3,813 matches
-
principiu valabil este evoluția prin acumulări și experiențe. Criza economică, de exemplu din Occident, din secolele XIV-XV, a fost deosebit de profundă 535. Băncile falimentează iar oamenii sunt deposedați de averi. Jacques le Goff numește această situație: "Băncile italiene, îndeosebi cele florentine, sunt în 1343, victimele unor falimente catastrofale"536. Lumea occidentală se afla sub presiunea creșterii populației și înfloririi comerțului la nivel planetar. Moneda metalică din aur și argint își trăia ultima epocă. În această perioadă încep să apară înscrisurile care
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Portrete din cuvinte: (dialoguri elective) / Vasile Proca; ed. îngrij. de Iolanda Prodan. Iași: Junimea, 2015 ISBN 97897337-1883-3 I. Prodan, Iolanda (ed.) 821.135.1.09(047.53) Redactor: Viorel DUMITRAȘCU Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Foto coperta I: Pavel ȘUȘARĂ Tehnoredactor: Florentina VRĂBIUȚĂ Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 BCU Mihai Eminescu) (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand cod 700 511 Iași ROMÂNIA tel./fax. 0232 410 427 e-mail: edjunimea@gmail.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
fost impresionat de Cora și a luat-o ca model pentru curtezana Lucy din romanul "Nana". Virginia Oldoini / Contesa de Castiglione (1837-1899) Cunoscută pentru senzualitate, putere de seducție și inteligență, premierul piemontez Cavour (1810- 1861) a solicitat-o pe frumoasa florentină Virginia Oldoini, căsătorită cu contele de Castiglione, să meargă la Paris, să-l cucerească pe împăratul Napoleon al III-lea (1852-1870), nepot de frate al lui Bonaparte, și să-l convingă să acorde ajutor militar contra Austriei. Având 19 ani
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mondială după 1945, ed. a VII-a, CEU, 2000. CASTELLAN, George, Histoire des Balkans (XIVe XXe siecles), Fayard, Paris, 1991. CASTELOT, André, Napoleon, vol.1-2, Ed. Politică, București, 1970. CĂNĂNĂU, Iulian, O istorie documentară a SUA, Editura Agatha, 2003. CĂZAN, Florentina, Cruciadele. Momente de confluență între două civilizații și culturi, Ed. Academiei Române, București, 1990. CHURCHILL, W., Triumph and Tragedy, Boston, 1953. CIACHIR, Nicolae, BERCAN, Gh., Diplomația europeană în epoca modernă, București, 1984. CIACHIR, Nicolae, Istoria popoarelor din Sud-Estul Europei în Epoca
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Mary Fulbrook, op. cit., p. 37. 161 Ch. Bémont, G. Monod, op. cit., p. 391. 162 J. Streisand, op. cit., p. 50. 163 Th. Nägler, op. cit., pp. 27-29. 164 J. Streisand, op. cit., pp. 50-51. Ch. Bémont, G. Monod, op. cit., p. 391. 165 Apud Florentina Căzan, op. cit., pp. 26-27. 166 Ibidem, p. 26. 167 Conform cunoscutei sintagme germane "aerul orașului te face liber". J. Le Goff, Omul medieval, p. 133. 168 J. Streisand, op. cit., p. 60. 169 Ibidem, p. 61. 170 Ibidem, pp. 71-77. 171
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Căzan, op. cit., pp. 26-27. 166 Ibidem, p. 26. 167 Conform cunoscutei sintagme germane "aerul orașului te face liber". J. Le Goff, Omul medieval, p. 133. 168 J. Streisand, op. cit., p. 60. 169 Ibidem, p. 61. 170 Ibidem, pp. 71-77. 171 Florentina Căzan, Cruciadele. Momente de confluență între două civilizații și culturi, București, 1990, p. 16; asupra nașterii ideii de cruciadă: ibidem, pp. 54-57. 172 C. Ittu, Cruciadele clasice: teologia politică a Europei heraldice între domniile regilor Ierusalimului Balduin I și Henric
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
nașterii ideii de cruciadă: ibidem, pp. 54-57. 172 C. Ittu, Cruciadele clasice: teologia politică a Europei heraldice între domniile regilor Ierusalimului Balduin I și Henric al II-lea (1100-1324), Sibiu, 2000, pp. 3-4. 173 Istoria diplomației, I, pp. 134-136. 174 Florentina Căzan, op. cit., p. 17. H. Schulze, op. cit., p. 18. 175 Ibidem, p. 19. 176 Ibidem, pp. 18-19. 177 Th. Nägler, op. cit., pp. 34-35. 178 C. Ittu, op. cit., p. 32. 179 Ibidem, p. 34. 180 Ekkehard von Urach, Historia Hierosolymitanum, apud
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Căzan, op. cit., p. 17. H. Schulze, op. cit., p. 18. 175 Ibidem, p. 19. 176 Ibidem, pp. 18-19. 177 Th. Nägler, op. cit., pp. 34-35. 178 C. Ittu, op. cit., p. 32. 179 Ibidem, p. 34. 180 Ekkehard von Urach, Historia Hierosolymitanum, apud Florentina Căzan, op. cit., p. 60; a se vedea și C. Ittu, op. cit., p. 58. 181 Florentina Căzan, op. cit., pp. 58-59. 182 Th. Nägler, op. cit., p. 35. 183 Florentina Căzan, op. cit., p. 76. 184 Ibidem, pp. 88-89. 185 C. Ittu, op. cit., pp.
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
pp. 18-19. 177 Th. Nägler, op. cit., pp. 34-35. 178 C. Ittu, op. cit., p. 32. 179 Ibidem, p. 34. 180 Ekkehard von Urach, Historia Hierosolymitanum, apud Florentina Căzan, op. cit., p. 60; a se vedea și C. Ittu, op. cit., p. 58. 181 Florentina Căzan, op. cit., pp. 58-59. 182 Th. Nägler, op. cit., p. 35. 183 Florentina Căzan, op. cit., p. 76. 184 Ibidem, pp. 88-89. 185 C. Ittu, op. cit., pp. 74-75. 186 Excomunicat de papa Grigore al IX-lea; a se vedea Florentina Căzan, op. cit
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
p. 32. 179 Ibidem, p. 34. 180 Ekkehard von Urach, Historia Hierosolymitanum, apud Florentina Căzan, op. cit., p. 60; a se vedea și C. Ittu, op. cit., p. 58. 181 Florentina Căzan, op. cit., pp. 58-59. 182 Th. Nägler, op. cit., p. 35. 183 Florentina Căzan, op. cit., p. 76. 184 Ibidem, pp. 88-89. 185 C. Ittu, op. cit., pp. 74-75. 186 Excomunicat de papa Grigore al IX-lea; a se vedea Florentina Căzan, op. cit., p. 117. 187 Gh. Bichicean, Istorie europeană, p. 15. 188 A se
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
58. 181 Florentina Căzan, op. cit., pp. 58-59. 182 Th. Nägler, op. cit., p. 35. 183 Florentina Căzan, op. cit., p. 76. 184 Ibidem, pp. 88-89. 185 C. Ittu, op. cit., pp. 74-75. 186 Excomunicat de papa Grigore al IX-lea; a se vedea Florentina Căzan, op. cit., p. 117. 187 Gh. Bichicean, Istorie europeană, p. 15. 188 A se vedea analiza lui H. Schulze, op. cit., pp. 42-48. J. Streisand, op. cit., pp. 61-63. G. Hermet, Istoria națiunilor și naționalismului în Europa, Institutul European, Iași, 1997, p.
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
că emisiunea a apelat la nume cunoscute din critica literară, de film sau teatrală: Luminița Marcu, Mihaela Michailov, Iulia Blaga, Doris Mironescu, Costi Rogozanu. » La radio s-au auzit și câțiva dintre jurnaliștii-colaboratori „din prima linie a revistei“: Răzvan Chiruță, Florentina Ciuverca, Elena Vlădăreanu. Un weekend plin pentru „Spațiul public“ Proiectul Spațiul Public București |Public Art Bucharest 2007 atinge punctul culminant. Proiectul, care a debutat în luna aprilie a acestui an, își propune să creeze o platformă pentru discuții și dezbateri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
care au succes peste tot; același Harry Potter, ale cărui peripeții apar aproape simultan în întreaga lume. Și asta în condițiile în care în România există, dacă nu o tradiție, măcar istorii de succes ale cărților pentru copii." (Matei Martin, Florentina Sâmihăian editoare, coordonatoarea Colecției de carte pentru copii a Editurii ART, Dilemateca, anul VII, nr. 72, mai 2012) (m) "În funcție de uzul literar actual, normele actuale recomandă o singură accentuare la cuvinte precum !adică, !aripă, !avarie, caracter, călugăriță, doctoriță, duminică, fenomen
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Fabule. Traducere și note de Aurel Tita. Prefață de Valentin Lipatti. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Malot, Hector (1965). Singur pe lume. În românește de Anda Boldur. Ediția a 2-a. București: Editura Tineretului. Martin, Matei (2012). Florentina Sâmihăian editoare, coordonatoarea Colecției de carte pentru copii a Editurii ART. Dilemateca, anul VII, nr. 72, mai 2012. http://dilemaveche.ro/sectiune/dilemateca/articol/ floren tinasamihaian-editoare-coordonatoarea-colectiei-carte-copii-editu. Mitru, Alexandru (1957). Basmele mării. Ilustrații de V. Stümer. București: Editura Tineretului. Mitru, Alexandru
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
el însuși, carne din carnea sa, sânge din sângele său. Erau bătăile inimii lui, suspinele lui... Această muzică era o realitate, iar el, pe lângă ea, nu era decât o iluzie.“ Nina Berberova - Ceaikovski, Editura Humanitas 03 Pachetul n-are vârstă Florentina Ciuverca Despre „pachetul de acasă“ din studenție s-ar putea scrie binișor un roman, chiar o saga, în care epitete delicioase să însoțească tot felul de bunătățuri: de la șnițele, chifteluțe, ciorbă la borcan, murături și cârnați de casă, la plăcinte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
început. Ugo Scotti-Berni, Logodnica lui Pinocchio, Editura Ion Creangă, București, 1978. În românește de Mih.M. Ionescu Interviu cu Philippe Claudel „Lectura mi-a deschis apetitul pentru scris și nu uit asta niciodată. Scriu ce mi-ar plăcea să citesc“ Florentina Ciuverca Philippe Claudel a trecut prin România cum ai păși printr-o încăpere în care cineva își face siesta. Discret, amabil și vorbind aproape șoptit despre cărțile sale. Aceeași discreție îl determină să refuze aparițiile la televizor, e o intimitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
Iorga (absolvent actorie, Cluj), Cristina Holtzli (Teatrul Național Târgu-Mureș), Irina Ioniță (Teatrul Luni de la Green Hours, București), Ada Milea (artist, București), Mara Opriș (Teatrul Tony Bulandra, Târgoviște), Elena Popa (Teatrul Toma Caragiu, Ploiești), Tokai Andrea (Teatrul Național/Teatrul Maghiar, Timișoara), Florentina Țilea (Teatrul Radu Stanca, Sibiu). Textul ales de către Andrei Șerban pentru dezvoltarea, în acest an, a „Academiei itinerante“ este Spovedanie la Tanacu de Tatiana Niculescu Bran (Humanitas, 2006). Scriitoarea s-a aflat, împreună cu regizorul și actorii, la Plopi, realizând dramatizarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
FLORENTINA DUMITRACHE GRAFICĂ ȘI PICTURĂ (opțional) CLASA I Argument Educația prin limbajul artei contribuie la dezvoltarea ființei senzoriale, la provocarea și promovarea deplină a materiei ereditare și mai ales, la dezvoltarea sensibilității artistice și cromatice, precum și a creativității. Manifestările precoce de
GRAFIC? ?I PICTUR? by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84076_a_85401]
-
materialele și instrumentele de lucru și folosirea lor în diferite tehnici de lucru • Clasificarea culorilor și amestecarea lor • Linia și punctul, elemente de limbaj plastic • Forma (spontană și elaborată), element de limbaj plastic • Compunerea spațiului plastic PROIECT DIDACTIC Învățător: Dumitrache Florentina Școala: „Ion Ghica” Iași Clasa: I C Disciplina: Grafică și pictură Unitatea de învățare: Clasificarea culorilor și amestecarea lor Tema plastică: Culori primare, culori binare Subiectul lecției: „Baloane colorate” Tipul lecției: Formare de priceperi și deprinderi Scopul: Formarea priceperilor și
GRAFIC? ?I PICTUR? by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84076_a_85401]
-
Postelnicu, Ce ne povestesc Milena și Crina, Editura Ion Creangă, București, 1982. Ilustrații de Ecaterina Draganovici Interviu cu Philip Ó Ceallaigh „Sunt un fel de Charlie Chaplin pentru literatură, fac numai chestii care nu-s la modă“ Interviu realizat de Florentina Ciuverca Philip Ó Ceallaigh fumează tutun pentru că „toată lumea fumează țigări“, n-are ambiții de slujbaș corporatist când toată lumea se precipită spre „multinaționale“ și a venit să-și ia casă în București, în 2000, când tot românul o lua spre Occident
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
Linguistics, Research School of Pacific Studies, Australian Național University, Canberra, 1985. Thurgood, Graham; LaPolla, Randy J. (editori), The Sino-Tibetan Languages, Routledge, Londra/New York, 2003. Tournadre, Nicolas, L'ergativité en tibétain. Approche morphosyntaxique de la langue parlée, Peeters, Louvain/Paris, 1996. Vișan, Florentina, Gramatică limbii chineze, vol. 1: Morfologia, vol. 2: Sintaxa, Editura Universității București, 1998, 1999. Williams, Jeffrey P. (editor), The Aesthetics of Grammar. Sound and Meaning în the Languages of Mainland Southeast Asia, Cambridge University Press, Cambridge, 2013. 6.7. MAREA
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
156, 157, 226, 261, 333 Vinereanu, Mihai, 160 Vinokur, G.O., 166 Vintilă-Rădulescu, Ioana, 18, 19, 21, 86, 89, 113, 114, 132, 134, 141, 142, 155, 156, 158, 159, 160, 177, 226, 228, 229, 361, 362 Vîrban, Floarea, 134 Vișan, Florentina, 191 Vitcovschi, Lucia, 345 Voegelin, C. Charles Frederick, 362 Voegelin, F. Florence Mărie, 362 Vossen, Rainer, 217 Vovin, Alexander, 186 Vraciu, Ariton, 20, 117, 133, 151, 166, 362, 363 Vulpe, Magdalena, 159 W Wade, Terence, 166 Wald, Lucia, 18, 19
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Ioan Sbârnă ÎN VÂRTEJUL SCHIMBĂRILOR Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României SBÂRNĂ, IOAN În vârtejul schimbărilor / Ioan Sbârnă. Iași : Junimea, 2015 ISBN 97897337-1820-8 821.135.1-94 Redactor: Viorel Dumitrașcu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Coperta colecției: Vasilian Doboș Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Păcurari nr. 4 (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand BCU Mihai Eminescu) Iași, cod 700511 tel./fax. 0232-410427 e-mail: edjunimea@gmail.com junimeais@yahoo.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
de „relații“ sociale. Tata prefera compania cărților lui, iar mamei îi ajungea puzderia de rude, clanul Cotuțeștilor, care, prin alianțe, se întindea până la Dej, Beclean, Reteag (Ion Pop-Reteganul, folclorist și nuvelist, se înrudea cu noi printr-o fiică a lui, Florentina), Zalău (ne vizita la Cluj un fel de Falstaff, cât butoiul din care curgea pentru el, ceas de ceas, zi și noapte, berea - i se spunea „Țolca“). S-au ivit deci probleme aici, când au fost obligați de protocolul meseriei
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
interveni peste tot unde ordinea stabilită era amenințată de liberalism. Cancelar începând din 1821, a fost destituit de Revoluția din martie 1848. MIRABEAU, HONORÉ GABRIEL RIQUETI, conte de ăLe Bignon, 1749-Paris, 1791). Om politic, orator, epistolier. Urmaș al unei familii florentine stabilite încă din secolul al XIII-lea în sudul Franței, a avut o tinerețe furtunoasă; încarcerat de mai multe ori, evadează, se refugiază în Olanda, unde fugise cu soția bătrânului marchiz de Mounier. Este depistat și arestat la Amsterdam și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]