2,694 matches
-
Însă tata Împovărase un capăt și o latură a gardului cu pomi și arbuști tunși, sprijiniți pe plase de metal. Până și pajiștea pitică avea cinci meri roditori, pe care numai curățatul și retezatul constant al crengilor Îi țineau În frâu. Grădina reprezenta o anomalie printre parcelele verzi și mai convenționale ale vecinilor, iar felul În care Își dădea silința să arate ca o parte din grădina de bucătărie a cine știe cărui conac de vază o făcea, poate, să pară ușor absurdă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
sară de pe o muchie de beton, pe o alta, mai îndepărtată, semănând cu marginea unui debarcader, transferat de la amplasamentul său firesc, găsindu-se în preajma unui lac de tencuială seacă, cu reflexe în sepia, năpustindu-se, apoi, într-un galop fără frâu spre fundul unui lac de pulbere de ciment și de praf întunecat. Își stopă, însă, goana, ca un armăsar căruia-i apare brusc, în față, un obstacol de netrecut, nevoit să se proptească pe toate patru picioare, când părea inevitabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
muncitoresc, în urma confiscării forțate a proprietăților burgheze, de către puterea democrației populare. Așa se putea considera, cel puțin după afișele grosolane, sugerând sărutările unei Perinițe și după straniile ecouri pe care la ocaziona răsunetul resturilor de ziduri. În galopul lui fără frâu, pe dinainte-i, se perindară un câmp de latrine din acelea de scânduri, cu pereți dezinfectați periodic, prin tămânjire cu var, a căror albeață mai subția obscuritatea, apoi o livadă nesfârșită, cu pruni sufocați de praf, care semnalau o zonă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și toate furnicile i s-au supus. Chiar și purecii-săritori s-au supus acestui ordin? Cum așa? Doar ei nu știu graiul insectelor superioare! Tânăra furnică îl privi fix cu ochii ei de cobalt albastru, explicând: Purecii-săritori au ascultat de frâiele furnicilor-soldați. Soldații au ascultat de caporali, caporalii de sergenți, sergenții de locotenenți, locotenenții de căpitani, căpitanii de maiori, maiorii de colonei, coloneii de generali. La aceste angrenaje, noi le zicem disciplină. Iar ceea ce voi credeți că ar fi arme tăioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
două fotolii capitonate aflate în fața biroului, singurele piese de mobilier care mai îndulcesc aspectul spartan al încăperii. Vă mulțumesc. În timp ce comandantul frunzărește filele dosarului aflat în fața lui, Marius îl cercetează discret. Auzise destule despre noul său sef, ca să nu dea frâu curiozității, în limitele bunei cuviințe. Întreaga înfățișare a bărbatului trecut binișor peste vârsta de cincizeci de ani, umerii largi, pieptul puternic, fruntea înaltă, parcă și mai lată datorită începutului discret de chelie, conturul sever al bărbiei, emană autoritatea unui ofițer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
-și mâncări ireale, învățând de fapt să trăiască integral în imaginație. (De acolo se trag "găinile de vânt" și alte metafore ale sale. ) Iar după 1946, ca ucenic al unui pietrar, avea să se înscrie la Universitatea de Arte, dând frâu liber pasiunii sale din totdeauna pentru artă. Anii au trecut, s-a căsătorit, a scris, a ajuns președinte al Academiei de Arte din Berlin... Încă nu putea, nu voia să-și mai amintească infernul. Orientarea sa social-democrată și activismul pentru
Goethe Și Grass by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/8665_a_9990]
-
și administratori cari vă fură, căci nici unuia dintr-înșii nu-i ajunge leafa. Și aceștia vă amețesc cu vorbe și vă îmbată cu apă rece. Apoi ei toți poruncesc, și nimeni n-ascultă. Nefiind stăpân care să-i ție în frâu, ei își fac mendrele și vă sărăcesc, creîndu-și locuri și locușoare, deputății, primării, comisii și multe altele pe care voi le plătiți peșin, pe când ei nu vă dau nimic, absolut nimic în schimb, ci din contră vă mai și dezbracă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se va face mușama. Condamnarea de către tribunalele ordinare a vestitului Arion îi stă "Romînului" și azi pe inimă, el știe ce soartă ar avea corelegionarii lui politici înaintea tribunalelor ordinare. Să ne așteptăm dar curând la desființarea justiției, la darea frâului slobod tuturor hoțiilor, la corupțiunea deplină, sub pretext că tribunalele sânt părtinitoare. Oricât de părtinitoare ar fi însă, ele sânt mai bune decât curțile cu jurați, căci în orice caz e mai preferabilă o justiție nedeprinsă încă bine cu cercetări
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și instituțiunile libere; din contra, le compromitem. Conjurăm pa toți deputații ce au conștiință de gravitatea situațiunii pe care o desemnarăm să se întrunească și să se concerteze spre a lua o'altă direcțiune; să se hotărască fiecare a pune frâu mâncărimii sale de vorbă, cel puțin în cestiunile ce nu le cunoaște și nu le-a studiat, căci alttel vom ajunge la espirarea mandatului legislaturei actuale fără ca ea să aibă înscrise la activul ei acte care s-o recomande națiunii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Grevy, și ministerul actual, condus de un om moderat și înțelept ca d. Waddington, ținând seamă și de manifestația unanimă a guvernelor și a presei străine, au priceput imensul ridicol a unei asemenea acuzațiuni și au izbutit a pune un frâu poftelor necurate și urelor meschine a tutulor nulităților invidioase care compun partida radicală estremă din Camera franceză. {EminescuOpX 206} Ne aducem aminte că în 1876 prezidentul Consiliului de atunci, d. Manolache Costache, fu mai puțin fericit într-o tentativă de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
petec de pământ, pe care, cu titluri netăgăduite, îl putem numi țara noastră. Între noi prin urmare si un soi de oameni împrăștiați pe toată fața pământului, a căror patrie sânt târgurile unde dobânda e mai mare, unde specula fără frâu găsește mai puține stavile, unde cuvântul omenie are mai puțin înțeles; între noi și o rasă cosmopolită, care la Viena e vieneză, la Paris pariziană, la Veneția venețiană și pretutindeni evreiască; Între o nație care câștigă pe pământul său ca să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
două roți, se mai păstrează pentru alergări în arenă. În timpul lui Solon era o mică trupă de călăreți la Atena, iar în războiul peloponeziac cavaleria avea deja 1000 de oameni. Scări și șa nu existau în anticitate, ci numai chingă, frâu și cel mult o cergă. Tot așa era la greci și la teuctherii germani, ai căror cai Cezar îi găsește mici, urâți și cu coame lungi. Frâul era adesea un simplu căpăstru. Scara a fost cunoscută abia în suta a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
1000 de oameni. Scări și șa nu existau în anticitate, ci numai chingă, frâu și cel mult o cergă. Tot așa era la greci și la teuctherii germani, ai căror cai Cezar îi găsește mici, urâți și cu coame lungi. Frâul era adesea un simplu căpăstru. Scara a fost cunoscută abia în suta a patra după Hristos și anume de la parți; înainte omul punea mâna în coama calului și se arunca pe el. Alexandru cel Mare se urca astfel pe calul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
înțelegea adevăratele motivații. Anume, se pretindea că ordonase să fie puși în libertate 12.000 de prizonieri polonezi, luați, probabil, în timpul luptelor cu insurgenții comândați de Tadeusz Kosciuszko, si care au putut, astfel, să se întoarcă în patria lor. Dând frâu dorinței de a vedea Rusia separată, total, de partenerii săi la împărțirile Poloniei, otomanii erau tentați să creadă că scopul tarului era "d'obliger par là leș deux autres Cours Co-partageantes à suivre son Exemple, de relever leș esperances des
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
mă lovești când eram mic. Nu te gândi acum că o să mai îndrepți ceva când sânt mare. Stai liniștit, că discutăm noi. Ți-am spus că vreau să-i spun ceva mamei." " Spune-i, nefericitule, dar dacă nu-ți pui frâu la vorbă în casa asta n-ai ce să mai cauți!" Da, i-am răspuns, cunosc, clasica gonire de-acasă a unui fiu care a apucat pe căi greșite, plecarea lui, apoi suferința mamei și neînduplecarea părintelui, care are principii
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
său arăta acum durități de cremene. În același timp glasul avea tonalități de un sarcasm ucigător. Matilda zâmbea, dar îmi evita privirea. "Tolstoi, continuă el, a rezistat, cu toate că era dotat cu o neobișnuită forță virilă, căreia însă i-a pus frâu, a convertit-o în spirit și a învins. La noi, românul lucid a descoperit răul, dar nu-i poate rezista. Muierile au să-i mănânce capul, spune el când vede un bărbat înzestrat, dar care aleargă ca un smintit după
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
n-o avusesem decât când eram mic, sub șapte ani, o nedumerire. Mă jucam în stradă cu alți copii, de-a caii; cu o sfoară în gură trebuia să nechezi, să alergi și să țopăi, în timp ce călărețul din urmă ținea frâul și din când în când te atingea cu o nuia dacă nu făceai toate astea cu ardoare. După un timp rolurile se schimbau, dar după cât timp? M-am pomenit apucat de mână și smucit: era mama, furioasă (ea cea atât
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
trebuie lăsate popoarele libere să decidă ele singure dacă vor să mai creadă în Dumnezeu sau nu. De aceea noi am interzis propaganda religioasă, am scos-o din școli și am despărțit biserica de stat." "Totuși, a ținut omenirea în frâu două mii de ani, zisei. Morala creștină nu ne învață nimic rău." "De acord, dar în mod liber, zise el. De ce să silești copilul s-o învețe de mic, e o chestiune de conștiință, să decidă singur la maturitate dacă îi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și că înfățișarea mea în acele clipe i se părea bestială, dar nu în sensul cel bun, care poate înfiora, ci în acel rău, de animal, ca și când s-ar fi iubit cu un măgar, sau cu un... (aici își puse frâu, ezită). Și că chiar și miroseam urât, a paie și sudoare de cal. Da, exclamă scârbită, a armăsar, dar nu armăsarul ăla care îți place ție să crezi că e și el spirit, cu trei coordonate în conștiința lui, trecut
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care îmi apărea adesea sub ochi seara înainte de a adormi, deși nici o lună nu trecuse de când intrasem în uzină: figuri umane care nu mai aveau decât o expresie de panică rigidă și violență, să urce sus - și pentru asta dăm frâu unei nepăsări totale, strivim o ureche, aruncăm ochelarii unuia de pe nas, smulgem servieta altcuiva, îți sar propriii nasturi de la haină, izbești cu cotul în sânii unei femei... parcă mai ține cineva seama că mai există și femei, dă-le dracului
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ca subiectul să stea cu ochii închiși sau legat la ochi, pentru a evita, pe cât posibil, înșirarea obiectelor văzute în camera în care se face experiența. Adăugăm că deși metoda este numită liberă sau necontrolată în realitate subiectul nu dă frâu complet liber asociațiilor. Când îi vin în minte cuvinte pe care se jenează să le comunice, el le evită, nu le spune (sau nu le scrie). Metoda asociației libere discrete se deosebește de cea precedentă prin faptul că subiectului i
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
fericire și recunoștință. Dincolo de pupilă, rânjeam de la adăpostul marilor mele teritorii cerebrale. Pe stradă, îmi găseam plăceri extatice, ascunse după un gest infim. Ieșeam după-amiezele pe Calea Victoriei, în căutarea femeilor de rasă; mă atrăgea răceala lor de-abia ținută în frâu, dresată să-ți capteze privirea și să te înrobească, făcându-te să te simți jalnic, nesemnificativ. Nu le priveam. În loc să întorc capul, înnebunit de tăietura unei fuste sau de forma solemnă a călcâiului, treceam mai departe. Schimbam însă brusc direcția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în decembrie 1963, România și Franța ridică reprezentanțele lor diplomatice la rang de ambasadă. Mai simplu spus, acordurile culturale și economice intră automat în vigoare, iar spionajul reciproc devine oficial și liber consimțit. Maurer are din nou în mână toate frâiele puterii și joacă situația cum îi convine. Povestea cu francezii pornise mai demult, relațiile dintre PMR și PCF erau strânse, iar Dej încurajase negocierile pentru stabilirea de acorduri culturale încă din 1958. Atunci îl trimite pe Maurer la Paris, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o coloratură religioasă. În timpul lungii domnii a împărătesei, statul habsburgic își manifestă interesul față de educație, redefinindu-și radical atitudinea față de aceasta din indiferență statală și delegare în jurisdicția bisericii în preocupare atentă și asumare directă a responsabilității. Preluarea sarcinii educaționale din frâiele bisericilor este pregătită prin disoluția ordinului iezuit, care patronase învățământul imperial, în 1773. În 1774 împărăteasa Maria Tereza aprobă Regulamentul școlar general pentru școlile germane normale, capitale și triviale elaborat de pedagogul german Johann Ignaz von Felbiger, care devine astfel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
xenofobă a românismului PRM-ist. Pe plan social, resurgența naționalismului etnic își are simbolul extrem în reizbucnirea conflictelor etnice pe fondul vacuumului de putere creat în urma prăbușirii sistemului comunist, care vreme de cincizeci de ani a reușit să țină în frâu pulsiunile etnice. În istoricul recent al relațiilor româno-maghiare, ostilitățile interetnice localizate spațial în Târgu Mureș în martie 1990 reprezintă episodul cel mai tensional. Amorsarea și escaladarea conflitului interetnic din Târgu Mureș a făcut subiectul analizei întreprinse de C. Goina (2000
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]