50,991 matches
-
ziselor noi servicii de informații. Cărui fapt se datorează această "vivisecție" a celor două sfere, a celor doi poli în jurul cărora gravitează majoritatea personajelor romanului, întîlnindu-se de fapt unele cu altele? T.P.: În parte, aceasta se datorează opțiunii mele pentru formula romanului polițist. Am dorit să scriu o poveste palpitantă într-o formă clasică. Literatura de specialitate desemnează această formulă prin "cine este făptașul". Este o formulă clasică. Crima se petrece la început, presupușii făptași sunt numeroși, fiecare dintre ei are
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
în jurul cărora gravitează majoritatea personajelor romanului, întîlnindu-se de fapt unele cu altele? T.P.: În parte, aceasta se datorează opțiunii mele pentru formula romanului polițist. Am dorit să scriu o poveste palpitantă într-o formă clasică. Literatura de specialitate desemnează această formulă prin "cine este făptașul". Este o formulă clasică. Crima se petrece la început, presupușii făptași sunt numeroși, fiecare dintre ei are un motiv iar detectivul trebuie să descopere în cele din urmă cine este vinovatul. Această configurație clasică a intrigii
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
de fapt unele cu altele? T.P.: În parte, aceasta se datorează opțiunii mele pentru formula romanului polițist. Am dorit să scriu o poveste palpitantă într-o formă clasică. Literatura de specialitate desemnează această formulă prin "cine este făptașul". Este o formulă clasică. Crima se petrece la început, presupușii făptași sunt numeroși, fiecare dintre ei are un motiv iar detectivul trebuie să descopere în cele din urmă cine este vinovatul. Această configurație clasică a intrigii se regăsește și în romanul meu. Presupușii
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
alte cuvinte, între fapte și ficțiune. De altfel la început, așa cum procedează și alți autori, scriitori sau cineaști, vă luați clasica măsură de precauție prin care cititorul este avertizat că orice asemănare cu realitatea este pur întîmplătoare. Numai că această formulă uzuală indică exact caracterul, deloc întîmplător al unor coincidențe... Există în paginile romanului dvs. acel teren mlăștinos în care se cufundă aproape toate personajele. Cît despre Charlotte, ea pare o figură aproape abstractă prin calitățile ei în raport cu restul personajelor. Chiar
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
Charlotte Valentin, să se petreacă la Djakarta. R.B.: Să înțelegem din aceasta că Charlotte Valentin pășește pe urmele dumneavoastră, că ea constituie într-un anume fel un alter ego al autorului (știind prea bine că numeroși scriitori uzează de această formulă "subversivă" în romanele lor)? T.P.: Nu, așa ceva nu aș putea afirma. Am încercat ca, din caracterele pe care mi-a fost dat să le întîlnesc și cunosc, să scot la iveală, ca dintr-o carieră de piatră, materia primă din
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
început să scrieți literatură? T.P.: Am scris dintotdeauna, din timpul anilor de școală, apoi în timpul studiilor superioare am lucrat și ca ziarist. Mi-a trebuit însă mult pînă am găsit forma care să corespundă exigențelor mele. La început am cultivat formule specifice discursurilor satirice, registrului ironiei. Dar mi-am dat seama că de fapt așa ceva nu mi se potrivește. În 1990 am trăit o întîmplare foarte interesantă, cu suspense și mi-am zis: "acum te așezi la masa de scris și
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
să sosească momentul în care diferite glasuri cu puternică rezonanță să proclame sus și tare moartea ideologiilor. Cînd în plină efervescență stîngistă dominată de personalitatea lui Sartre, Raymond Aron scria Opium, cartea care, referindu-se la efectele ideologiilor parafraza faimoasa formulă a lui Marx, "religia - opiumul poporului", el a fost condamnat la solitudine intelectuală absolută. Astăzi, tot mai mulți sînt aceia care îi dau dreptate - un Alain Fienkelkraut, un André Glucksmann, și mulți alți oameni de cultură mai puțin cunoscuți. Unul
Abdicarea inteligențelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16347_a_17672]
-
proprii, acceptînd de-a gata tot ce li se prezintă ca fiind în interesul categoriei generale din care fac parte. În felul acesta, ei se transformă adesea în simpli papagali sau roboți, incapabili să accepte alteritatea, repetînd la nesfîrșit aceleași formule goale de conținut, aceleași stereotipii rupte de complexitatea gîndirii și vieții adevărate. Este ca și cum, aflați sub magia unei voințe mai puternice decît a lor, (cum a fost în timpul furiei comuniste, aceea a aparatului de partid care modelase un tip uman
Abdicarea inteligențelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16347_a_17672]
-
vreme, ci produce semnale tot mai numeroase că intenționează să joace la două capete, Priboi fiind unul dintre ele, și nu cel mai important, la capitolul numiri în funcții. Dacă aceste semnale sînt involuntare, PDSR are posibilitatea de a găsi formule diplomatice pentru a face înlocuirile necesare, dar și pentru a-și limpezi mesajul transmis în străinătate prin penalizarea celor care fac altă politică decît cea oficial agreată de partidul lui Adrian Năstase. Se pare însă că această limpezire a mesajului
Oscilațiile PDSR-ului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16383_a_17708]
-
minorităților naționale propus de Conferință, stricase. Ajuns fruntaș, în 1926, al PNȚ și, din noiembrie 1928, ministru și prim-ministru, a fost prea plecat politicii regelui Carol al II-lea, mișcării legionare, lăsîndu-se cucerit de sloganurile naționaliste, creînd, în 1934-1935, formula "numerus clausus" sau "numerus valahicus", fiind izgonit, pentru asta, din PNȚ, creîndu-și, în 1935, neînsemnata grupare "Frontul Românesc". Iuliu Maniu, democrat adevărat, n-a fost și un orator și neavînd nici flexibilitatea necesară unui om politic, aducînd mari daune partidului
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
clausus" sau "numerus valahicus", fiind izgonit, pentru asta, din PNȚ, creîndu-și, în 1935, neînsemnata grupare "Frontul Românesc". Iuliu Maniu, democrat adevărat, n-a fost și un orator și neavînd nici flexibilitatea necesară unui om politic, aducînd mari daune partidului său. Formula ideologică a statului țărănesc a aparținut lui Ion Mihalache (Maniu neavînd, aici, nici un rol), care a lansat-o în timp ce a fost (1934-1937) președinte al PNȚ. Ediția (cartea) d-lui Ioan Adam e bine alcătuită (cu excepția omisiunilor amintite și a adaosurilor
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
răspîntiile, dilemele, aparentele erori sau alunecări din logica unei identități în formare, încă nesigură de proiectul său aflat în plină desfășurare. Farmecul cărții lui nu respectă convențiile memorialisticii cu care sîntem obișnuiți, și care în definitiv își are rădăcinile - ca formulă psihologică măcar - în proustianism. Amintirile lui Warren nu urmează abruptul flux al conștiinței, ci au curgerea lină a realismului narativ. Căci, titlul ne averizează, devenim ceea ce sîntem. Wellek e un personaj absent din carte, dar sînt prezenți alți protagoniști, în
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
la necesitatea aprecierii cantității informațiilor și a valorii lor, ca și a ierarhizării ei din punctul de vedere al acesteia din urmă. De asemenea, al adaptării la (sau orientării către) statutul (rangul ierarhic, de pildă) al adresantului, care impune unele formule de politețe - fie șí elementare - sau un stil mai protocolar, pe care l-ar conține neapărat scrisorile obișnuite (dar pe care-l neagă, pentru e-mail, unii autori, ca Anis 1998, 214). Sunt semnificative reacțiile negative la stilul neadecvat sau la
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
prea laconic: o personalitate vârstnică din Franța (președintele-organizator al unui Congres, fost decan la o facultate de Psihologie) protesta vehement (iunie 2000) împotriva mesajelor adresate de diverși viitori participanți și pe care le considera extrem de "nepoliticoase", unele chiar "arogante", în lipsa formulelor rutinare. Apar șí situații în care se impune transmiterea unor nuanțe afective, în absența intonației sau a unor insistențe stilistice care sunt posibile în corespondența obișnuită, mai lungă. Marcarea, de pildă, a surâsului, în mesajele scurte prin C, printr-un
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
doi istorici de marcă, membri ai Academiei Române. Ei au rămas impasibili față de o asemenea inepție. Probabil se gândeau la niște studii cu titlul: Vodă Alexandru Ioan Cuza, Președintele Republicii România. Ce frumos ar suna un document în care să apară formula: "Io Cuza Voevod, Președintele..." - în loc de Cuza ar putea fi pus și un alt nume. Istoricii prezidențiali ar trebui să se prezinte cu asemenea studii în fața acelor mineri care, multilateral dezvoltați, au devenit horticultori în Piața Universității în iunie 1990. Discursul
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
fără fond. Formele au fost însușite și transmise cu sfințenie, în vreme ce fondul problemei, Eminescu și opera sa, rămîne acoperit de colb. Sînt oameni care discută despre Eminescu cu o dezinvoltură inhibantă, amestecînd surse secundare sau terțiare de informație, folclorul, legendele, formule des întrebuințate și devenite stass, consacrate. Pentru cei mai mulți, Eminescu e doar o vorbă, dar de mîndrie națională! Cu cît îl cunosc mai puțin, cu atît e mai presus de orice, e intangibil acest "Eminescu al nostru". Segmentul de populație prezentat
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
literatura. Raportul eu-tu, narator-narator, "cititor abstract, implicit, înscris sau vizat", și cam săracele lor avataruri textuale în proza pașoptistă, adresarea ploconită către cititor și atmosfera intelectuală a epocii, cu preferințe snoabe sau plebee ("scârbosul Paul de Kock") deopotrivă cu formulele de introducere în ficțiune sunt culese, consemnate și analizate în pagini critice incitante încă de la titlu. Liviu Papadima știe cum să provoace la lectura unui text dificil prin asocieri promițătoare, plasându-l pe Vergiliu lângă Spielberg, vorbind aici de "Încurcături
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
fiica sa și să se convertească la catolicism, pornind campania împotriva otomanilor sub stindardul papalității. Inițial, pretextul întrebărilor inchizitoriale poate părea pedant căci memoria afectivă parcă ar fi fost conectată la un computer cu scrupulul datării automate a oricărui episod. Formula cîștigă însă în virtuozitate și datorită imaginii semnate de Dermott D. Downs. Maniera video-clip izbutește să creeze un dinamic sentiment al verosimilității, imperios necesar pentru orice fabulație oricît de fantezistă, cît și aura poetică de basm care fascinează neobosit publicul
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
nou, atunci ce alt mijloc putea fi mai eficient decît repetarea acelorași teme, cu mici variațiuni, întocmai ca în incantațiile din timpul ritualurilor religioase? Ca orice religie în faza sa fundamentalistă, propaganda urmărea, prin această reluare neistovită de teme și formule, să le insufle adepților săi cultul sfinților martiri (soldatul sovietic, eroul civilizator), cultul apostolilor credinței (Lenin, Stalin), cultul bisericii ocrotitoare (partidul), cultul omului nou mîntuit prin dreapta credință ș.a.m.d. De asemenea, Eugen Negrici insistă asupra viziunii maniheiste, asupra
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
atît de bine speculate de propagandă. Autorul se ocupă și de dimensiunea stilistică a textelor, considerînd că trăsătura lor cea mai importantă este accesibilitatea; aceasta era obținută fie prin recursul la tipare stilistice consacrate (eminescian, coșbucian), fie prin împrumutarea unor formule populare (acela al baladei, de pildă), prin narcoza rimei (în cazul poeziei), sau prin adoptarea modelului moralist, în proză. Avem de-a face, așadar, cu "produse"a căror "structură internă este rudimentară, dar solidă", care mizează în primul rînd pe
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
zile în urmă. Dar e bucuros că "nemții sunt bătuți în Rusia" și întristat totodată că Ralea a fost internat, la sfîrșitul lui decembrie 1942, în lagărul de Tîrgu-Jiu. În februarie 1943 Mihai Antonescu îi destăinuie îngrijorarea. "Din adunătura de formule emfatice și vagi, am putut discerne următoarele: Guvernul și opoziția admit deopotrivă că a sosit momentul să pledeze în străinătate cauza României" ca și neînțelegerile, în căutarea mijloacelor și a datei, dintre opoziție și Antonești. Iar regele Mihai se alătură
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
pentru reprimarea sîngeroasă, inevitabilă, a asediatorilor civili, dar înarmați. E aici o finețe a tuselor dificile, simptomatica pentru însăși reconsiderarea jurisprudenței, dincolo de pragul temporal tocmai trecut, ca argument pentru o reabilitare a tematismului filmic, într-un balans al contribuțiilor și formulelor transatlantice. Regula jocului (SUA, 2000) de William Friedkin, cu Tommy Lee Jones, Samuel L. Jackson, Guy Pearce, Bruce Greenwood. Ziua a 6-a (SUA, 2000) de Roger Spottiswoode, cu Arnold Schwarzenegger, Tony Goldwyn, Michael Rapaport, Sarah Wynter, Michael Rooker.
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
situînd pe o cu totul altă treaptă a reflecției, cîteva din ideile lui Anton Raphael Mengs, pictor și teoretician al artei, amic cu Winckelmann, care, meditînd asupra "imitației naturii", propusese deja pentru artele vizuale o "doctrină a tipurilor" într-o formulă înrudită cu viziunea clasicizantă a acestuia din urmă. Textul goethean este unul emblematic pentru estetica clasicismului weimarian: Einfache Nachahmung der Natur, Manier, Stil (Simpla imitare a naturii, manieră, stil), apărut în februarie 1789 în revista lui Wieland, "Teutscher Merkur", este
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
în al cărei text "fundalul" spațio-temporal a fost de două ori modificat, odată cu rețetele preconcepute ale coloritului local adecvat fiecăruia, din Podolia pînă în Gorizzia și apoi în Bucovina contemporană, cu tot cu ceea ce Michel Foucault va numi, mai tîrziu, "rețeaua de formule discursive". Pretenția lui Franzos de a practica o poetică a "tipurilor" în descendența lui Goethe nu constituie, în consecință, decît o infatuată iluzie. Acele "constructe" ideatice, de care vorbesc exegeții săi, teze pe care se mulțumește să le ilustreze obsesiv
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
Rodica Zafiu Vorbeam săptămâna trecută de răspîndirea formulei "nea Gheorghe" pentru a desemna "omul de pe stradă", "românul mediu"; această evoluție poate fi confruntată cu unele date despre frecvența actuală a numelui Gheorghe. în lipsa unor informații complete, științifice, aduse la zi, instrumentul aflat la îndemîna oricui pentru un minimum
Curiozități onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16471_a_17796]