5,879 matches
-
100 de ani de cercetare a culturii populare românești cunosc numeroase studii de referință consacrate unor figuri, teme sau zone ale mitologiei, dar foarte puține sinteze. Unele abordări construiesc o poveste unitară și coerentă, În care, din multitudinea de manifestări folclorice și variante ale fiecăruia dintre acestea, au extras notele comune și oarecum emblematice. În această categorie s-ar integra T. Pamfile cu a sa (neterminată) colecție Mitologie română, M. Beza (Paganism În Romanian Folklore, 1928), A. Cosma (Cosmogonia poporului român
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Șolomonarul, Urieșii, Știma Apelor, Ielele etc.); d) justițiare (Ursitoarele, Marțolea, Sfânta Vineri, Joimărița). Clasificarea de mai sus, având ca axă atitudinea ființelor dotate cu puteri supranaturale față de om, nu este exhaustivă (nu face apel la figurile invocate În alte genuri folclorice) și nici unitară (ultima categorie introduce un nou criteriu, de ordin moral, diferit de criteriul utilizat anterior - caracterul pozitiv sau negativ al acțiunii În raport cu existența omului). Analiza lui Victor Kernbach, inevitabil sumară În contextul cărții amintite, suferă din pricina unei selecții
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
figuri omogene În clase diferite (de exemplu, Sântoader și Sântilie) sau figuri eterogene În aceeași clasă (de exemplu, Tinerețe fără bătrânețe și Uriașii), dublează aceeași figură (Făt-Frumos, Agheran Viteazul), nu cunoaște frecvent nici ce reprezentare se ascunde sub o denumire folclorică (ceasornicul casei nu este un obiect!, iarba fiarelor nu este o plantă concretă din lumea reală!) și creează o listă redundantă de clase pentru același tip de fenomene (semizei, eroi arhetipali, personaje magice, personificări calendaristico-meteorologice). Ca idee generală, V. Kernbach
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și descrierea unei mitologii populare românești, ci la mitologizarea Întregii culturi populare. În ultimii ani, mai multe dicționare ale figurilor mitologice au venit să umple (parțial) acest gol lăsat de lipsa, după aproape 150 de ani de culegere de mărturii folclorice, a unei sinteze valide științific, referitoare la mitologia populară românească. Asemenea „tablete” interpretative pot fi găsite În V. Bălteanu (Dicționar de divinație populară românească, 2001), I. Evseev (Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, 1997), I. Ghinoiu (Panteonul românesc: dicționar
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
alcătuit catalogul de mărturii mitologice și de metode de identificare, clasificare și interpretare a acelor texte. Mitologia populară românească este, astfel, o proiecție simbolică și un proiect științific deopotrivă: proiecție În măsura În care ea este rezultanta unor tehnici de transfigurare a fenomenelor folclorice atestate, iar proiect În măsura În care fiecare cercetare aduce o perspectivă specifică, niciodată exhaustivă și niciodată capabilă să epuizeze Întreg domeniul cercetat. Bibliografietc "Bibliografie" Abbott, Philippe; Thompson, Lyke; Sarbaugh-Thompson, Marjorie, 2002, „The Social Construction of Legitimate Presidency”, În Studies in American Political
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
of an Andalusian Pilgrimage Tradition: Debates Regarding Visual (Re)presentation and the Meaning of ‘Locality’ in a Global Era”, În Akhil Gupta, James Ferguson (coord.), Culture, Power, Place: Exploration in Critical Anthropology, Duke University Press, Durham Crețu, Vasile, 1980, Ethosul folcloric - sistem deschis, Facla, Timișoara Crivello, Maryline, 1999, „La télévision mémorielle? Jubilés historiques et récits médiatiques à la télévision française (19501999)”, În Médiatiques, nr. 17 Cruces, Francisco; Diaz de Rada, Angel, 1996, „Symbolic and Political Representation: The Meeting as a ‘mise
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la români, Saeculum I.O., București Pamfile, Tudor, 1999, Boli și leacuri la oameni, vite și păsări, după datinile și credințele poporului român, Saeculum I.O., București Pamfile, Tudor, 2006, Mitologia poporului român, Vestala, București Papahagi, Tache, 1979, Mic dicționar folcloric, Minerva, București Park, George, 1967, „Divination and Its Social Context”, În John Middleton (coord.), Magic, Witchcraft and Curing, The National History Press, New York Păun, Radu, 2007, „Scenă și simbol: reprezentații ale puterii În Vechiul Regim românesc”, În Constanța Vintilă-Ghițulescu, Maria
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mélodie et l'harmonie du texte de départ. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 1022 V. Idem, p. 122 : Pentru termeni de mitologie populară germană, cu totul nelaloc într-o traducere românească, am căutat denumiri corespunzătoare în mitologia noastră folclorica. " (" Pour traduire des éléments de la mythologie populaire allemande, qui ne șont pas du tout adéquats dans une traduction en roumain, j'ai cherché des dénominations correspondantes dans notre mythologie folklorique. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons.) 1023 Ibid : " J
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
filologică, în funcție și de îndatoririle didactice, i-a îndreptat la început cercetările spre istoria literaturii române și folclor. Scriitori din patrimoniul clasic românesc (M. Eminescu, A.I. Odobescu, G. Coșbuc) ori probleme teoretice referitoare la literatura populară și cultă (Zăcăminte folclorice în poezia noastră contemporană, 1936, Conceptul de artă populară, 1939) își află interpretări și rezolvări pertinente, nu o dată originale, în lucrările din perioada interbelică. Spre sfârșitul intervalului, încep să se asambleze sintezele estetice: Fenomenul românesc sub noi priviri critice (1938
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
împlini majore finalități integratoare în cultura umanistică. SCRIERI: Tradiționalismul lui Mihail Eminescu, Turnu Severin, 1929; Aspecte și atitudini ideologice, Turnu Severin, 1933; Motive hegeliene în scrisul eminescian, Sibiu, 1934; Al. Odobescu (Privire sintetică asupra operei și personalității), Sibiu, 1935; Zăcăminte folclorice în poezia noastră contemporană, București, 1936; „Cei mai rodnici ani ai vieții” lui George Coșbuc. Poetul la Sibiu, Sibiu, 1938; Fenomenul românesc sub noi priviri critice, Craiova, 1938; Conceptul de artă populară, București, 1939; Sibiu. Cu 55 de figuri în
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
povestitorul bilingv Vasile Gurzău din comuna Méhkerék, comitatul Békés (Vasile Gurzău magyar és román nyelvű meséi, 1968). Prezentând pentru prima oară repertoriul întreg al unui povestitor bilingv, textele populare oferă pentru D. posibilități necunoscute până atunci de cercetare a relațiilor folclorice reciproce româno-maghiare, de analiză științifică a metodei și psihologiei povestirii bilingve și, totodată, de studiere a rolului și importanței unei personalități creatoare marcante în păstrarea și înnoirea tradițiilor populare. SCRIERI: A román irodalom magyar bibliográfiája [Bibliografia maghiară a literaturii române
DOMOKOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286822_a_288151]
-
între primii comentatori, o privire generală asupra activității scriitorului. „Schițele ușoare”, cum potrivit își caracterizează singur proza strânsă în volum sub titlul Floricele de câmp (1904), sunt tablouri sumar trasate ale satului românesc de pe valea Târnavelor. Situate mai aproape de povestirea folclorică decât de aceea cultă, au reținut atunci atenția prin inserția de autentic, de experiență trăită, de relatare directă. Dar expresia nu este supravegheată suficient, prozatorul ezită între intuiții promițătoare și soluții facile, ratând adesea acolo unde ar fi putut să
DOMSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286824_a_288153]
-
DOINĂ, formă a cântecului popular liric, constituită ca specie aparte numai din punct de vedere muzical. Termenul a fost impus de V. Alecsandri prin culegerea sa și, după el, de Jan Urban Jarník și Andrei Bârseanu, pentru Transilvania. În mediul folcloric termenul nu a fost folosit decât pe o arie restrânsă în Moldova, d. fiind denumită și cu alți termeni: „de dragoste”, „de codru”, „de frunză”, „horă lungă”, „de urât”, „de jale” ș.a. Etimologia cuvântului a stârnit multe controverse. D. Cantemir
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
mai ales de cele ce slujeau la stăpâni. În felul acesta, dorul de cei de acasă și jalea unui trai greu se îmbină cu duioșia maternă în discrete elegii. Certă pare a fi doar periodizarea care consideră că primul strat folcloric ar fi fost constituit de genurile rituale și că d., alcătuind un al doilea strat, ar fi apărut ulterior. Compoziția liberă a textului literar, corespunzând melodiei libere, permite îmbinarea motivelor, în cele mai neașteptate formule, și improvizația. Lirismul ia forma
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
cunoașterea cântecului popular românesc, ALIL, t. XXIV, 1973; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, 1976, 344-346; Sabina Ispas, Doina Truță, Lirica de dragoste. Index motivic și tipologic, I-IV, București, 1985-1989; Al. I. Amzulescu, Cântecul popular din Muscel - monografie folclorică zonală, MCF, 1990, partea II; Gheorghe O. Oprea, Doina - concept și stil muzical, MCF, 1995; Pavel Ruxăndoiu, Folclorul literar în contextul culturii populare românești, București, 2001, 544-547. L.Cș.
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
VIII), în Viața Sf. Apostol Andrei. La noi, tradiția referitoare la Sf. Andrei a fost consemnată, pentru prima dată, de mitropolitul Dosoftei, în Viețile sfinților. El mai adaugă că în sprijinul evanghelizării Daciei Pontice vin și unele colinde și creații folclorice din Basarabia și Dobrogea, care amintesc de trecerea Apostolului prin aceste ținuturi, ca și unele toponime precum peștera Sf. Andrei, pârâul Sf. Andrei ș.a. Pe baza acestor surse, Pr. Păcurariu scrie: "creștinismul românesc este de origine apostolică".13 Unii istorici
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de la Milcovia (1227/8-1241), în vol. Spiritualitate și istorie la întorsura Carpaților, I, Buzău, 1983, p. 284-320. Idem, Sf. Sava Gotul. La 1600 de ani de la mucenicia sa, în G.B., 1972, nr. 3-4, p. 335-384. Simonescu D., Tradiția istorică și folclorică în problema întemeierii Moldovei, în St. de fl. și lit., București, 1967, p. 41-52. Sykora J., Poziția internațională a Moldovei în timpul lui Lațcu: luptă pentru independență și afirmare politică, în RdI 29, 1976, 8, p. 1135-1151. Sânpetru M., Înmormântări pecenege
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
imagine de ansamblu asupra evoluției versului de la începuturile lui până în perioada contemporană. Interpretările lui C. privind poetica eminesciană au fost sintetizate în studiul monografic Poetica lui Eminescu (Poetica genurilor și speciilor literare. Poetica versului, apărut în 1996. În lucrarea Comunități folclorice moldo-bulgare (1995), pe baza unui bogat material faptic, sunt relevate aspecte comune, asemănări și afinități între folclorul românesc și bulgar la nivel de personaje, motive, subiecte, specii literare, poetică. C. este coautor al lucrărilor Curs de folclor moldovenesc (1965) și
CURUCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286607_a_287936]
-
a sec. XIX, Chișinău, 1974; Versul moldovenesc contemporan, Chișinău, 1977; Studii de teorie a literaturii (în colaborare), Chișinău, 1979; Busola filologului cercetător (Scurt îndrumar istorico-filologic), Chișinău, 1981; Moldavskoe stihoslojenie: istoria, teoria, tipologhia [Versificația moldovenească: istoria, teoria, tipologia], Chișinău, 1985; Comunități folclorice moldo-bulgare, Tiraspol, 1995; Poetica lui Eminescu (Poetica genurilor și speciilor literare. Poetica versului), Chișinău, 1996. Ediții: M. Eminescu, Poezie populară, Chișinău, 1970; C. Stamati-Ciurea, Opere, Chișinău, 1978 (în colaborare cu Vasile Ciocanu); Veronica Micle, Poezii, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Mihail
CURUCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286607_a_287936]
-
mai multe registre distincte. Unul este realismul de tip behaviorist, înregistrând atitudini, gesturi, dicții și repertorii lexicale, cu meticulozitate de contabil și cu acuratețe de magnetofon HF. La antipod, un altul reunește o serie de Basme de azi, aclimatizând stereotipiile folclorice în decorul citadin contemporan, nu fără o anume notă de stridență. Între ele, bucăți greu clasabile în care se dă frâu liber fanteziei, anunțând secvențele SF din viitorul roman. Tratat de apărare permanentă apărea în același an cu antologia de
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
Cărțile care îl reprezintă sunt Piatra de citire (1980), Mitul personal (1986), Bolta cuvântului (1997) și Întâmplarea mirării (1998). Eroul său liric trăiește până la „sângerarea verbelor în gură” destinul dramatic al prezentului. Metaforismul luxuriant valorifică din plin factorii cultural și folcloric. Predomină metafora cu reverberație ontologică și cea etică. Pentru C., metafora nu este un simplu trop „ornamental”, ci viziune, structură, principiu al gândirii. Căutările autorului în sfera poeticii se întretaie, câteodată, cu cele ale lui Nichita Stănescu și Gh. Tomozei
CODRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286320_a_287649]
-
o istorie potrivnică, dar mai ales pe acei semeni ce nu-i împărtășesc condiția de „inițiat”. Mai bine realizate sunt intervențiile imnice ale corului: versuri invocând magico-religios lumina, printr-o ipostaziere „dacică” a logosului ziditor și etern, combinate cu elemente folclorice. O lume în descompunere, amenințată de stihii și teroare, este conținută în volumul de versuri Imnuri către soare (1982), structurat în trei secțiuni. Prima, Elegiile, sugerează o apropiere de orfism, dar „zicerile” lui C. , fără artificii lirice, descriu un univers
CODRIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
Cu un text de G. Missail, Datinile, obiceiurile și tradițiunile poporului român, din păcate fără valoare științifică, se inaugurează rubrica de folclor a revistei, în care, alături de prețioase studii și comentarii datorate lui Hasdeu, se face loc unui bogat material folcloric, din toate regiunile românești, cules de S. Fl. Marian, D. Miron (balade sârbești, basme și doine), A. Vodă, Miron Pompiliu, G. Dem. Teodorescu, Gr. G. Tocilescu, P. Ispirescu, I. Procopovici (doine din Bucovina) și P. Olteanu (doine din Hațeg). Se
COLUMNA LUI TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
A mai ținut prelegeri la universități din SUA (1991) și Canada (1992). Primele sale lucrări, Izvoare mitice (1980) și Sora Soarelui. Schiță pentru o frescă mitologică (1983), reprezintă investigații în maniera școlii comparatiste asupra topoilor culturali arhaici, identificabili în textele folclorice românești. Fără a plăti tribut exagerărilor tracizante și utilizând subiecte preluate îndeosebi din lucrările lui Georges Dumézil, aceste studii sunt centrate mai ales pe riturile de inițiere (identificate în colindele de fecior și în cântecul epic), precum și pe modelele cosmogonice
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
dezbătute concepte fundamentale, precum acelea de mit, gen literar, transformare narativă și inversiune simbolică, într-o tehnică de cercetare amintind îndeosebi de antropologia cognitivă. Aceeași metodă este pusă în aplicare în Mitologie populară românească (I-II, 1986-1988), consacrată bestiarului zoomorf folcloric. Interesul lucrării rezidă nu atât în excursurile comparatiste sau istorice, cât în prezentarea conexiunilor dintre diferitele unități constitutive în cadrul limbajului culturii populare. Volumul al doilea propune în final clasificarea tuturor acestor reprezentări atât pe criteriul conexiunilor sintagmatice (figuri care se
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]