2,730 matches
-
de a-i judeca revenea numai egumenului și oamenilor săi. În privilegiu sunt menționate și două curți, despre care nu se poate spune că erau curți întărite, dovadă că termenul de curte nu este sinonim cu acela de castel, de fortificație. La 14 decembrie 1458, domnul întărea dania făcută de Marușca, fiica lui Andrieș Slujăscul, soția lui Negrilă. Împărțind moșia cu frații și cu surorile sale, Mărușca dăruia Bistriței jumătate din satul Slujești, unde a fost curtea tatălui ei, jumătate de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
schimbă satele, unde a fost o curte boierească, cu altele ne arată că nu exista o deosebire ca valoare între ele. O curte fortificată ar fi ridicat prețul satului, ceea ce nu se întâmplă, dovadă că nu e vorba de o fortificație, ci de o curte cu un gard bine făcut, spre deosebire de curțile sătenilor, niște curți prăpădite cu garduri din mărăcini. La 18 februarie 1445, îi era întărit logofătului Mihul satul Ciumălești „să își facă curte în acest sat”. Până în 1453, când
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satul de baștină al familiei, dacă ar fi existat, dar Mihul primește un sat unde să își facă o curte, ca apoi să îl schimbe cu alt sat, unde a fost o curte. Existența unei curți nu presupune și o fortificație, un fel de castel, de la care proprietarul putea sfida puterea domnească. Acest lucru îl demonstrează dania unor curți făcute mânăstirilor. Într-un privilegiu din 17 aprilie 1475, aflăm că unul din satele dăruite mânăstirii Horodnic, încă de pe vremea lui Alexandru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
este greșit să se spună că în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, au fost ridicate 36 de biserici, tot atâtea câte războaie s-au purtat, după socoteala domnului. Pe lângă lăcașurile de cult, Ștefan cel Mare s-a îngrijit de întărirea fortificațiilor existente la unele cetăți și a decis ridicarea altora noi. Acestora s-au mai adăugat și lucrările de la curțile domnești. Așa încât, Mihai Berza putea să scrie în prefața la Repertoriul monumetelor din vremea lui Ștefan că domnia acestuia “Este epoca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
16 iulie 1479. În cronică se arată că au fost folosiți 800 de meșteri și 17.000 de salahori, un efort extraordinar, care arată capacitatea de a organiza lucrări de mare anvergură. Cele mai importante lucrări de ridicare a unor fortificații puternice au fost făcute la cetatea de scaun a Sucevei. Ridicată de Petru I Mușat, cetatea cuprindea o incintă rectangulară prevăzută cu turnuri și cu șanț pe trei laturi. În timpul lui Ștefan cel Mare, s-a ridicat o nouă pânză
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nouă pânză de ziduri, la 20 de metri distanță de zidurile vechii cetăți. Grosimea zidurilor noi ajungea până la aproape 4 metri. Șanțul de apărare avea o lățime de 30-40 de metri și o adâncime de aproximativ 15 metri. Datorită acestor fortificații, cetatea a rezistat asediilor din 1476 și 1497, în ciuda faptului că fuseseră aduse tunuri de asediu uriașe, pentru vremea respectivă. La cetatea Neamțului au fost înălțate vechile ziduri și s-a construit o a doua pânză de ziduri și podul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
A.C.F.R. - Regia Autonomă Căile Ferate Române Rap. - raport Reg./Regt. - regiment Rez. - rezervă R.L.R. - Regulamentul la Legea Recrutării S./Sec./ Secț. - secție S. Intendenței/Serv. Intend./Serv. Intendenței - Serviciul Intendenței Sect. 201 Bat. 1 Pază Fort. - Sectorul 201 Batalionul 1 Pază Fortificații Secția L.S. - Secția Legături Speciale Sep./ Sept. - septembrie Serg. Maj. Adm./ Serg. Maj. Ad-ție. - sergent-major Administrație Serv. - serviciu Serv. Br. Pers. - Serviciul Birou Personal Sig. Stat. - Siguranța Statului Slt./Sublt. - sublocotenent Slt. Rez. - sublocotenent în rezervă Sold. - soldat/soldați Spital Z.I.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Intendenței Nr. 212 din 14 Octombrie 1941 confidențial personal. p. ȘEFUL SERVICIULUI INTENDENȚEI INTENDENT, LT. COLONEL, Ureche Ioan COPIE În conformitate cu ordinul Nr. 846 din 2 Octombrie 1941 al Secretariatului General al M.A.N. Drepturile evreilor întrebuințați la lucrările de fortificații, de 25/douăzeci și cinci/lei hrană și 10/zece/lei întreținere de om pe/zi, precum și costul transporturilor materialelor recuperate se suportă din creditul extraordinar cu acoperire specială. Actele pentru justificarea cheltuelilor, urmează a fi întocmite conform prevederilor Legii Contabilității publice
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
acoperire specială. Actele pentru justificarea cheltuelilor, urmează a fi întocmite conform prevederilor Legii Contabilității publice, Legii și Regulamentului Serviciului Administrativ în armată, Decretului Lege Nr. 1800/1941 și dispozițiunilor în vigoare. Prezentul ordin s’a dat Comandamentelor Teritoriale și Direcției Fortificațiilor. SECRETAR GENERAL ADMINISTRATIV GENERAL ss C. Constantin Conform cu originalul Șeful Biroului 3 Verificări semnătură indescifrabilă COMUNICAT Tuturor Unităților după raza Comandamentului Teritorial ARHIVA INSHR-EW, RG-25.011, 30.06.3, fila 155. Document nr. 31 MARELE STAT MAJOR Nr. 17154/B
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
controluri de către: - Ofițeri delegați dela C. T. Botoșani, ordonate de C. 4. A. - Ofițerii Comand-ți și ajutorii administrativi și technici ai Batalionului. d) La Det. Răchiți Botoșani s’au efectuat controluri de către: - Un ofițer superior din M. A. N. Serv. Fortificații. - Comandt. Terit. al C. 4. A. - Regt. 4. Pioneri. - de Intendență din C.4.T. - 1 - 2 ori pe săpt. de către Comandt. Batalionului. e) Bat. 3 Drumuri a fost controlat de către: - Un ofițer superior din M.St.M. Secția 6 Transp
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
baza unui ordin scris dat de subsemnatul în urma raportului făcut de Comandantul companiei respective. Toate aceste măsuri le-am luat în baza ordinului Nr. 163.668 din 13 August 1943 al M.A.N. Dir. Super. și Comand. Geniului Serviciul Fortificațiilor și al Dvs. Nr. 537 din 14 August 1943. În privința infirmeriei vă rog a mi se ordona dacă o las, sau nu în comună. Părerea subsemnatului este ca să aprobați a rămâne pe loc, pentru ca bolnavii să nu fie în contact
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
dispuneți de executare. D.O. ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, En. Borcescu Șef Bir. 10 Lt. Col., I. Boldur-Lățescu Comunicat: - Corp. 1-7 Arm. - M.St.M. Secț. VI-a Bir. 3 și 2 - Dir. Sup. și Cdt. Geniului - Cercurile Teritoriale - Serv. Fortificații - Detaș. Exterioare de munc. oblig. C/Z 26.9. *Adnotări: - Se prezintă D-lui Gl. - Ordin [f .] strict pt. a se executa. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 32, dosar 7241, fila 180. Document nr. 167 INSPECTORATUL GENERAL Nr.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
porc de câine, dar este porcul nostru de câine.” În planul relațiilor internaționale se plasează articolul „Clica fascista a lui Tito, ațâțătoare de război în Balcani”, semnat de șeful comuniștilor bulgari, Todor Jivkov, ce insistă pe componentă militară. Se construiesc fortificații, porturi, șosele, aerodromuri, cresc importurile de armament, „sosesc sute de foști specialiști militari hitleriști și specialiști militari americani, care reorganizează armata iugoslavă și care învață pe ofițerii și aviatorii lui Tito să mânuiască armamentul american și german.” Efectivele iugoslave depășesc
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de cetățeni, iar trupele de Securitate, înființate în februarie 1949, au primit ordin de a-i depista pe cei „contaminați” cu virusul „titoismului”. În teritoriile de granița cu Iugoslavia, ce includeau și regiunea Gorj, au fost efectuate ample lucrări de fortificații, pentru a se respinge un eventual atac al Belgradului. Relațiile dintre cele două state s-au tensionat la dimensiuni inacceptabile în anul 1950, angajând forțe extrem de variate, utilizându-se mijloace și forme dintre cele mai neobișnuite. Nu există prilej în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cerea autorităților din țara vecină „să pună punct activității sale provocatoare și îi atrage atenția că poartă răspunderea pentru consecințele unor asemenea acte agresive”. Este de reținut realizarea la începutul anului 1952 în județul Timiș a unui amplu sistem de fortificații, pe o lungime de aproximativ 30 kilometri, în jurul localităților Jebel și Voiteg. La Jebel a fost înființată o unitate militară de mitraliere și artilerie, soldații ocupând poziții de luptă. I. Iliuță, fost ofițer, a participat la construirea lor, conchizând simplu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
au luat toate măsurile de precauțiune întrucît privește interesele monarhiei. Altfel și în privirea României Austro-Ungaria pare a lua măsuri de precauțiune - cel puțin ziarele din Ardeal vestesc că o comisie specială va inspecta în decursul lunei iulie obiectele de fortificație, iar mai cu samă trecătorile munților Carpați dintre România și Transilvania, și va hotărî cari din aceste trecători ar fi cu cale să se fortifice. N-aibă frică! Vavilonienii au alte treburi. [18 iunie 1876] SERBIA ["DESPRE POZIȚIA STRATEGICĂ... "] Despre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care predominează trecăto[a]rea de la Gibraltar e întărit și pus în starea de a opri trecerea corăbiilor pe acolo. Acuma se anunță că, asupra unei interpelări făcute în Camera lorzilor, subsecretariul de stat de la departamentul războiului au răspuns că fortificațiile din La Valetta (s. p. insula Malta) sunt în starea cea mai mulțămitoare. [23 iunie 1876] MUNTENEGRU ["DEPEȘE DIN RAGUSA... Depeșe din Ragusa anunță că Muntenegru va lua asemenea parte la războiul împrotiva turcilor. Îndată după ce Serbia va declara război
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sinteză a tendințelor contradictorii ce-i animă pe epicurieni timp de patru secole... De fapt, spre sfârșitul acestui scurt tratat asupra afecțiunilor și acțiunilor, Diogene face un tablou idilic al timpurilor viitoare: dreptatea domnește în mod absolut, iubirea reciprocă triumfă, fortificațiile cetăților nu mai au nicio utilitate, nu mai e nevoie nici de legi, nici de obiecte concepute, gândite, elaborate împotriva semenilor - armele, de exemplu. Agricultura produce cele necesare traiului, nu este nevoie de stocuri, de superfluu, fiecare muncește ca să producă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
exemplu. Agricultura produce cele necesare traiului, nu este nevoie de stocuri, de superfluu, fiecare muncește ca să producă necesarul pentru propria-i subzistență, consacrându-și tot restul timpului filosofiei... Un vis... -5- întunecarea lumii. Diogene din Oenanda moare, nu știm când. Fortificațiile nu dispar ca urmare a convertirii oamenilor la bucuria epicuriană pentru că, ironie a sorții, zidul său filosofic dărâmat servește drept carieră de piatră pentru fortificarea cetății în secolul al III-lea... O parte le permite lycienilor să construiască o fântână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
afirmă că aici era celebrul Podul-Înalt, unde s-a decis soarta bătăliei de la Vaslui. În dimineața zilei de 10 ianuarie 1475 pe o ceață foarte deasa, că puteai să o tăi cu cuțitul. Cand vârful armatei turcești a ajuns la fortificațiile din sudul Vasluiului, tunurile lui Ștefan au lovit frontal, astfel au omorât sute de păgâni și de cai. Turcii au bătut puțin în retragere, insă Soliman-Pașa a strigat “trageți morții și răniții în șanțuri. În numele sultanului Mohamed, înainte! Alah să
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Pintiliasa Alexandru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107374]
-
și de a se stabili cu traiul în mediul rural, cu condiția să plătească zecimea Bisericii catolice. Puterea centrală a solicitat acestui grup social, în schimbul condiției juridice de care beneficia, taxe substanțiale și servicii - construirea, pe socoteala comunității evreiești, de fortificații urbane etc. Ca să dea satisfacție forțelor sociale recalcitrante sau animată de propriile ambiții, regalitatea a întreprins uneori acțiuni în defavoarea respectivei categorii de supuși - a dispus să fie anulate dobânzile, nu însă și datoriile, pe care creștinii trebuiau să le ramburseze
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se află și reședința vornicului Țării de Jos a Moldovei. Tot aici a funcționat temporar și cancelaria domnească de unde Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei, emite unele documente. în urma bătăliei din anul 1475 de la Vaslui, Ștefan cel Mare hotărăște construirea unei fortificații de pământ la Bârlad, localizată în lunca râului Bârlad având rolul strategic de a opri armatele turcești în drumul lor spre centrul Moldovei. Fiind așezat în mijlocul Țârii de Jos a Moldovei, pe axul invaziei tătarilor, a fost prădat și ars
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
afacerile, consumul și locațiile pentru petrecerea timpului liber. Aceste forme urbane tind să devină modelul în care se realizează extinderea orașelor. În accepțiunea modernă, comunitățile închise (gated communities) sunt o formă a comunităților rezidențiale, caracterizate prin perimetre închise asemeni unor fortificații, unde se controlează intrarea (fie prin gardă de corp fie prin senzori electronici). În cazul acestor comunități, vom întâlni spații semipublice, comune tuturor membrilor comunității, și interzise tuturor celorlați. Acestea pot fi strada sau un mic parc, în cazul comunităților
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sinteză a tendințelor contradictorii ce-i animă pe epicurieni timp de patru secole... De fapt, spre sfârșitul acestui scurt tratat asupra afecțiunilor și acțiunilor, Diogene face un tablou idilic al timpurilor viitoare: dreptatea domnește în mod absolut, iubirea reciprocă triumfă, fortificațiile cetăților nu mai au nicio utilitate, nu mai e nevoie nici de legi, nici de obiecte concepute, gândite, elaborate împotriva semenilor - armele, de exemplu. Agricultura produce cele necesare traiului, nu este nevoie de stocuri, de superfluu, fiecare muncește ca să producă
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
exemplu. Agricultura produce cele necesare traiului, nu este nevoie de stocuri, de superfluu, fiecare muncește ca să producă necesarul pentru propria-i subzistență, consacrându-și tot restul timpului filosofiei... Un vis... -5- întunecarea lumii. Diogene din Oenanda moare, nu știm când. Fortificațiile nu dispar ca urmare a convertirii oamenilor la bucuria epicuriană pentru că, ironie a sorții, zidul său filosofic dărâmat servește drept carieră de piatră pentru fortificarea cetății în secolul al III-lea... O parte le permite lycienilor să construiască o fântână
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]