11,556 matches
-
din fiecare creștin un om convertit la bunătatea infinită a Celui fără de ani. Eliberarea de tirania trecutului începe printr-un act de recunoaștere și de asumare, fără de care metanoia nu rodește. Oricât de amestecat cu răul, un trecut convertit devine filtru revelator de virtuți. Nici un ispititor, văzut sau nevăzut, nu poate încarna substanțial răul. În sfârșit, oamenii vor crede mereu în Evanghelia Mântuitorului doar prin darul Mângâietorului. Ne vom întoarce oare la Biserica sfinților? Cum să risipim „puterea schismei” pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
va mânca tot. Deparazitarea porcilor Lăsați câteva bucăți de cărbune în coteț. Ei vor mânca necesarul pentru a rămâne fără viermi. Deparazitarea cailor și a caprelor Animalele vor ajunge să cerșească acest remediu. Hrăniți fiecare animal cu câteva țigarete fără filtru pe săptămână. Astfel nu vor face viermi. Tratament cu pelin împotriva paraziților interni Nu hrăniți animalul 24 de ore înainte de tratament. Amestecați câte 1 lingură de praf de usturoi, pelin și cimbru. După ce ați amestecat bine umpleți capsule tip #00
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
Deal și pe extrem de popularul behaviorism, două forme soft de „inginerie socială utopică” (Popper). Marx, venerat, dar puțin citit, avea să-și ia revanșa în anii ’60 și după, dar nici el nu a fost citit vreodată „inocent”, ci prin filtrul celor trei clasici amintiți. Bloom, așa cum spuneam, vede America timpului său ca pe un produs derivat al Europei, incapabil de emancipare intelectuală veritabilă: un fel de sălbatici care nu au trăit drama revelației, deci sunt evanghelizați în zadar, și care
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
acizii grași și moleculele de glucoză. Glicogenul (zahărul din alimentele procesate) este preluat din sânge și depozitat pentru o utilizare ulterioară. Dacă organismul are nevoie de el, ficatul îl transformă în glucoză și îl eliberează în sânge. Ficatul este un filtru sanguin ce înlătură reziduuri de tipul celulelor roșii moarte, al hormonilor și al substanțelor toxice. El produce în același timp substanțe coagulante, care împiedică sângerarea continuă, și substanțe anticoagulante, care împiedică îngroșarea sângelui din artere. Acest organ interesant și indispensabil
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
superior. • Influențele motivaționale asupra învățării. • Motivația intrinsecă în învățare. • Caracteristicile sarcinilor de lucru care stimulează motivația. • Limitările legate de dezvoltarea individuală și momentele favorabile. • Diversitatea socială și culturală. • Acceptarea socială, stima față de propria persoană și învățarea. • Diferențele individuale în învățare. • Filtrele cognitive. Oldfather și Dahl (apud Oldfather și West, 1999) discută, de asemenea, modalitatea în care conducerea clasei de elevi de către profesor afectează tipul de învățare care îl plasează pe elev în rolul central. „Cadrul didactic de formație de tip constructivist
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
funcțiitc "3.1. Finalitățile predării științelor juridice și administrative - prezentare generală și funcții" Finalitățile reprezintă direcțiile, orientările strategice ale funcționării învățământului într-o anumită perioadă istorică a dezvoltării social-economice și culturale a unei societăți. Acestea sunt elaborate pe baza unor filtre „ideologice” sociale și a modelelor de personalitate implicate în procesele de instruire. Principalele categorii pedagogice ale finalităților implicate în dezvoltarea conținuturilor de tip juridic sunt scopurile și obiectivele, ele reprezentând elemente specifice curriculumului universitar. Scopurile desemnează în sens general: • intenționalitățile
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și sistematică a acelorași conținuturi. Principalele forme de prezentare ale conținuturilor sunt: - datele factuale; - principiile, conceptele, legitățile; - modelele și metodele de cunoaștere; - atitudinile, sentimentele și judecățile de valoare. Modalitatea de specificare a principalelor conținuturi din științele social-juridice se realizează astfel: Filtre/ Cultură generală Plan Cultură socială/Cultură școlară Obiect de învățământ Programă /Filtre Cultură profesională Manual Sursa fundamentală care influențează cultura școlară o reprezintă ansamblul cunoștințelor socialmente elaborate și cu putere de circulație într-o societate. Cultura școlară este un produs
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
datele factuale; - principiile, conceptele, legitățile; - modelele și metodele de cunoaștere; - atitudinile, sentimentele și judecățile de valoare. Modalitatea de specificare a principalelor conținuturi din științele social-juridice se realizează astfel: Filtre/ Cultură generală Plan Cultură socială/Cultură școlară Obiect de învățământ Programă /Filtre Cultură profesională Manual Sursa fundamentală care influențează cultura școlară o reprezintă ansamblul cunoștințelor socialmente elaborate și cu putere de circulație într-o societate. Cultura școlară este un produs teoretico-pedagogic, rezultat al unor selecții efectuate prin filtre cum ar fi: - politica
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Obiect de învățământ Programă /Filtre Cultură profesională Manual Sursa fundamentală care influențează cultura școlară o reprezintă ansamblul cunoștințelor socialmente elaborate și cu putere de circulație într-o societate. Cultura școlară este un produs teoretico-pedagogic, rezultat al unor selecții efectuate prin filtre cum ar fi: - politica școlară; - psihologică (natura psihică) - potențialul de învățare al elevilor; - științifică - structura internă; - pedagogică. Problema majoră a elementelor de conținut o constituie preîntâmpinarea supraîncărcării, sarcina cadrului didactic fiind aceea de a regla raporturile dintre potențialul de învățare
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
În presă pe care l-am menționat În paginile anterioare; dar căile de răspândire ale acestui ecou au fost, În acest an, mult mai puține, căci câteva megafoane care amplificau sau repetau rezonanța diferitelor chestiuni Își obturează parțial sau total filtrele de receptare a literarului; așa se Întâmplă cu două mari reviste din capitală: Flacăra și Contemporanul. Prima Își Încetează apariția la 28 iunie 1951, anunțând că „Redacțiile revistelor Flacăra și Contemporanul Își reunesc forțele pentru a putea face față În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
invizibile, înseamnă întotdeauna ascunderea unei părți din noi. În general, ne închipuim că modificăm comunicarea în favoarea noastră cu ajutorul controlului exercitat asupra propriului trup. Dar nu suntem întotdeauna conștienți că, dacă nu transmitem informații limpezi asupra stării noastre emoționale, introducem un filtru și ne împiedicăm să comunicăm cu adevărat. Și reducem, în aceeași măsură, capacitatea noastră de seducție. Brațele, antebrațele și mâinile sunt prelungirea cuvintelor. Ele aduc în modul nostru de comunicare căldură și omenie. Omenia noastră, ea singură, este cea care
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
oarecum de sus, fără a se insista pe detaliile sordide ale scenelor. Ne aflăm în fața unei lumi respingătoare mai degrabă pentru că așa ne informează naratorul. Dar el nu ne oferă și descrierea propriu-zisă, în cheie naturalistă - adică probele. Precum un filtru, perspectiva lui Marlowe îngăduie să ajungă la cititor o realitate deja epurată, simplificată, cântărită și catalogată. Există un avantaj în această strategie bazată pe control excesiv și pe limitarea drastică a accesului la substanța conflictului: martorul - adică cititorul - se simte
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
varianta didactică a stilului științific; - predominarea persoanei a III-a. Persoana I se folosește doar ca marcă a pluralului autorității și modestiei: Încercând să delimităm [subl. n.] spațiul investigației noastre, trebuie să precizăm că este vorba de modul În care filtrul complex numit „univers de discurs” selectează și combină semnele lingvistice și nonlingvistice (Rovența-Frumușani, 1995, p. 18). În privința adjectivului, remarcăm predominarea acelor fără grad de comparație sau, În tot cazul, predominarea gradului pozitiv: În comparație cu limbajul cotidian, considerat indicial prin excelență (prezența
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
istorice sau politice, elimină incertitudinea „îndulcind” percepția asupra evenimentelor istorice deranjante, consolidează în permanență sentimentul de luciditate al grupului, permite evitarea evenimentelor îngrijorătoare, constituie o justificare a viziunii asupra lumii, dezvinovățește recurgerea la violență și, în fine, joacă rolul unui filtru, distingând doar două tipuri de valori: bun și rău. Astfel privită, ideologia se suprapune mai multor mecanisme clasice, dintre care Mucchielli citează: refularea (în virtutea faptului că ideologia îi obligă pe membrii grupului să adopte atitudini, moduri de gândire și interdicții
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
din sectorul respectiv”. Proiectul de organizare a aparatului Consiliului de Miniștri la care facem referire aici este cel mai lacunar cu Direcția a 6-a, unde, spre deosebire de celelalte direcții, nu există o organigramă și nu i se detaliază clar rolul. Filtrul recrutărilor: Secția Cadrelor de Partid din Exterior Importanța pe care Partidul o acordă posturilor - fie ele diplomatice sau administrative - din ministerele cu activitate În afara țării (Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Comerțului Exterior) este vizibilă datorită creării unei secții speciale a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ministerului este Înlocuit, În bună măsură, la Începutul anilor ’50, după cum am demonstrat În secțiunea precedentă a acestui articol. Aceste restructurări de personal nu ar fi fost posibile fără concursul Secției Cadrelor de Partid din Exterior, care a fost principalul filtru prin care au fost selectați diplomații României anilor ’50. În 1956, SCPE primește un nou Regulament de funcționare, mai detaliat cu privire la procedurile de urmat. Din acest nou Regulament este evident că nicio numire, nicio rechemare de la post și niciun transfer
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cărui cadre au fost formate pentru profesie timp de o lună. Asistăm astfel la o deprofesionalizare flagrantă a diplomației românești, vizibilă prin faptul că, până către sfârșitul anilor ’60, România nu Înregistrează nicio reușită diplomatică demnă de a fi reținută. Filtrul politicilor: Secția de Relații Externe Am Încercat, În cele două secțiuni precedente, să oferim o imagine a Ministerului Afacerilor Externe la Începutul anilor ’50, a modificărilor instituționale pe care acesta le-a suferit, precum și a modului În care se asigurau
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
dispun actorii politici. În fond, este foarte probabil ca principala resursă mobilizată În cazul lui Anton Vătășescu să nu fie capitalul economic reconvertit, ci resursele academice. Astfel, anumite persoane au ocupat diverse poziții, nu neapărat cele mai Înalte, au devenit filtre ale consacrării noilor elite politice. Chiar dacă Vătășescu a ocupat mai multe portofolii ministeriale (viceprimministru Înainte de 1991), el nu a devenit membru al partidului aflat la guvernare. În această manieră, vorbind despre cel de-al doilea mandat al său, Petre Roman
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și apoi activitatea acestora În diverse ramuri de activitate. Spre exemplu, procesul de vot este un mijloc prin care o țară ajunge să aibă reprezentanți În instituții cum ar fi parlamentul, președinția, primăriile etc. Se presupune că votul este un filtru care ajută la accederea În astfel de funcții de reprezentare a unor persoane competente profesional, care pot să se ocupe de problemele pentru care au fost votate. Competența tehnică nu este Însă o condiție singulară pentru pozițiile de conducere, deoarce
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
acomodat flexibil la „temele” cotidianului („nu trebuie să aibă o singură peniță”), de o receptivitate totală în abordarea realului („ochiul reporterului e ca un ochi de muscă: un ochi multiplu”). Practica reportajului este pentru un scriitor „o disciplină și un filtru”, un exercițiu de spontaneitate. Autor și actor al relatărilor sale (în care pasajele autoreferențiale nu lipsesc), B.-F. atestă o maieutică imbatabilă cu interlocutorii de pe orice palier social. El este gazetarul independent, apt să conteste opinia oficială, să remodeleze conștiința
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
a ritmului universal. Deși operează cu asemenea delicate imponderabile, poetul modulează divers imnul adorației caste pentru o ființă pe care se încăpățânează să n-o coboare niciodată pe pământ; platonizează inspirat, situându-și ofranda în spațiul misticii erotice, trecută prin filtrul spornic al creștinismului. Alte poeme postume recapitulează tematica proprie, schimbarea de manieră fiind evidentă. Pentru prima dată poetul se confesează. Dragostea, moartea, melancolia limitei, spaima, aspirația astrală trec printr-o fibră individualizată, care își simte și își strigă fragilitatea. Urmarea
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
a cafenelei: „Nu vin la cafenea nici să fac afaceri, nici să stau de vorbă. Vin să-mi fac munca mea de matematician, care are din păcate nevoie de excitantul cafelei. Mă costă bani și sănătate, dar nevoia e imperioasă. Filtrul care mi se servește uneori e o contrafacere. Desigur, apa dulceagă și neagră, ce se aduce sub acest nume, nu face 200 de lei! Declar că această neregulă aplicată mie, pentru care cafeneaua e un fel de cabinet de lucru
CAFENEAUA CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]
-
pentru care cafeneaua e un fel de cabinet de lucru, înseamnă pur și simplu sabotagiu. Lucrez în cadrul planului cincinal la un tratat de matematice (și în calitate de scriitor la o traducere din Shakespeare). Fac vinovați pe funcționarii puțin scrupuloși, care falsifică filtrul, de întârzierea muncii mele.” Ion Barbu nu este singurul care, cu toată ironia la adresa unor sloganuri ale epocii, a văzut până târziu în C.C. un cabinet de lucru. Victor Eftimiu a consemnat, de asemenea, că în acel mediu tot ceea ce
CAFENEAUA CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]
-
totodată, al unității ființei. Paradox care constituie și „cheia estetică” a acestei poezii: un „conținut” înconjurat de-o amplă, alambicată, savant construită armură de sensuri și imagini. Anotimpurile bogate, accentele vitaliste și comunicarea emoțională sunt petrecute, aproape fără excepție, prin filtrul propriei lor negații: pustiirea naturii, moartea, singurătatea devorantă. Ceea ce este se revelă ca umbră a neființei, deci ca dovadă a (înseși) firii acesteia. Dovadă pieritoare, la rându-i: norii, pasărea, copacul, sevele, melcii, fluturii ș.a.m.d. sunt/ devin „cuvinte
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
inclusiv din domeniul criticii literare. „Se mai scriu încă și astăzi lucrări cenușii, monotone, care năpădesc redacțiile revistelor și editurilor, lucrări pe care redacțiile le resping în marea lor majoritate, dar dintre care unele izbutesc totuși să se strecoare prin filtrul insuficient al unei critici neprincipiale și ajung astfel să vadă lumina tiparului. Semnificativ este faptul că tocmai eroii cei mai înaintați - comuniștii - și îndeosebi activiștii din posturi de răspundere - sunt adeseori figuri relativ palide, șterse (...). Așa se întâmplă chiar cu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]