12,882 matches
-
traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964, p. 603. 15 G. W. F. Hegel, Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Buurești, 1966, p. 44. 16 G. W. F. Hegel, Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996, pp. 16-19; G.W.F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, 1995, București, pp. 42-43, 247. 17 G. W. F. Hegel, Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000, pp. 116-120. 18 Hegel, Principiile filozofiei dreptului, p. 244; G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006, pp. 63-64. 19 G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, 1995, București, pp. 42-43, 247. 17 G. W. F. Hegel, Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000, pp. 116-120. 18 Hegel, Principiile filozofiei dreptului, p. 244; G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006, pp. 63-64. 19 G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Principiile filozofiei dreptului, p. 244; G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006, pp. 63-64. 19 G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, p. 25; G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996, p. 20 G.W.F.
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
pp. 63-64. 19 G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, p. 25; G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996, p. 20 G.W.F. Hegel, Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967, pp. 205-206. 21 Hegel, Logică, pp. 89-90. Subl. în orig. 22 Terry
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
mizeriei" a d-lui Proudhon, traducere colectivă, Editura Partidului Comunist Român, București, 1947, pp. 168-171; Karl Marx, Contribuții la critică economiei politice, traducere colectivă, Editura de Stat pentru Literatură Politică, 1954, pp. 9-10; Karl Marx, Friedrich Engels, Ideologia germană. Critică filozofiei germane moderne în persoana reprezentanților ei Feuerbach, B. Bauer și Stirner și a socialismului german în persoana diferiților lui profeți, traducere colectivă, Editura de Stat pentru Literatură Politică, București, 1956, p. 44; Karl Marx, Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist, traducere
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Alese, vol. I, traducere colectivă, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1949, pp. 371-372. 35 Marx, Capitalul, vol. I, p. 54. 36 Marx, Contribuții la critică economiei politice, pp. 226-227. 37 Marx, Engels, Opere Alese, vol. ÎI, p. 392. 38 Hegel, Filozofia spiritului, pp. 275-276; vezi și Vasile Musca, (ed.), D. D. Roșca și Hegel, Editura Viitorul Românesc, București, 1995, pp. 157-181. 39 Max Horkheimer, Theodor Adorno, Dialectica Luminilor. Fragmente filozofice, traducere de Andrei Corbea, Editura Polirom, Iași, 2012, p. 240. 40
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
55, 57-58. 41 Karl Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, vol. ÎI, "Epoca marilor profeții: Hegel și Marx", traducere de D. Stoianovici, Editura Humanitas, București, 2005, pp. 7-107. Bibliografie HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, 1995, București. HEGEL, G. W
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, 1995, București. HEGEL, G. W. F., Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964. HEGEL, G. W. F.
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
F., Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964. HEGEL, G. W. F., Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964. HEGEL, G. W. F., Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996. HEGEL, G. W. F., Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967. HEGEL
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967. HEGEL, G. W. F., Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Buurești, 1966; HEGEL, G.W.F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996. HORKHEIMER, Max; ADORNO, Theodor, Dialectica Luminilor. Fragmente filozofice, traducere de Andrei Corbea, Editura Polirom, Iași, 2012. KANT, Immanuel, Antropologia din perspectiva pragmatică, traducere de Rodica Croitoru, Editura Antaios, Oradea, 2001. KANT
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
economico-filozofice din 1844, traducere de Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Politică, București, 1987. MARX, Karl, Mizeria filosofiei. Un răspuns la "filosofia mizeriei" a d-lui Proudhon, traducere colectivă, Editura Partidului Comunist Român, București, 1947. MARX, Karl; ENGELS, Friedrich, Ideologia germană. Critică filozofiei germane moderne în persoana reprezentanților ei Feuerbach, B. Bauer și Stirner și a socialismului german în persoana diferiților lui profeți, traducere colectivă, Editura de Stat pentru Literatură Politică, București, 1956. MARX, Karl; ENGELS, Friedrich, Manifestul Partidului Comunist, traducere nespecificată, Editura
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
comentat în special printr-o suită de flori, i se semnalează proximitatea blîndă a kitschului. Ar mai fi de invocat aici și un al cincilea partener, anume neofigurativismul spiritualist de tip Prolog, dar acesta este chiar segmentul din care, prin filozofie și prin sensibilitate, Dinu Săvescu face parte. Spre deosebire, însă, de gestul celor mai mulți artiști din această zonă, care se iau în serios și oficiază în artă aproape sacerdotal, Săvescu este un spirit relativist și ludic, de factură postmodernă. Însă postmodernismul
Dinu Săvescu - un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11170_a_12495]
-
toate au ținut-o în viață, s-ar închega, pesemne, conversația știută de mult: ,Cum, doamna mea, porți ochelari?" ,Ai pleșuvit, ți-au căzut dinții"... Tachinări de modă veche, pierdute, de pildă, printre experiențe ,de colectivă", cu un student la filozofie dînd în vileag țăranii prinși la furat de cartofi. Și, într-o lume vag absurdă, ca aceea dintr-un tren de ciudați, care rătăcește aiurea, schimbînd peisaje stereotipe, de carte poștală, cu teatre de cataclism, Alexandra transcrie amintiri-ventuză, post-scriptumuri restrînse
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
imagine ce traversează subconștientul multor reprezentanți ai sexului ,tare", cu o viziune macho asupra lumilor reale și ficționale. În cealaltă extremă, mult mai subțire numeric, dar cu atât mai vocală, se află feministele convinse, care îmbracă o dată cu pantalonii sociali și filozofia corectitudinii politice, justificatoare și penalizatoare. Discriminare pozitivă, considerarea individului prin includere categorială, vânarea abaterilor colective de la o linie ferm trasată; și tot restul. În loc ca feminitatea să fie un subiect dens și complex, puternic și gingaș, multiplu și unic cu
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
o singură Carte; Cartea nu are note de subsol, bibliografie, index și nu a publicat nici măcar un fragment într-o revistă cotată ISI. Publicațiile internaționale cotate ISI nu sunt foarte definitorii pentru cei din afara științelor formale și științelor naturii. Pentru filozofie, științe sociale, literatură, acest criteriu este relativ." Fii cuminte, Istodor! în Academia Ca}avencu nr. 15, Eugen Istodor îi pune cîteva întrebări de baraj poetei basarabene Leonida Lari, mai cunoscută pentru apetitul cu care a consumat mai multe partide (politice
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10653_a_11978]
-
cutare, s-a îmbolnăvit în anul cutare și a fost umilit în anul cutare. Restul gesturilor noastre lumești nu sînt decît expresia socială pe care aceste experiențe le-au luat în timp. Cartea lui Valeriu Gherghel, gazetar și profesor de filozofie la Facultatea "Al. I. Cuza" din Iași, ne spune un singur lucru: că din rîndul trăirilor cruciale de care un om poate avea parte în viață face parte și lectura. Aproape că sună desuet în zilele noastre, dar citirea unei
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
care au dreptul să fie în vigoare și tot ea expulzează, din tărîmul ideilor îngăduite oficial, concepțiile considerate a nu fi pe potriva timpului. Pe scurt, ea hotărăște ce anume trebuie să creadă opinia publică. Cartea eseistului francez Sarane Alexandrian - Istoria filozofiei oculte - este caleidoscopul acelor concepții omenești ce nu au atins niciodată stadiul dogmatic al gîndirii oficiale. Ele nu au făcut niciodată școală și nici nu au întrunit consensul învățaților vremii, și totuși au avut mereu adepți și au stîrnit mai
Oficina păgînilor luminați by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10702_a_12027]
-
aceste chipuri de manifestare ale gîndirii umane au avut de înfruntat o redutabilă și copleșitoare autoritate instituțională: Biserica creștină. Iată de ce ideea de bază a lui Sarane Alexandrian este că, pînă la apariția creștinismului, nu se poate vorbi de o filozofie ocultă propriu-zisă. Cu alte cuvinte, tocmai creștinismul a fost acea autoritate coercitivă sub a cărei presiune puzderia de doctrine și practici neagreate de canonul creștin au fost silite să treacă în umbră. Decretate ca fiind păgîne și păcătoase, toate aceste
Oficina păgînilor luminați by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10702_a_12027]
-
culoare magică. Și atunci, dacă așa stau lucrurile, înseamnă că nu ne deosebim decît în detalii doctrinare de Cornelius Agrippa, Fabre d'Olivet, Hoëné Wronski, Eliphas Lévi sau René Guénon, ca să nu pomenesc decît de cîțiva dintre monștri sacri ai filozofiei oculte. În esență însă, și noi și ei sîntem ființe magice, aparținînd aceleiași oficine filozofice. Atîta doar că ei sînt păgîni luminați, în vreme ce noi sîntem niște creștini scăpătați.
Oficina păgînilor luminați by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10702_a_12027]
-
specie a bârfei? Nu știți de unde s-ar putea învăța repede, cât mai repede, până nu dispare cartea, bârfa despre cărți? Un motiv pentru care merită să citești Aveam 18 ani și eram student în anul I al Facultății de filozofie. Atunci m-a întrebat pentru prima oară cineva la ce bun să citești. Aveam un văr care era tehnician. Știa cu adevărat să repare orice, de la o mașină de călcat și până la un televizor sau o motocicletă. Și, în timp ce îmi
Cum să bârfim despre cărți? by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/10713_a_12038]
-
Și, în timp ce îmi repara o priză, văzându-mă că citesc, m-a întrebat: ,De ce îți pierzi timpul citind?" Și pe urmă, oarecum gândind cu glas tare: , Se poate trăi perfect fără să citești cărți din alea de care citești tu: filozofie, literatură..." Lucrul ăsta m-a luat prin surprindere. Nu-mi trecuse niciodată prin cap să mă întreb de ce citesc oamenii. ,Păi, am îngăimat, e atât de frumos..." Și altceva nu am mai știut să spun. Poate că acum a venit
Cum să bârfim despre cărți? by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/10713_a_12038]
-
un studiu elogios după 1990, când individul a întors cu energie foaia... De mirare însă că astăzi, cînd a revenit la obsesiile marxiste, nu predă, cum ne-am aștepta, la o catedră de socialism științific, ci la ditamai Catedra de ,Filozofie politică și morală" a Universității din București. O catedră care-și exhibă cu mândrie preocupările științifice: ,metafilosofie, filosofie aplicată, filosofie politică, istoria ideilor, filosofia minții, etica, filosofia limbajului". Ce legătură e între textele din ,Era socialistă" și ,filosofia minții"? Dar
"Limitele democrației occidentale și ideologia apologetică" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10733_a_12058]
-
studiului aparține Aurorei Ștef, iar a versurilor lui Dimitrie Cuclin (1972). Cartea a fost distinsa cu Premiul Național „Mihai Eminescu”, la Festivalul literar „Mihai Eminescu”, ediția a XX-a, 2011. 3. Primele studii eminescologice le-a integrat sub titlul de „Filozofia culturii”: Spațiul poetic eminescian (1982), Prezentul etern eminescian (1989), Spiritul hyperionic sau sublimul eminescian (2003), Libertatea metafizica eminesciana (2005), Deșchideri metafizice în lirica eminesciana (2007), Eminescu sau dincolo de absolut (antologie, 2010). 4. Garabet Ibrăileanu, Studii literare, Ed. Junimea, Iași, 1986
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]