7,518 matches
-
una de alta. Sarbanes-Oxley ACT, versiunea americană a guvernanței corporative, este din ce în ce mai des folosită ca fundament al guvernanței, deoarece reprezintă o abordare mai apropiată de cadrul legislativ și orientată pe controlul intern, spre deosebire de celelalte modele ale guvernanței utilizate în lume, flexibile și vaste. În SUA este relevantă creșterea recomandărilor conducerii guvernamentale pentru organizațiile din afara SUA<footnote Ibid., adaptare de la p. 9. footnote>, care nu sunt cotate la bursa americană, din cauza utilizării, la scară tot mai largă, a Legii SarbanesOxley care are
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
corporație prin interese comune și iau parte la conducerea și controlul întreprinderii („insiders”). Avantajul acestui model constă în faptul că acționarii sunt orientați spre o strategie pe termen lung și stabilitate în business. Pe de altă parte, ei nu sunt flexibili la luarea unor decizii prompte legate de lichidarea sau comercializarea unor segmente ineficiente ale businessului. • Modelul de guvernanță corporativă japonez se particularizează prin coeziunea la nivel de companii și la nivel de afaceri a unor grupuri industriale numite holdinguri. Modelul
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
cultura organizațiilor. În acest sens, un cod de conduită ar trebui să se caracterizeze<footnote Sursa: D. Leipziger, Codul de responsabilitate corporativă, Sheffield: Greenleaf, 2003. footnote> prin următoarele elemente: • să fie clar și concis; • să nu fie complex; • să fie flexibil și dinamic; • să cuprindă practicile de afaceri ale organizației; • să reflecte standardele-cheie; • să aibă suportul susținut al administratorilor; • să conțină mecanisme de adresare a plângerilor și de soluționare a conflictelor; • să se bazeze pe reala dorință de schimbare. În plus
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
a propus un model de guvernanță corporativă eficace<footnote Ernst&Young - Quality in Everything We Do - Achieving Effective Corporate Governance - Assurance and Advisory Business Services, London, 2001; adaptare și prelucrare a modelului și explicațiilor acestuia. footnote>, un cadru simplu și flexibil care plasează elementelecheie ale guvernanței corporative în contextul organizației și asigură verificările și echilibrul necesar acesteia, prezentat în continuare în figura 1.4. Premisele modelului de mai sus au în vedere faptul că guvernanța corporativă nu se rezumă doar la
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
unor procedee, tehnici și instrumente specifice. În practică, există și asemenea situații când managerii intenționat creează structuri complexe, greu de controlat. Pentru realizarea unui control eficient, auditului intern îi revine sarcina de a recomanda proiectarea de structuri simple, descentralizate și flexibile care să nu îngreuneze verificarea și respectarea procedurilor. b) Relativitatea controlului intern Oricât de bine ne-am organiza, nu putem pretinde că vom fi la adăpost de toate neregulile sau disfuncționalitățile/abaterile care pot să apară de la un ecart stabilit
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
un control-cheie care trebuie bine stabilit și se referă la un proces în care ieșirile și rezultatele generale sunt în responsabilitatea managementului executiv. Sistemul de performanță ar trebui să fie: • simplu; • credibil; • acceptat de toată lumea; • condus de consiliul de administrație; • flexibil; • să reflecte responsabilitatea; • să orienteze viziunea corporativă către succes; • să se bazeze pe o politică clară și corectă; • să aibă legături cu sistemul de valori al organizației; • să aibă legături cu obiectivele, precum și cu metodele prin care acestea se pot
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
ar putea să nu existe; entropia reprezintă tendința către destrămare și toate sistemele de control nu-și vor îndeplini obiectivele dacă nu sunt verificate și actualizate periodic; cultura organizațională afectează caracteristicile tipurilor de control implementate, care poate fi birocratic sau flexibil prin natură. În concluzie, implementarea sistemului de control în cadrul unei organizații și adecvarea politicilor pentru atingerea obiectivelor acestora este responsabilitatea managementului general, iar asigurarea managementului cu privire la funcționalitatea acestuia și monitorizarea eficienței sistemului revin auditului intern. „Instituția” managementului general și „instituția
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
și de durată, care se va putea realiza prin antrenarea în totalitate a persoanelor din cadrul entității și care se află și va rămâne în responsabilitatea managementului general. În același timp, sistemul de control managerial implementat trebuie să fie un sistem flexibil, care să reducă activitățile de control atunci când nu se mai impun, și să dezvolte activități de control corespunzătoare, atunci când apar semnalmentele unor disfuncțiuni sau când există schimbări în sistem. Implementarea sistemului de management și control intern nu are altă rațiune
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
a activității de pregătire profesională din cadrul entității trebuie să fie în concordanță cu standardul nr. 3 - Competențe, performanță. În toate entitățile publice există un sistem de control intern. Problema este că acest sistem nu este dezvoltat, actualizat și suficient de flexibil, pentru a permite un bun control asupra tuturor compartimentelor din entitate și asupra activităților desfășurate de managementul de linie, care să răspundă cerințelor managementului general și, din aceste considerente, este necesară o reevaluare și adaptare a acestuia la cerințele Codului
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
să identifice punctele slabe din gestionarea acestora. În aceste condiții, managementul va trebui să „născocească“ activități de control care să le permită să stăpânească riscurile care apar și evoluează permanent, în cadrul entităților, și să le limiteze consecințele, printr-un sistem flexibil de control intern, care să fie redus sau dezvoltat cu ușurință în anumite zone sau compartimente în care se impune, din cadrul entităților. În România, prin elaborarea cadrului normativ inițial<footnote OG nr. 119/1999 privind auditul intern și controlul financiar
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
din sfoară sau material sintetic de culoare neagră. Ambele plase sunt petrecute îm marginea superioară și inferioară de o bandă de pânză albă răsfrântă pe fiecare parte a fileului de 5 cm. lățime. Prin interiorul acestei benzi trece un cablu flexibil care prinde fileul de stâlpi și-l menține întins la partea superioară. La extremitatea inferioară se găsește o sforă mobilă care trece pe toată lungimea, cu care se prinde și se menține întinsă. Două benzi albe, late de 5 cm
APARIȚIA ŞI EVOLUȚIA VOLEIULUI LA JOCURILE PARALIMPICE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neluța Smîdu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_825]
-
o sforă mobilă care trece pe toată lungimea, cu care se prinde și se menține întinsă. Două benzi albe, late de 5 cm, lungi de 1 m, sunt prinse vertical de fileu deasupra fiecărei linii laterale a terenului. Două tije flexibile (antene) având 1,80 m lungime și 10 cm diametru confecționate din fibre de sticlă, sunt fixate la marginea exterioară a fiecărei benzi laterale. Partea superioară a fiecărei antene depășește fileul cu 80 cm și este vopsită în benzi de
APARIȚIA ŞI EVOLUȚIA VOLEIULUI LA JOCURILE PARALIMPICE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neluța Smîdu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_825]
-
că el avea păreri complet diferite de ale lui Gheorghiu-Dej despre locul intelectualității În noua ordine socială și politică. Aparent, Constantinescu a plătit cu poziția sa Înclinația de a favoriza „talentul-specializat”, de a accentua „statul, raționalizarea și un control mai flexibil... asupra intelectualilor”. 2.2. Anii ’60: atragerea intelectualilor Deși „accentele” lui Constantinescu au fost respinse În anii ’50, alți lideri comuniști mai educați și cu vederi mai largi au reușit să schimbe direcția la Începutul anilor ’60, părând să-l
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pentru firma în cadrul căreia calculatorul este liantul comun al tuturor utilizatorilor (indiferent de nivelul ierarhic pe care se situează), oferind noi posibilități pentru lucrul în echipă și pentru luarea în comun a deciziilor. Întreprinderile se transformă, devenind adevărate rețele dinamice, flexibile și adaptate schimbărilor; întreprinderea bazată pe cunoaștere este un model generat de tehnologia sistemelor-expert, care au misiunea de a aplica cunoașterea asupra modului în care se derulează operațiunile economice, de a crea interfețe logice asupra relațiilor dintre parametrii și mărimile
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
confruntă organizația. Chiar dacă tehnologia informațională își asumă o mare parte a responsabilității în această direcție, un impact major îl va avea și structura organizatorică existentă, ca și celelalte sisteme construite. Putem să ne gândim astfel la: structuri organizatorice plate, mai flexibile; echipe interdisciplinare care lucrează în cea mai mare parte pe proiecte; exploatarea pe scară largă a tehnologiei informaționale; sisteme de control mai puțin rigide; fluxuri de informații vehiculate intens pe verticală, orizontală și oblic; autocontrol ce se amplifică substanțial; autonomie
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
buzunar). Inversând raportul ficțiune-viață, B.-F., ca și Puk, personajul său, „sări din mers în realitate”, din poemul suprarealist în reportaj. O poetică a reportajului, detectabilă în declarațiile sale, trimite la funcția reporterului, de comentator și creator de opinie, acomodat flexibil la „temele” cotidianului („nu trebuie să aibă o singură peniță”), de o receptivitate totală în abordarea realului („ochiul reporterului e ca un ochi de muscă: un ochi multiplu”). Practica reportajului este pentru un scriitor „o disciplină și un filtru”, un
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
Gheorghe Crăciun, Dan Alexandru Condeeescu, Călin Vlasie. Înființată, în intenția fondatorilor săi, ca o alternativă la structurile organizatorice scriitoricești anterioare, asociația își propune, în câteva articole și declarații-program, să dinamizeze viața culturală și literară de după 1989 printr-o abordare mai flexibilă și, în același timp, mai incisivă (în sens polemic) a problemelor de fond ale istoriei spirituale și ale vieții literare de la noi. În viziunea președintelui asociației, expusă într-un catalog de prezentare pentru Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt din
ASOCIAŢIA SCRIITORILOR PROFESIONISTI DIN ROMANIA (ASPRO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285476_a_286805]
-
unic cu dominația partidului mare. Despre asta discutăm. Mircea Mihăieș: Partidul „mare”, cel puțin atunci când e vorba de partide și țări onorabile, trimite Însă, În politologie, din câte știu eu, la o anumită definiție: el se caracterizează printr-o structură flexibilă, permite facțiuni, mișcări, moțiuni În interior. Vladimir Tismăneanu: Cred că vor apărea din ce În ce mai multe! Mircea Mihăieș: Nu au apărut până acum. Dimpotrivă, aș spune că ceea ce se Întâmplă, mai ales În aceste ultime luni, este o rechemare la ordin. Vladimir
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a adăugat o întrebare referitoare la așteptările legate de viitorul copiilor lor. Intervievatoarele au fost instruite special în vederea urmării acestei proceduri și li s-a spus să nu aibă o prea mecanică sau formală atitudine, ci să fie deschise și flexibile față de linia narativă a povestitorului, astfel încât să se obțină o poveste a vieții autentică. Ca rezultat al acestei orientări, împreună cu diferențele individuale normale dintre intervievatoare, precum și dintre povestitori, generând un tip unic de interacțiune în fiecare diadă, protocoalele de interviu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
familiei ei. „Aveam un sentiment de a fi împreună”, concluzionează ea la finalul descrierii. Un puternic sentiment al atașamentului o caracterizează, se pare, și pe mama Sarei, dacă ținem cont de originile familiei ei. Totodată, granițele familiale par să fie flexibile; tatăl Sarei este considerat drept fiu de către bunicii din partea mamei, iar conceptul de adopției apare de multe ori în următoarele etape ale vieții. Legături afective similare sunt prezentate și în descrierea mișcării de tineret în care liderii își asumă rolul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
fiind astfel, relevante doar pentru poveștile, viața și relatările bărbaților (Mason, 1980; Woolf, 1929/1957). Concluzionez deci că analiza structurii narațiunii ar putea constitui un instrument eficient pentru înțelegerea identității, dar că avem, în același timp, nevoie de criterii mai flexibile de definire a unei bune narațiuni atunci când ne referim la poveștile vieții femeilor. Povești ale vieții în două etape: acțiuni de autorealizare: Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach și Tamar Zilber Secțiunea următoare descrie o formă narativă specială pe care am întâlnit
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
a deciziilor și a acțiunilor. În anumite cazuri, poate fi vorba de a trage o linie, adică de a pune capăt unei situații sau unei relații. Pentru că permite trasarea cercurilor, considerate expresia perfecțiunii, compasul induce ideea inversă. Trebuie să fim flexibili, să rotunjim unghiurile, să nu fim directivi sau prea obtuzi. Uneori, compasul indică și sufocarea, închiderea (cercul este o figură închisă), sentimentul de a se învârti în cerc, care face eforturile sterile și lupta inutilă. A construi, construcție Din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
practicate deja de câteva decenii; - cursuri electronice și programe didactice care pot fi depozitate pe Web sau pe compact discuri; - rute de autoformare și autoînvățare destul de suple, adaptate la interesele individuale, personale; - formarea și educația la distanță; - formarea deschisă și flexibilă, care pune accentul pe diversitatea rutelor de acces pentru cunoaștere sau competențe ale indivizilor sau grupurilor de învățare; - formarea asistată de multimedia; - formarea și/sau învățarea asincronă, prin relativizarea structurilor de formare la temporalitatea actorilor implicați; - formarea interactivă, care pune
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
gândi a elevilor). Situri Web de mai târziu Siturile școlare conțin link-uri (legături) externe. Temele și sarcinile studenților se plasează de regulă pe Web. Permite părinților să asiste la procesul de educare și să înregistreze progresele. Este un mod flexibil de a învăța pentru studenți. Abordările problematice sunt în contradicție cu unele metode de lucru ale profesorilor. Părinții pot să nu aibă timp sau să nu aibă îndemânarea de a sprijini elevii. În viitor: școlarizare virtuală Studenții (elevii) realizează o
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
acestora (mai exact, a conținutului transmis de ele) de a reacționa și de a se adapta la context și la utilizator, ceea ce face ca semnele transmise (textul, imaginile, sunetul) să devină labile, direct operaționale, modelabile, schimbabile. Precum ceasurile moi și flexibile din picturile lui Salvador Dali, aceste constructe simbolice obligă la noi moduri de a acționa și a gândi. Repun activitatea și exploatarea proprie în centrul edificării prin cunoaștere. Inteligența însăși nu mai este gândită ca un dat, ci ca o
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]