, Heidegger e chiar terminat, când încă acum zece ani era marele gânditor, acum mai bântuie, să zicem, doar în menajurile pseudointelectuale și la întâlnirile pseudointelectuale, dăruindu-le, pe lângă toată falsitatea lor naturală, și una
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
nu sunt de suportat, heideggerienii nici atât, spunea Reger. Dar, desigur, Heidegger nu se compară cu Wagner, care a fost într-adevăr un geniu, căruia noțiunea de geniu i se potrivește ca nimănui altcuiva, pe când Heidegger a fost doar un mărunt filosof marginal. Heidegger era, asta-i clar, cel mai răsfățat filosof german din secolul acesta și totodată cel mai neimportant. La Heidegger făceau pelerinaj mai cu seamă cei care confundau filosofia cu arta culinară, cei care luau filosofia drept friptură ori
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
Heidegger nu se compară cu Wagner, care a fost într-adevăr un geniu, căruia noțiunea de geniu i se potrivește ca nimănui altcuiva, pe când Heidegger a fost doar un mărunt filosof marginal. Heidegger era, asta-i clar, cel mai răsfățat filosof german din secolul acesta și totodată cel mai neimportant. La Heidegger făceau pelerinaj mai cu seamă cei care confundau filosofia cu arta culinară, cei care luau filosofia drept friptură ori patiserie ori mâncare gătită, ceea ce corespunde întru totul gustului german
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
Pădure Neagră filosofică și la muntele sacru Heidegger și îngenuncheau dinaintea idolului lor. În îngustimea lor, nu știau că idolul era o nulitate intelectuală totală. Nici măcar n-au bănuit, spunea Reger. Episodul Heidegger este însă un exemplu revelator pentru cultul filosofilor germani. Ei se agață întotdeauna doar de cei falși, spunea Reger, de cei care le corespund, de cei stupizi și dubioși. Iar lucrul cel mai îngrozitor, spunea el apoi, este că eu sunt înrudit cu amândoi, cu Stifter din partea mamei
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
spunea Reger, ziceai că mai ești rudă și cu Bruckner, atunci lumea, pur și simplu, nu-și mai revenea din uimire. A avea printre rude un scriitor cu faimă este deja ceva deosebit, dar a mai avea pe deasupra și un filosof renumit printre rude este, bineînțeles, și mai nemaipomenit, spunea Reger, iar să mai fii înrudit și cu Anton Bruckner e de-a dreptul extraordinar. Părinții au pus adesea în joc acest fapt și, desigur, au profitat de pe urma lui. Conta numai
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
îi urmăream parcursul bolului pînă la dispariție, sub protuberanța omușorului), Ťexistă o problemăť - aici o pauză lungă cît un secol, nici vorbă de politețurile de acum trei zile - Ťde ce n-ai declarat că ai făcut Filosofia?, păi bine, de filosofi avem nevoie noi la magazie?ť, ridicase tonul mustrător, se încinsese, eram culpabil, negreșit, nu mă gîndisem nici o clipă că studiile de filosofie ar fi putut să fie un impediment în munca delicată a unui distribuitor de treninguri, mînuși de
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
care a dăruit filosofiei moderne concepte-cheie imposibil de ocolit. Prilej de a rememora marea sa forță în a transcende granițele filosofiei, teologiei, psihologiei, criticii literare, literaturii? și de a prezenta cititorilor români un fragment dintr-o scriere de început a filosofului danez, nemaitradusă până acum în limba română: Despre conceptul de ironie, cu permanentă referire la Socrate (Om Begrebet Ironi, med stadigt Henysn til Sokrates). Această teză a lui Kierkegaard pentru obținerea titlului de magister (pe atunci, cel mai înalt titlu
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
Berlin între 1905-1909 și a studiat cu psihologul Wundt. A plecat apoi la Paris pentru a studia cu Émile Durkheim între 1909-1910 și, după ce se întoarce în țară, sub îngrijirea lui apare Regulile metodei sociologice a lui Durkheim și lucrările filosofului Saint-Simon. La ocuparea Catedrei de Istorie a Filosofiei Grecești, Etică și Sociologie de la Universitatea din Iași, Gusti a deschis în 1910 lecția inaugurală a Cursului de istorie a filosofiei grecești, etică și sociologie cu un "adevărat manifest intelectual în care
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
violență fizică, fiind ușor de perceput, de identificat implicările, resorturile ori cauzalitatea și efectele ei. De altfel, daca ne referim strict la regimurile democratice, Aristotel atribuie democrației, în opera sa Politică, predispoziția la conflict a acestui tip de regim 3. Filosoful argumentează că singurul lucru în comun al celor care alcătuiesc majoritatea este dorința de glorie și aceasta nu poate fi dobândită decât pe câmpul de luptă. Extrapolând, democrația este definită, astfel, drept un regim războinic. La rândul său, Michel Foucault
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]