4,728 matches
-
Procopiu și Alexandru Papp. Și-a început activitatea la Laboratorul de Fizică Medicală al Facultății de Medicină din Iași. Deși a lucrat într-o instituție cu profil medical, Ioan Baciu a știut și a avut forța să rămână mereu un fizician, cu o gândire proprie și cu o contribuție specifică atât în cercetare cât și în învățământul medical. Ioan Baciu a fost, timp de peste două decenii, unul dintre cei mai cunoscuți radioamatori ai țării, obținând performanțe de profesionist și având
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
international Who’s Who of Intellectuals”, 1986. Prof.univ.dr. Elena Budeanu a trecut în lumea umbrelor la 7 octombrie 1992. Își doarme somnul de veci la cimitirul Eternitatea din Iași, alături de soțul ei, prof.univ.dr.doc.ing. Constantin H. Budeanu (1915-1987). CALINICENCO, NICOLAE (1908-1997) FIZICIAN Dascăl și cercetător, prof.univ.dr. Nicolae Calinicenco s-a născut la 19 aprilie 1908, în comuna Cacenauca, județul Orhei, unde a urmat Școala primară între anii 1915-1918. În perioada 1918-1926 a făcut studii la Liceul Vasile Lupu din Orhei, în urma
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Școlii Teologice (1899) și a Seminarului Teologic din Chișinău (1905), urmează studiile universitare la Facultatea de Medicină din Dorpat - Estonia și la Facultatea de Științe FizicoMatematice a Universității Imperiale din Sankt Petersburg, absolvită în anul 1911. Apoi, a lucrat ca fizician la Observatorul meteorologic și profesor la școala comercială din capitala de atunci a Rusiei. Colaborează la primul ziar basarabean în limba română, Basarabia (1906-1907) în care publică articole despre drepturile cetățenești, administrative, starea locală, reforma funciară ș.a. Integrat în mișcarea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
formele venite din Italia ?i din Fran?a, extrage din acestea interpret?ri care constituie un stil na?ional �n cadrul mi? c?rîi artei europene contemporane. Principalul actor al acestei evolu?îi este Ch. Wren (1632-1723). Str?lucit matematician, fizician ?i astronom reputat, el este membru fondator al socie-t??îi regale de ?tiin?e (1661). Cuno?țin?ele lui ?tiin?ifice �i dau o mare competen?? arhitectonic? (?arpanta de la Sheldonian Theatre, Oxford, �nainte de 1665). Plec�nd de la tratatele lui
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
să recunoaștem că acest din urmă Rimbaud pune probleme care depășesc artă cu mult și șanț menite să-i deruteze pe literatori; la fel, noua fizică a lui Poincaré sau cea a lui Einstein i-a derutat la început pe fizicieni. Căci relativitatea este mai degrabă un capitol al Geometriei superioare, decât unul al Fizicii experimentale. S-ar putea, așadar, ca Iluminațiile să țină mai mult de spiritul științific, decât de lirismul pur. Prin urmare, cu modestia și concentrarea cuvenite adevărurilor
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
secolului trecut de Pierre Duhem. În lucrarea La théorie physique: son objet et sa structure, publicată în 1906, Duhem susține că: "Un experiment din fizică nu poate respinge niciodată o ipoteză izolată, ci numai un întreg ansamblu teoretic (ensemble théorique) [...] Fizicianul care realizează un experiment sau relatează despre unul, recunoaște în mod implicit acuratețea unui întreg ansamblu de teorii (ensemble de théories)"42. În esență, Duhem consideră că un fizician care desfășoară sau descrie un experiment, acceptă în mod implicit acuratețea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
o ipoteză izolată, ci numai un întreg ansamblu teoretic (ensemble théorique) [...] Fizicianul care realizează un experiment sau relatează despre unul, recunoaște în mod implicit acuratețea unui întreg ansamblu de teorii (ensemble de théories)"42. În esență, Duhem consideră că un fizician care desfășoară sau descrie un experiment, acceptă în mod implicit acuratețea unui ansamblu de teorii, constituit dintr-o conjuncție de enunțuri 43. Astfel, Duhem subliniază faptul că un fizician nu deduce niciodată o predicție a unui fenomen dintr-o propoziție
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
teorii (ensemble de théories)"42. În esență, Duhem consideră că un fizician care desfășoară sau descrie un experiment, acceptă în mod implicit acuratețea unui ansamblu de teorii, constituit dintr-o conjuncție de enunțuri 43. Astfel, Duhem subliniază faptul că un fizician nu deduce niciodată o predicție a unui fenomen dintr-o propoziție izolată. Așadar, dacă fenomenul anticipat nu se produce, atunci trebuie examinată întreaga conjuncție de enunțuri care constituie ansamblul de teorii admise de fizician. Teza lui Duhem are așadar un
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Astfel, Duhem subliniază faptul că un fizician nu deduce niciodată o predicție a unui fenomen dintr-o propoziție izolată. Așadar, dacă fenomenul anticipat nu se produce, atunci trebuie examinată întreaga conjuncție de enunțuri care constituie ansamblul de teorii admise de fizician. Teza lui Duhem are așadar un caracter holist. Experimentul nu poate infirma o propoziție izolată, ci poate doar să arate că "printre propozițiile utilizate pentru a prezice fenomenul și a determina dacă se va produce, există cel puțin o eroare
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
se află această eroare este tocmai ceea ce el nu ne spune"44. Duhem adaugă că, atunci când o întreagă teorie sau conjuncție de enunțuri este confruntată cu ceea ce Willard Van Orman Quine avea să denumească ulterior "experiență recalcitrantă"45 (recalcitrant experience), fizicianul nu are nici un principiu absolut care să îi indice cum să revizuiască conjuncția. În unele cazuri, fizicianul poate să își păstreze conjuncția de enunțuri cu valoare ipotetică, prin adăugarea unor precizări suplimentare. În alte cazuri, enunțurile suplimentare pot crește gradul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
întreagă teorie sau conjuncție de enunțuri este confruntată cu ceea ce Willard Van Orman Quine avea să denumească ulterior "experiență recalcitrantă"45 (recalcitrant experience), fizicianul nu are nici un principiu absolut care să îi indice cum să revizuiască conjuncția. În unele cazuri, fizicianul poate să își păstreze conjuncția de enunțuri cu valoare ipotetică, prin adăugarea unor precizări suplimentare. În alte cazuri, enunțurile suplimentare pot crește gradul de complexitate al unui ansamblu de teorii într-o asemenea măsură, încât fizicianul poate decide să modifice
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
conjuncția. În unele cazuri, fizicianul poate să își păstreze conjuncția de enunțuri cu valoare ipotetică, prin adăugarea unor precizări suplimentare. În alte cazuri, enunțurile suplimentare pot crește gradul de complexitate al unui ansamblu de teorii într-o asemenea măsură, încât fizicianul poate decide să modifice sau chiar să renunțe la una din ipotezele sale. În urma unei analize subtile, White evidențiază diferența pe care Duhem o realizează între enunțurile din fizică, prescripțiile logicii și temeiurile care țin de bunul simț46. În măsura în care Duhem
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
conjuncții duhemiene. (5) Evidențiază faptul că principiile fundamentale sunt caracterizate de Rawls cu ajutorul unui criteriu similar celui folosit de Quine pentru a caracteriza enunțurile de observație. În final, White concluzionează că filosoful preocupat de teoriile morale, asemenea logicianului, matematicianului și fizicianului, poate oscila de la principiile fundamentale la judecățile morale, cu scopul de a ajunge la echilibrul epistemic. Din punct de vedere epistemologic, White este un holist, iar din punct de vedere metodologic, abordarea lui este monistă. El încadrează deopotrivă etica, fizica
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
abolirea tuturor deosebirilor dintre procesele istorice și procesele naturale, lăsându-l pe istoric să trăiască din împrumuturi de la științele naturii. Daca aceste schimbări s-ar produce cu regularitate absolută, am ajunge la noțiunea de lege așa cam este concepută de fizician. Totuși, în ciuda strălucitelor speculații ale boi Oswald Spengler si Arnold Toynbee, asemenea schimbări previzibile nu s-au descoperit niciodată în nici un proces istoric. Evoluție înseamnă altceva, și ceva mai mult, decât schimbare sau chiar decât o schimbare regulată și previzibilă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
este prezent atât în nucleul oricărei celule, cât și în afara acestuia. Informația este văzută de mulți oameni de știință ca factor ontologic. Aceștia admit faptul că, pe lângă materie și energie, informația este una din componentele originale ale universului. Biologul și fizicianul Tom Stonier susținea, în 1990, în lucrarea "Information and the internal structure of the universe", ideea potrivit căreia informația este "o expresie a organizării energiei și materiei în evoluția universului". În 1997, în lucrarea "Information and meaning: an evolutionary perspective
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
sârb, Jan van Helsing îl crede croat, iar omenirea întreagă îl vede oricum dar numai cu origini românești nu. Tesla avea totuși sânge românesc, moștenit din genele părinților săi istroromâni, membri ai comunităților românești din Croația. A fost un inventator, fizician, inginer mecanic, inginer electrician și unul dintre promotorii cei mai importanți ai electricității comerciale. Este considerat ca fiind unul dintre cei mai mari oameni de știință ai sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX. Un savant excentric care
Caleidoscop by Feldioara Bogza () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93520]
-
și 628 în 1933-193482. Tinerii ce frecventau cursurile Facultății de Stiinte ori ale Școlii Politehnice aveau în fața profesori de prestigiu precum: botaniștii J.E. Bommer și Léo Errera, chimiștii Joly, Reichler și Timmermans, geologii și geografii W. Prinz și Auguste Ledoux, fizicienii Nollet, Rousseau și de Villers, matematicienii Berghems, Buisset și Verhulst, zoologii Francotte și Lameere etc.83 Dintre aceștia, Buisset, Joly, Prinz ori Rousseau au fost și titulari ai cursurilor de specialitate din cadrul Școlii Politehnice 84. I.3. O dizidenta a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
fizica la Școala Centrală, apoi urmează cursurile de radioactivitate ținute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris. În capitala Franței, la Sorbona, își susține, în 1924, doctoratul, primind calificativul «Très Honorable». Auditoriul era format din mulți studenți, profesori sau fizicieni care umpleau până la refuz amfiteatrul unde savanta își ținea dizertația. Printre aceștia se afla și Marie Curie care a cooptat-o în echipa sa. După obținerea doctoratului lucrează și la observatoarele din Mendou și Paris, unde a demonstrat că plumbul
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
că noțiunea de dimensiune fractală poate fi semnificativă În descrierea aglomerărilor urbane (morfogeneza). Studiul morfogenezei, adică al analizei formelor pe care le pot lua obiectele Însuflețite sau neînsuflețite, cunoaște de câțiva ani o puternică dezvoltare. Studiile Întreprinse de către matematicieni și fizicieni au permis elaborarea unor metode, capabile să explice, să prevadă apariția formelor (morfologiilor) pe care le Întâlnim, cum ar fi: Teoria catastrofelor a lui René Thom, Teoria Fractalilor dezvoltată de Benoît Mandelbrot, Teoria structurilor disipative a lui Prigogine, Teoria haosului
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
două evenimente poate fi măsurat fără probleme și că acest timp ar fi același, oricine l-ar măsura fără probleme cu condiția să dispună de un ceas bun. Spre deosebire de spațiul absolut, timpul absolut este în acord cu legile lui Newton. Fizicienii secolului XX au descoperit că intervalul de timp dintre două evenimente, la fel ca și distanța dintre două puncte depinde de un observator, dar și faptul că timpul nu este complet separat de spațiu și nici independent de el. Scopul
Caleidoscop by Maria-Magdalena Grivole () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93247]
-
D se face În prezența soarelui, aceasta având un rol important În fixarea calciului În oase și contribuind astfel la dezvoltarea armonioasă a acestora. Utilizarea În epoca modernă a terapiei cu lumină nu este un fenomen recent. În anul 1903, fizicianul danez Niels Ryberg Finsen (1860-1904), a primit premiul Nobel pentru activitatea sa legată de terapia cu lumină, el utilizând descoperirile făcute pentru a construi un aparat ce putea emite lumina cu lungimi de undă similare luminii solare. Utilizând acest aparat
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adina TEODORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93111]
-
făcut să realizez că există o problemă mai profundă și mai importantă pentru demersul argumentativ pe care-l urmăream: ce face, din primul moment, aplicabilă matematica la lume? De ce este posibil ca matematica sa-l servească atât de bine pe fizician? Analiza problemei coordonării m-a pus în contact cu cazuri precum acesta: în analiza matematică, propoziția "mașina are o viteză de 50 de kilometrii pe oră" poate fi reprezentată astfel: pentru oricare ε > 0, există un δ astfel încât, dacă │t2
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
trebui să se explice de ce, un sistem matematic axiomatic care primește o astfel de interpretare fizică, dar la care s-a ajuns datorită "amuzamentului" matematicianului care s-a gândit să introducă schimbări arbitrare în alt sistem, este atât de util fizicianului. Dar un astfel de răspuns nu este de găsit la pozitiviștii logici și nici perspectiva unui astfel de răspuns nu poate fi ușor întrezărită, rămânând mereu impresia de miracol că niște convenții pot și folosite cu atâta succes în descrierea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
un loc important în filosofia lui Kant, pentru ca mai apoi să fie abandonată odată cu apariția unei preocupări din ce în ce mai răspândite cu fundamentele matematicii și cu "matematica pură". Din câte se pare, primul care a readus problema în actualitate a fost un fizician. E. Wigner (1960) își exprimă uimirea îl legătură cu "potrivirea limbajului matematicii pentru formularea legilor fizicii" și oferă un argument pentru ideea că această potrivire este miraculoasă. Problema sa privește utilitatea conceptelor matematice în producerea de descrieri fizice de succes
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
matematicienii sunt puși în situația de a justifica introducerea unor concepte matematice noi ei indică în acest scop frumusețea teoremelor care au apărut în urma introducerii acelui concept. (4) Conceptele matematice își găsesc o largă și variata utilizare în fizică, unde fizicianul ajunge cu ajutorul matematicii la descrieri uimitor de precise a unor clase mari de fenomene. (5) Concluzie: "Miracolul potrivirii limbajului matematicii pentru formularea legilor fizicii este un dar minunat pe care nici nu-l înțelegem, nici nu-l merităm." (ibidem, 237
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]