2,803 matches
-
În ziua de mâine, privitor la zvonurile cu nouile legi economice ce vor veni”. Rămâne un mare mister cine Îi informa pe evrei despre apariția acestor acte normative deoarece se știe că zvonurile au fost confirmate, dar ceva mai târziu. Foametea din Moldova anilor ’46-’47 ai secolului trecut, nu a lovit numai populația nevoiașă românească ci și pe cea evreiască. Calamitatea a fost un adevărat examen al C.D.E. Huși pe care se pare că l-a trecut, dar numai datorită
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
primit bani și alimente”. Quae ostensa ostensum. Trecură „alegerile” din 19 noiembrie 1946, trecură și sărbătorile de iarnă creștine care pe evreul religios Îl lăsară rece și cald pe cel habotnic roșu și veni și anul 1947, an al adevăratei foamete ce avea să fie resimțită de toată lumea, chiar dacă unii au adunat averi colosale din specula cu produse alimentare... Primul „Raport de activitate” din noul an, cel al abdicării regelui Mihai I, fusese Întocmit și semnat de Iancu Gutman pentru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
primară și cea culturală”. Deci, caracatița roșie, extrem de agresivă, sugrumase cu rapacele sale tentacule orice activitate cu adevărat democratică de pe ulița evreiască hușeană. a.l. Români săraci la cantina Joint-ului Ce-i drept, cantina constituită ca nobil răspuns la marea foamete din orașul Huși, nu devenise un apanaj exclusivist al evreilor de ea beneficiind și câțiva români, potrivit informației transmise prin timp de Iancu Gutman. De apreciat rămâne și faptul că CDE strângea de pe la cei ceva mai avuți unele sume de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vadă dați afară pe trădători din revoluționarul partid al clasei muncitoare, Iancu Gutman a Înaintat la „centru” și o listă cu dezertorii: „Enghel Solomon, Carol Steinberg, Braunștain dentist, Marcu Mihalovici, Avram Leibovici și Lupu Moscovici”. În acele timpuri de mare foamete, ulița evreiască hușeană se afla „...Într-o stare de Încordare datorită lipsei alimentelor”, scrisese responsabilul mai amintind și de o posibilă fraudă la Înființarea cantinei de la Răducăneni, ceea ce adeverește zicerea cu banul care e ochiul lui Skaraotzky. Iată tevatură descoperită
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
hușene La baza inter-titlului nostru stau două documente, unul Întocmit de conducerea CDE Huși și unul de „secția femenină”. După ce s-au sfătuit cum ar fi mai bine să procedeze pentru ca populația evreiască să poată supraviețui marelui dezastru al cumplitei foamete la care o foarte mare contribuție au avut-o guvernanții de atunci dar și masiva prezență militară sovietică În țară, diriguitorii proaspetei Comunități infestate de comuniști, au hotărât astfel: „În urma consfătuirii avute cu delegata comitetului democratic evreiesc dela București, am
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
că bani erau, oarecum, la Comunitate, numai că la Huși nu aveau mare valoare datorită penuriei de hrană. Memoriul se Încheia cu cererea disperată de ajutor din partea „...comitetului central al CDE-ului București”. a.ț. „Orașul Huși e bântuit de foamete” Cel de-al doilea memoriu, adresat Joint-ului spre deosebire de cel de mai sus, fusese Întocmit chiar de comitetul de femei din cadrul secției de asistență socială a organizației politice evreiești hușene și purta semnăturile președintei (R. Berall) și secretarei (G.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vă exprimăm mulțumirile noastre anticipate”. După mulțumirile În avans, petentele făcuseră un tragic excurs asupra stării generale a județului Fălciu și orașului Huși insistând, desigur, asupra coreligionarilor aflați În mare suferință: „Orașul Huși și Întregul Județ Fălciu e bântuit de foamete (subl.În orig.) expresie ce trebuie luată În toată accepția cuvântului și pătura socială care suferă Îndeosebi de pe urma acestei calamități, e majoritatea populației israelite pauperizate ce nu Își poate reveni din tragedia ultimilor ani prin care a trecut și pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
acestei mascarade ne este dezvăluit de continuarea procesului verbal și anume: „...sporirea cu cel puțin 20% a adeziunilor la CDE și TDE”. Ca o necesitate stringentă se ceruse și „...confecționarea de pancarte propagandistice pentru Brigăzile de muncă voluntară”. Poate datorită foametei ce bântuise În județul Fălciu, poate și din cauza perspectivei ce-i aștepta pe evreii din România atunci când se vor stabili definitiv În Israel, Începuseră să curgă râuri de circulare și dispoziții de tot felul trimise de Centrala de la București pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
un scurt timp, Academia va fi condusă de profesorul I. Irimescu și, ulterior, de profesorul Otto Briese. De la finele anului 1946, R. Simionescu preia din nou conducerea, ocupându-se, cu zelul știut de reorganizare. În orașul marcat de lipsuri și foamete, reușește să închege, în chiar incinta instituției, o cantină, în care își vor lua masa elevii școlii precum și cei de la Conservator și de la Teatru. Ca profesor, înzestrat pedagog, Roman Simionescu ținea lecții clare, antrenând cursanții la o participare activă. Fără
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
soției cele întâmplate și parcă nu aveam cuvinte. Suntem bucuroși, dar în același timp și solemni la o așa manifestare divină. Îngerii ne-au ajutat să aducem acasă o mașină de literatură cu hrană bogată pentru că ei știau că era foamete de Cuvânt în Buzău. Și cred că aceiași îngeri vor fi cei care îi vor aduna pe toți cei care au primit câte o firimitură din pâinile și peștii împărțiți în acea primăvară, pe o vreme care te făcea să
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
convertiți oferindule suport social, moral - Îngerul păzitor, diaconul prieten (fiecare să se ocupe de un nou convertit sau de un suflet descurajat) - Lucrarea cu cei din categorii sociale speciale - identificându-le și pentru a ajuta la reducerea sau chiar înlăturarea foametei, bolilor, lipsurilor împărțirea cartierului pentru grupele de lucru Sprijinirea bisericilor mici pentru dezvoltare (Cândești, Berca, Sărățeanca, Costești, etc.) o Conlucrarea cu ei pentru creșterea bisericilor o Acțiuni misionare împreună cu credincioșii acestor biserici în teritoriul lor - Vizite personale: „Vizitați-i adesea
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
eu mă simțeam același om de totdeauna, acum, la doi ani de la război, lumea din jur și chiar satul meu drag nu mai era același pe care eu îl știam!... Satul trecuse prin anii și încercările grele ale războiului și foametei abia depășite. Satul liniștit și așezat din trecut acum era tulburat și răscolit de „un duh al instigării unora împotriva altora”. Multe se schimbaseră sub influența nefastă ce venea de la Răsărit! După seceta grozavă satul era adânc marcat de numărul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cartofi și ceapă prăjită și bostan copt. De Crăciun cei doi frați mai mari vitregeau Parcul Expoziției din apropiere de câte un brad, pe care surorile îl împodobeau cu minuni meșterite din hârtie gofrată, carton, vată și nuci poleite. Războiul, foametea, greutățile n-au reușit să-l alunge din casa noastră pe Moș Crăciun, care era mereu așteptat cu nerăbdare și darurile mărunte, majoritatea meșterite "în familie" din te miri ce, ne aduceau o nemăsurată bucurie. Primul meu cadou de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
extaz, cu glas de tunet: Vai! Vai vouă! Sânge! Hoituri! Jaf! Moarte! Puterea și setea vărsătorilor de sânge nu mai are margini nici rușâne! Și-aveau putere de la diavol, să ia pacea de pe pământ și să pună în loc, moartea, și foametea, și molima! Și-or pornit război mare ca să stăpânească toate semințiile și toate noroadele pământului!... Nu rămânem neprohodiți, șoptește mucalit Toader, dând cu cotul. ...Tu, Dumnezău al meu! Cu lacrimi de sânge mă rog ție! Pedepsește-i! Blăsteamă-i! Nimicește-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
îndepărtate, ce le pasă lor de bucuriile și de necazurile oamenilor? Nu-s cetitor în stele să deslușesc tainele destinului potrivnic. Ticăloase vremuri petrecem prin veacul aista, oftează Vlaicu. Când nu e război, e molimă, când sunt amândouă, e și foamete. Cătăm și noi un port, fie și cu catartele rupte, oftează și Ștefan. Noroc că cel ce ține cârma o ține cu mână vajnică, spune Duma. Aiasta numai la sfârșit se poate spune, vere. Încerc... Caut... Nu pot zălogi Moldova
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
scoteau săbiile, se încăierau între ei ca orbeții, pustiiau târgurile; vărsările de sânge, jafurile, omorurile se țineau lanț, că bieții oameni ziua-n amiaza mare tremurau în spatele obloanelor trase. Nu mai era lege, nu mai era Dumnezeu!... Colac peste pupăză, foametea, ciuma, lingoarea, frigurile negre bântuiau într-o veselie, că nu mai pridideau popii cu slujbele de îngropăciune. Un blăstăm cumplit se abătuse asupra Moldovei! Nădușeau sfinții monahi prin mănăstiri cu slujbele, tămâierile, aghezmuielile, doar-doar s-o îndura Cerul de vreun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ei simbolică -, uluitoare coincidență (textul a fost tradus în românește de dl. Alexandru Calaïs și publicat în revista Caiete critice, nr. 5-6/1993): „Împreună cu nepoții și nora sa, Anna Grigorievna a plecat în primăvara anului 1918 din Petrogradul cuprins de foamete spre Adler, iar apoi s-a mutat de una singură la Ialta. N-a avut însă posibilitatea să se stabilească în casa pe care o cumpărase mai de mult, întrucât, cu câteva zile mai înainte, se petrecuse acolo un asasinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
să vă rugați Ca să nu fim înecați. Întoarce-te, omule, Sfârșitul se-apropie! Domnul multe ne-a promis Dar mai multe ne-a trimis, Ca, dacă n-am ascultat, Fulgerele ne-au certat, Căci în zilele din urmă Va fi foamete și ciumă, Oameni răi, pizma și ura Și n-auzi o vorbă bună, Crime, omoruri și-ntâmplări, Boale fără vindecări, Și zilele se scurtează, Nimeni nu mai lăcrimează, Și trăiesc fără de rost Fiindcă nu-L au pe Hristos. Să așteptați
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
înmulțit așa de mult încât nu mai aveau loc în cușcă. Podul școlii a devenit cușcă pentru porumbei. Peste zece ani, după terminarea celui de al doilea război mondial, pe când eram student la teologie, în vara anului 1946, dominat de foametea cea mare, eram din nou la unchiul Dumitru, și de trei patru ori pe săptămână mâncam cu toții, pui de porumbel gătiți de tanti Mărioara. ADMITEREA. În toamna anului 1935, unchiul Dumitru m-a dus, pe cheltuiala lui să dau admitere
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
oile, porcii, până și păsările. A rămas numai cu caii. Mama a vândut covoare din casă și hainele care se puteau vinde, care aveau preț. Am rămas toți goi și fără mâncare. A fost, pentru noi, o primăvară cu o foamete cumplită. Nu erau nici ouă, nici păsări, nici miei, nici lapte sau brânză. Nu aveam decât mămăligă cu fasole sau cu varză murată. Când foamea s- a întețit în casa noastră, tata a cumpărat de la un lipovean un butoiaș cu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
vioară, Angelica Ocneanu, la fizică, Constantin Cojocaru, la științe naturale, și alții și alții?... Toți, deopotrivă, formam un front comun pe tărâmul cunoașterii, fiecare cu obligațiile sale, profesori și elevi, în deplin consens! Toți străbăteam perioada anilor 1946-1947, în acea foamete cumplită, ca și cum am fi fost în timpuri normale, cu nici cel mai mic rabat de la calitatea învățământului. Din 1948, după așa zisa reformă a învățământului, îngrijorările și exigențele erau și mai mari. Fiecare profesor urmărea cele mai bune rezultate de la
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Și am început să simt o bucurie tainică în suflet. O SĂPTĂMÂNĂ LA MARE Concediul a trecut repede, mult prea repede. O săptămână petrecută în lumea civilizată mi-a fost de ajuns pentru a înțelege cât de cumplită era sărăcia, foametea și mizeria în care se zbăteau bieții români. Mâncam cartofi prăjiți în uleiul adus de acasă și salată de roșii. Obișnuitele grătare de pe plajă erau părăsite din lipsă de carne. Uneori se găsea pește la grătar dar și pentru acesta
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
legislativ, adoptat de fostul parlament la 8 decembrie 1992, stabilește că, Începând cu data de 7 noiembrie 1917, pe teritoriul actualei Republici Moldova, regimul comunist sovietic, totalitar, de ocupație a comis un șir de crime contra umanității: genocid, represiuni politice, foamete organizată, sute de mii de oameni nevinovați supuși represiunilor pentru convingerile lor politice sau religioase, din motive naționale sau sociale, zeci de mii de oameni deportați În Siberia, condamnați la moarte, la privațiune de libertate, omorâți prin Înfometare sau internați
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
dincolo de Cercul polar. Locul celor deportați a fost luat de numeroși cetățeni aduși din U.R.S.S. Al doilea val de deportări din iulie 1949 a dislocat din Basarabia 11.000 familii. În anii 1946 1947 urmarea secetei dar și a foametei artificale impusă de autorități au murit 200.000 persoane iar un număr de 80.000 tineri din satele dintre Prut și Nistru au fost mobilizați pentru muncă pe șantierele din U.R.S.S. Potrivit datelor statistice numărul deportaților celor colonizați sau
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Muzeului Neamului din Chișinău edificiu Închinat memoriei victimelor lagărelor și Închisorilor din URSS și a foștilor combatanți basarabeni În armata română. Muzeul Înfățișează oameni iluștri ai Basarabiei, făuritori ai Unirii, eroi căzuți În luptele din 1941 pentru eliberarea Basarabiei, jertfele foametei din 1946-1947, deportați ai anilor 1940 41, 1949, 1951, cei căzuți În conflictul armat cu cazacii din Transnistria - 1991-1992. 10.VI. Întâlnire cu studenți aromâni din Albania. 12.VI. Întâlnirea delegaților filialelor Ginta Latină din Sângeorz, Nisporeni și Vărzărești (Basarabia
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]