3,085 matches
-
tes tate prin utilizarea unei diversități de instrumente adecvate obiectivului de evaluare. Relația dintre metoda de evaluare și instrumentul de evaluare trebuie interpretată ca o relație de dependența univocă instrumentului de metodă, în sensul că cel dintâi își subsumează valențele formative și operaționale realizării perspectivei metodologice propuse. Astfel, metoda de evaluare în ansamblu l său, vizează întregul demers de proiectare și realizare a actului educativ, de la stabilirea obiectivelor de evaluare și până la construirea și aplicarea instrumentului de evaluare prin care intenționăm
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
Pentru măsurarea competențelor aparținând obiectivelor domeniului afectiv, mai greu cuantificabile prin metodele clasice de evaluare, se pot utiliza metodele complementare de evaluare care pot reprezenta o alternativă viabilă la formele evaluative tradiționale. Principalele metode complementare de evaluare, al căror potențial formativ susține individualizarea actului educațional prin sprijinul acordat elevului sunt: Observarea sistematică a activității ș i comportamentului elevilor; Investigația; Proiectul; Portofoliul; Autoevaluarea. 2.2.1. Observarea sistematică a activității și comportamentului elevilor în timpul activității didactice este o tehnică de evaluare care
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
către noi idei; capacitatea de argumentare, de gândire logică. Investigația ca instrument de evaluare, devine element de bază în sprijin irea demersului învățare prin descoperire. Cum însă predarea-învățareaevaluarea sunt interdependente în contextul strategiilor educaționale moderne, investigația reprezintă prin valențele sale formative o metodă care deservește toate cele trei activități menționate mai sus. Exemplul 3 Explicați cum influențează materiile prime calitatea produselor de îmbrăcăminte. Exemplul 4 Explicați care sunt factorii care in fluențează calitatea produselor de îmbrăcăminte. Investigația din exemplul 3 este
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
Matricea de evaluare Un singur instrument de evaluare nu poate măsura totul. De aceea este necesar să se proiecteze evaluarea avându -se în vedere varietatea instrumentelor de evaluare ce pot fi utilizate astfel încât, prin evaluarea realizată pe întreg parcursul anului (formativă, sumativă), să se acopere toate sau cât mai multe obiective/ competențe din programă. Proiectarea eficientă a evaluării pe obiective/competențe se poate realiza prin întocmirea unei matrice de evaluare centrată pe capacități/competențe. În mod similar, pentru disciplinele la care
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
an. Se pot obține după testare următoarele informații: modul în care a acționat procesul de uitare; zonele d in conținutul de instruire asupra cărora trebuie insistat; grupe de elevi care se diferențiază prin omogenitatea sau neomogenitatea lor. Testele de progres (formative) pot fi aplicate la lecțiile unei teme după ce s-au parcurs mai multe obiective. Testele finale (sumative) se vor programa după parcurgerea unei unități de învățare, a unui capitol sau a întregii materii. Itemii testului vor corespunde unor obiective selecționate
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
O., Pescaru A., Păduraru M., - Pedagogie Editura ASE, București 2005 7. Ionescu-Muscel I., Tratat de merceologie, vol. I, Editura tehnică 1974; 8. Ionescu-Muscel I., Fibre textile la sfârșit de mileniu, Editura tehnică Bucuresti, 1990; 9. IonescuZanetti A., Modele de instruire formativă la disciplinele fundamentale de învățământ, E.D.P., Bucuresti,1983; 10. Ionescu M ., Previziune și control în procesul didactic, Editura Dacia Cluj- Napoca,1989; 11. Istrătoaia D, Pătruțescu E., Merceologie, manual pentru clasa a IX-a, Editura Didactica si Pedagogica,1998; 12
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
T., - Studiul calității produselor și serviciilor - manual pentru clasa a X-a, Editura Niculescu, 2001; 20. Petre T., Iordache G.,Studiul calității produselor și serviciilor - manual pentru clasa a XI-a, Editura Niculescu, 2001; 21. Purțuc D., Modele de instruire formative specifice disciplinelor tehnice Editura Spiru Haret, Iasi, 1996; 22. Radu, IT,- Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului, București, EDP, 1981 23. Stoica A., Evaluarea progresului școlar, Humanitas, 2003 24. Ungureanu D. - „Teroarea” creionului roșu - evaluarea educațională, Editura Universității de
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
acorde mai multă atenție modului în care se realizează evaluarea. Este necesară o deplasare de accent a obiectivelor evaluării, de la obiective de ordin informativ (verificarea volumului de cunoștințe, priceperi și deprinderi pe care lea achiziționat elevul) la obiective de ordin formativ (evaluarea competențelor funcționale ale elevului, respectiv gândire critică, independentă și originală, aplicarea cunoștințelor și deprinderilor în contexte noi, prelucrarea și utilizarea contextuală a unor informații complexe). Tensiunea și frustrarea care însoțesc actul evaluativ nu pot fi decât dăunătoare exprimării creativității
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
cu fond intelectual deficitar - logopați cu retard mintal; - Logopați cu deficit senzorial auditiv și sau vizual - logopați senzoriali; - Logopați cu nivel intelectual și funcția senzorială intactă - logopați motori; - Logopați cu deficit mixt: senzorial și motor. Deficitul comunicării verbale poate fi formativ, când la bază stă deficitul organic sau funcțional prezent în perioada formării deprinderilor de comunicare, sau poate fi un deficit de utilizare, când prin afectarea dobândită s-au pierdut deprinderile corecte ale comunicării. Deficitul receptiv, motor sau operațional al comunicării
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pe ”... o formă a cooperării Între discipline diferite cu privire la o problematică a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o convergență și o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere" (C. Cucoș, 1996). Activitățile interdisciplinare au pronunțate valențe formative, ele contribuie la dezvoltarea intelectuală, socială, emoțională, fizică și estetică a copilului, cultivă Încrederea În forțele proprii și spiritul de competiție. Interdisciplinaritatea oferă posibilitatea corelării conținuturilor conceptuale, metodologice și practice ale diferitelor discipline. Formarea viziunii interdisciplinare asupra lumii și, În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
eficient elaborate și la nivelul de înțelegere al elevilor poate asigura însușirea, asimilarea și reținerea cunoștințelor ca și formarea unui sistem de priceperi și deprinderi necesare utilizării independente a cunoștințelor gramaticale însușite ceea ce s-ar putea constitui într-un învățământ «formativ»” (Georgeta Munteanu, 1970: 26), „Lecția se desfășoară în liniște desăvârșită, profesorul supraveghează și controlează lucrul elevilor. în felul acesta, unii termină de parcurs întreaga programă a lecției mai devreme, alții mai târziu, fiecare după puterile sale. în cadrul învățământului tradițional există
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în învățământul românesc, în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale, nu atât din motive subiective, cât și din motive eminamente obiective. întreaga comunitate educațională mondială este preocupată în momentul actual de acest aspect al eficientizării procesului de învățământ prin valorificarea potențelor informative și formative ale computerului, dovadă fiind înființarea centrelor de cercetare și apariția unor lucrări de amploare alocate acestui subiect, (vezi Centrul Internațional pentru cooperare academică, http://www.uni tuebingen.de/IZ, modelul pilot ANUBA, BasseSaxe et Rhenanie-du-Nord Westphalie, www.anuba.online.de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
termeni și, mai important chiar „redimensionarea raportului dintre latura verbală și cea acțional productivă a practicii didactice” (C. Cucoș, 1995, p. 192). Mai reținem pe aceeași linie reflexivă și observația că mijloacele didactice facilitează cunoașterea didactică având calități informative și formative superioare. Literatura de specialitate tratează pe larg aceste aspecte, dar interesul nostru în expunerea de față îl constituie doar asigurarea cadrului general al problemei privind integrarea tehnologiilor informaționale în predare, aspect deosebit de actual în momentul de față în școala românească
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
curentului abandonării studiului excesiv al gramaticii limbii materne în școala generală, pentru că acest efort nu prea servește practic elevului. Pe de altă parte obiectivele studierii noțiunilor de limbă și ale celor de teorie literară constau în funcția lor constitutivă și formativă a inteligenței lingvistice și nu-l pot motiva pe elev pragmatic. Menționăm în continuare și faptul că tot în acest areal problematic al proiectării, ca și la V. Marinescu (cf. supra), este inclusă de către Alina Pamfil și o a treia
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
I., Un secol închinat învățământului limbii române in gimnazii și licee, LL, 1974,23, 383 391. [42] HRISTEA, THEODOr, Paronimia și importanța ei în procesul de predare a limbii române, RPed, 23, nr.2, 1974, 49-54. [43] I.H., Sesiunea științifico-metodică: “Formativ și informativ în predarea literaturii române” (Rm. Vîlcea, 3 martie 1974), LL, nr. 3, 1974, p. 627-628. [44] IONESCU, LILIANA, Consfătuirea de lucru privind problemele laboratoarelor lingvistice (București, 8 - 10 aprilie 1974). în: LMȘ, 2, 1974, p. 150-152. [45] IVĂNUȘ
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Turnu Severin, 1974, 33 p. lito. (I.C.P.P.D, Filiala Craiova, Inspect șc. jud. Mehedinți. Casa corp. did. Mehedinți). [46] LĂUDAT, I.D., (coord.), Metodica predării limbii și literaturiii române în școala generală și liceu, București, EDP, 1974. [47] LĂUDAT, I., D., Formativ și informative în predarea limbii și literaturii române, LL, 3, 1974, 567 574. [48] LĂZĂRESCU, GEORGE, Româna pentru italieni (I). în: TribRom, 3, nr. 42, 1974, p. 11; (II), nr. 44, 1974, p. 11; (III), nr. 45, 1974, p. 11
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. 11. [10] BAUBEC, EUGENIA, Mijloace de îmbogățire a vocabularului la clasele V-VIII, LL, 2, 1976, 373 374. [11] BĂDÂRCEA, ANTONIA, Elemente noi de metodologie a scrierii la clasa I, ȘA, 1976, 57-60. [12] BEDELEANU AURA; ȚEBAD LEMENTE, Valoarea formativă a operelor lirice (clasele III-IV), în Caiet de informare metodică pentru limba română, Cluj-Napoca, 1976, p. 24-36. [13] BELDESCU G., Analiza mesajelor și educația ortografică, Rev. Ped. XXV, 1976, nr. 12, p. 26-29. [14] BELDESCU, GEORGE; POPESCU, ION, Gramatica limbii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
creative și studiul limbii materne în ciclul primar, RPed, 25, 1976, 25-32. [33] DOBRIȚOIU, ELENA,NEDELEA, ANA, Articularea substantivelor. Observații metodice referitoare la prima etapă de însușire a limbii române de către studenții străini, SȘIC, 1976, 63-71. [34] DORNEANU, EMILIA, Valențele formative ale exercițiului structural în predarea gramaticii, LL, 2, 1976, 375. [35] DUȚU, OLGA, Importanța momentului lexical în precizarea și îmbogățirea lexicului elevilor, LL, 2, 1976, 300. [36] ENCIU, C., Sesiunea științifică “Probleme ale analizei stilistice a textului literar în școală
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
aspecte metodologice de abordare a lecturii operei lui Marin Preda de către elevi, StLLFl., Reșița, 1976, p. 191. [66] PERIAN, I., Exercițiile de formare a deprinderilor de exprimare orală la limbile moderne, SLLFl., Reșița, 1976, p. 1999. [67] PINTEA, LETIȚIA, învățămînt formativ prin procedee logico-matematice. Cu referiri speciale la gramatică, EDP, București, 1976, 138[-140] p. [68] Probleme ale perfecționării învățămîntului limbii și literaturii române în școală. Dezbatere. București, 3-4 aprilie 1976. în: LL, nr. 2, 1976, p. 275. [69] PURA, GRIGORE
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
literar artistic, LL, 1, 1977, 61-63. [43] DUMITRESCU ANA, Metodologia structurilor narative, EDP, București, 1977. [44] DUȚU, OLGA, însușirea normelor cuminicării corecte prin munca în grup la literatura româna [abstract in English], LA, 121-125. [45] DUȚU, P., LETIȚIA, PINTEA, învățământul formativ prin procedee logico-matematice, cu referiri speciale la gramatică, București, Editura didactică și pedagogică, 1976, 138 p., LL, 1, 1977, 340-344. [46] GHEORGHIU VLADIMIR, Comentariul de text și analiza literară, în „învățământul liceal și tehnic profesional”, nr. 9, 1977, p. 46
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cultivarea limbajului profesional al elevilor, învLicTehn, 26, nr.8, 1977, 17-18. [75] NICULESCU, LAURENȚIU, Competența lingvistică și înțelegerea textului poetic, LL, 1, 1977, 138. [76] OPRIȘ, T., Reviste literare ale elevilor, 1874 1974, EDP., Buc., 1977. [77] OROS, VALERIU, învățămînt formativ prin procedee logico-matematice [cu referiri speciale la gramatică], RPed, 26, nr.2, 1977, 16. [78] OTOBÎCU, CONSTANTIN, Studierea aspectelor stilistice ale limbii române, LL, 1, 1977, 115-120. [79] PANĂ DINDELEGAN, GABRIELA, îndrumări practice pentru analiza sintactică, LLR, 3, nr.4
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
16b iunie, 1979, p. 5. (despre limba română). [164] SIMION, MAGDALENA, Cerințe metodice în predarea limbii române la studenții străini, PredLRSS, [1], 9-13. [165] SIMION, MAGDALENA, Predarea pronumelui posesiv, PredLRSS, 2, 139-144. [166] SIMION, MARIA MAGDALENA, ROMAN, ȘTEFAN, GRIGORE, TOMA, Formativ și informativ în predarea limbii române la străini, PredLRSS, 3, 11-20. [167] SLAMA-CAZACU, TATIANA, Procedee pentru investigarea în școală a cunoștințelor lexicale, [cu tabele în text], LMTL, 97-127. [168] STAN, FLOREA, Școala și noul limbaj științific, Argeș, 14, nr. 2
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
română, pentru acuitatea exprimării.[anchetă la care au răspuns Ion Budescu, Nicolae Leonăchescu, Mihai Ristea, Mioara Ienei, Vasile Săvoiu, Crina Gazibar, Valeriu Bălașa, realizată de Aura Matei-Săvulescu]. în: Vst, 24, nr. 40, 1980, p. 6-7. [57] DĂNEȚ, SILVIA, Orientarea practic formativă și informativă a studierii limbii materne, învLicTehn, 28, nr. 4, 1980, 26-27. [58] DIACONESCU, ION, Unele aspecte ale structurii sintactice a limbii române [cu 5 figuri], îndrMet, 215 224. [59] DIACONESCU, LIZICA, Sinonimia - mijloc de îmbogățire a vocabularului studenților străini
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a exprimării elevilor, LR, 29, nr.5, 1980, 489-492. [86] GUȚU ROMALO, VALERIA, Flexiune numeralului (I), în LR, an 24, n. 2, martieaprilie, 1980, p. 149-152. [87] H[ANGIU], I. Sesiunea festivă: I. Raportul limbă-literatură în procesul instructiveducativ; II. Rolul formativ al predării limbilor moderne în învățămînt (București, 30 noiembrie 1979). în: BulSȘF, 1980, p. 94-95. [88] ILIESCU, ADA, Compunerea ca exercițiu gramatical [résumé français], Bulșt Pitești, 1980, 105-108. [89] ILIESCU, CONSTANȚA; PETRESCU, VICTORIA; NICHITA, SILVIA; POPESCU, STELA, Gramatică și compunere
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în educația literară a elevilor în liceu, în Limba și literatura, București, vol. II, 1980, p. 295-301. (mijloacele moderne de esențiale în educația literară sînt lectura, meditația, interpretarea și explicarea textului literar și ex. artistice). [126] NEȘTIANU VALERIU, C., Virtuți formative ale compunerii, în “învățământul liceal și tehnic profesional”, an 28, nr. 7, sept. 1980, p. 30-32. [127] NICA, MELENTE, CURETEANU, SILVIUS, Predarea ortografiei în gimnaziu, București, EDP, 1980, 164 p. [128] NIMIRSCHI, GEORGETA, Folosirea activităților de tip preșcolar la lecțiile
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]