8,103 matches
-
A fost distins cu mai multe premii naționale și cu Premiul Herder (1978). Publică sub pseudonim (Eugen Rabé și Eugen Baraba) la „Epigrama”, „Gluma”, „Păcală”, „Veselia” și, din 1946, colaborează la „Fapta” (unde e de înregistrat adevăratul său debut). A frecventat (în 1946) cenaclul Sburătorul, a colaborat la numeroase reviste și la principalele ziare din capitală, încredințându-le texte strict literare (fragmente romanești, schițe, nuvele) ori acoperind o publicistică vioaie, de atitudine, întinsă de la reportaj, impresii de călătorie, articol politic, chiar
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
Valentin (24.II.1927, București - 27.I.1988, București), prozator. Este fiul Iuliei (n. Mihăilescu) și al lui Ion Berbecaru, funcționar superior la Banca Națională. Face gimnaziul și liceul (1938-1947) în București, urmează doi ani la Facultatea de Științe Juridico-Administrative, frecventând ulterior diverse școli serale și de reciclare pentru activitatea de contabil și administrator. Funcționează ca secretar la o școală a Ministerului Telecomunicațiilor (1952-1953), apoi se angajează contabil la gospodăriile agricole de stat din Ceptura, Dumbrăveni și Rupea (1953-1959). Între 1959
BERBECARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285703_a_287032]
-
Iași, unde în toamna lui 1883 B. îl are ca institutor, în clasa a doua, pe Ion Creangă. Între 1886 și 1889 este elev la gimnaziu, iar în august 1869 e înmatriculat la Școala fiilor de militari. Din septembrie 1894, frecventează Școala de ofițeri din București, pe care o termină în vara lui 1896, ca sublocotenent. Urmează apoi la Galați, vreme de șase luni, Școala de aplicație a marinei regale. În 1897 își începe cariera de ofițer de marină, îndeplinind diferite
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
dramatic. După terminarea școlii primare în Roșiori de Vede, unde se stabiliseră părinții săi (Sevastia și Enache), de origine macedoromână, B. își părăsește familia (decimată de tuberculoză) și vagabondează, oprindu-se prin 1911 la București, unde învață și profesează tâmplăria. Frecventează întrunirile mișcării socialiste, aderând la o ideologie sentimental-umanitaristă care va deveni principiul generator al scrisului său. Câteva articole îi apar în presa socialistă, apoi, în 1929, debutează, în „Foaia tinerimii” cu povestea Gheorghe Bolboacă. Succesul primei cărți, Apărarea are cuvântul
BELLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285693_a_287022]
-
în 1900 și căsătorit cu Emma Hubner, de origine germană, B. urmează cursurile școlii primare și primii ani de liceu în orașul natal, își face studiile secundare la Craiova, se înscrie apoi la Academia Comercială din București și, în fine, frecventează cursurile Academiei de Arte Frumoase din Cluj. Debutează aici ca artist plastic într-o expoziție de pictură în alb-negru și este totodată profesor de desen, critic de artă și gazetar. Revine apoi la București, cooptat fiind în conducerea Casei Școalelor
BENES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285697_a_287026]
-
chemat din România, pentru a merge apoi la liceul românesc din Bitolia. Absolvent din 1891 al liceului, este inclus între cadrele didactice în 1891-1892 și 1895-1902, între timp având și alte profesiuni (conductor tehnic, negustor). Continuă studiile la București, unde frecventează cursuri la Litere și Drept. Pentru un timp, va fi profesor și director la școala din localitatea natală, profesor la gimnaziul din Ianina, interpret la Consulatul general rusesc din Salonic (1904), mufetiș (inspector școlar) al vilaetelor Kosovo și Salonic. Cu
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
a naturii, la moartea unui poet de o originalitate stranie, intens expresivă și provocatoare: o sinteză de apolinic și dionisiac. În numai doisprezece ani, poetul care debutase în „Literatorul” lui Macedonski (1918, cu poezia Ființa) ajunge la o deplină consacrare. Frecventează asiduu cenaclul Sburătorul, publică versuri în revista cu același nume, ca și în „Umanitatea”, „Cuvântul liber”, „România nouă”, „Contimporanul”, „Viața românească”, „Cugetul românesc”, „Cetatea literară”, „Hiena”, publică în 1921 După melci (plachetă ilustrată complet inadecvat, ca o carte pentru copii
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
3.VII.1976, București), istoric literar și folclorist. Este fiul Eugeniei (n. Stavri) și al lui Ion Bistrițeanu, profesor de limba română. Urmează liceul la Lugoj, apoi face studii universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1929-1933), unde frecventează și cursurile Seminarului Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu”. Asistent onorific (1933-1935) la Catedra de literatură română și estetică a profesorului Mihail Dragomirescu, din 1942 devine asistent și la Catedra de literatură română veche, condusă de Nicolae Cartojan, la Universitatea din București
BISTRIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285749_a_287078]
-
, George (1.XI.1934, Supuru de Jos, j. Satu Mare - 11.V.1976, Ploiești), poet și prozator. Este fiul Mariei (n. Pop) și al lui Ioan Boitor, țăran. B. frecventează clasele primare la școala din satul natal, apoi gimnaziul la Zalău, oraș în care va continua la Școala medie tehnică de administrație economică, absolvită în 1954. În 1954-1955, este elev la Școala de impiegați de mișcare CFR din Dej. Ocupă
BOITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285795_a_287124]
-
dincolo de exercițiul retoric, un gest de expurgare a unui subconștient mereu încărcat. Estet al viciului și vicios al artelor, acest juisor cu rafinamente uneori echivoce s-a răscumpărat, într-o bună măsură, prin gesturile lui de mecena cu gusturi fine. Frecventând la început cercul lui Al. Macedonski, și-a alcătuit cu timpul un fel de cenaclu, la el acasă strângându-se o societate pestriță, scriitori, pictori, ziariști, sculptori (Constantin Brâncuși, printre alții), mulți dintre ei famelici și încă necunoscuți. A înlesnit
BOGDAN-PITESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
Luceafărul” din Paris (1948), a continuat cu o serie de comentarii sociologice și federaliste în paginile „României viitoare” (1951-1952) și ale unei publicații precum „Revue des études roumaines” (1953-1954). Colaborează cu poezie la revista „Anotimpuri” (1955), al cărei cenaclu îl frecventează de asemenea la Paris, acolo unde - începând din 1950 - încredințează tiparului și primele sale plachete de versuri: Ystud (1950), Codicil (1952), Poeme fără răspuns (1952), Poeme prea târzii (1954). C. cultivă aici o poezie ce oscilează dramatic între o anume
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
elementele teroriste, atât în timp de pace, cât și în situații de război. Ea constă în asasinarea unor persoane, distrugerea sau incendierea unor obiective, prin folosirea încărcăturilor explozive, toxice, biologice sau nucleare, plasate sau expediate în locuri, medii sau obiective frecventate de persoanele vizate și prin lovirea de la distanță a țintelor cu mijloace telecomandate. Caracteristic pentru această formă de acțiune sunt: așezarea sau fixarea încărcăturilor explozive la obiective fixe sau mobile, "lipirea" unor încărcături explozive cu dispozitiv de fixare magnetic, aruncarea
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
responsabilitate a forțelor operaționale proprii; adoptarea de măsuri și dispozitive de protecție, pază, gardare și apărare antiteroristă, fixe sau mobile, de intimidare și descurajare a elementelor teroriste. Acestea se realizează prin: culegerea de informații; controlul informativ al locurilor și mediilor frecventate de elemente suspecte de terorism; dispunerea elementelor de dispozitiv fixe sau mobile în locurile pretabile de acces în obiectiv, cât și în zonele stabilite ca fiind favorabile acțiunii unor elementelor extremist-teroriste; patrule mobile dotate cu mijloace auto, aeriene sau navale
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
mentalitate își are sorgintea prestigiul simbolic cu care sunt încărcate uneltele de tors și de țesut (fus, drâglă, drugă, spată, furcă etc.). Funcția lor este dublă : una războinică (lovesc, străpung etc.) și, mai ales, una magică (leagă). Astfel se explică frecventa lor utilizare efectivă în riturile de exorcizare (15, pp. 82-83 ; 9, pp. 149-150) sau doar evocarea lor în descântece și vrăji ca arme cu care sunt amenințați demonii furtunilor, ai bolilor etc. În loc de orice alte argumente, iată mai multe exemple
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
A recunoscut totuși faptul că domnii Bertram erau niște tineri foarte arătoși, că doi asemenea lor puteau fi rareori găsiți, chiar și la Londra, iar că manierele lor, în special cele ale fratelui mai mare, erau lipsite de cusur. EL frecventase des Londra și avea mai multă dezinvoltură și galanterie decît Edmund, prin urmare, el era preferatul. Faptul că era și fiul cel mai mare constituia un alt atu important în favoarea lui. Avusese, oricum, un presentiment că AVEA să-l placă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
îndemnați de aerul epocii, ca să colonizăm terenuri mult prea secătuite și care nu ne aparțin. Despre întîrziere, mai întîi. Vă voi răspunde la această chestiune în termeni pe care sociologii i-au mai auzit și în altă parte, dacă îl frecventează pe Durkheim. Mediologia nu putea să apară înainte de a fi dobîndit sentimentul că mijloacele de transmisie, ca și restul lumii, sînt supuse legilor care derivă în mod necesar din propria lor natură, pe care o exprimă, de altfel. Dar această
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a-1 potrivi la ora planetei. Totuși, mediasfera noastră a anulat poate fertilitatea diasporelor de odinioară. Dispersia indivizilor favoriza cîndva precipitările intelectuale, stimulînd schimbările pe cale scrisă. Cuvîntul oprimat compensa prin "nivelul cerebral"; părțile fizice se întîlneau mai puțin, spiritele se frecventau mai des. Înfruntarea dintre persoane trecea, distanța obliga, prin înfruntarea condeielor prin corespondență; să ne gîndim la tot ceea ce literatura socialistă datorează artei epistolare. Jumătate din teoria lui Marx și Engels se găsește în scrisorile lor; cvasitotalitatea activității lor politice
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
la tradiții și obiceiuri (cu precădere la obiceiul de Sfântul Ion) și la faptul că este un sat de oameni bogați. În schimb, în Ludoș, caracterul special al satului este dat de cultura castraveților o activitate cu specific agricol extrem de frecventă aici. Interesant și grăitor de asemenea este faptul că ludoșenii consideră că satul lor este diferit de alte sate și prin faptul că are o populație scăzută, îmbătrânită, prin izolare și acces dificil la mijloacele de transport și prin faptul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
consideră că au viața grea din cauza faptului că sunt cetățeni români. Există o diferențiere puternică în ce privește sentimentul de mândrie dată de sexul subiecților, de etnia lor, de vârstă. Rușinea în schimb corelează negativ cu vârsta și este și ea mai frecventă la sexul masculin și la etnia maghiară. Există o oarecare suprapunere cu datele din cele două sate Tălmăcel și Ludoș în sensul că și acolo sentimentul de mândrie era influențat de vârstă și de etnie. O altă fațetă a sentimentului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în principal reprezentate de Xenofon și Platon. De aceea se vorbește de "cei doi Socrate", cel rezultat din sursa Xenofon și cel descris de Platon. Xenofon nu era apt să sesizeze în profunzime originalitatea unui maestru pe care l-a frecventat puțin. Platon și-a asigurat o mai mare autenticitate a mărturiilor. Mai mult, există opinii conform cărora Platon a pus pe seama lui Socrate unele dintre propriile sale opinii. Xenofon s-a numărat printre cei ce i-au urmat lui Socrate
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
ci un ansamblu de teme, dar nu ansamblu ce poartă amprenta socratică, chiar dacă este imposibil să reconstituim gândirea sa pornind de la opiniile discipolilor. Platon (Aristocles), 430 (anul morții lui Pericle) - 347, avea 20 de ani când a început să-l frecventeze pe Socrate, în preajma căruia a stat 10 ani (datele nu sunt 100 % exacte, existând o clasificare în date tradiționale și date rezultate din cercetări). Platon l-a întâlnit pe Socrate (în ultima parte a vieții sale), după ce părăsise sofiștii. În timp ce
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
a lui Epicur) somatică și psihică. Îi admiră pe Montaigne și Charron. Prietenia pentru Epicur este declarată în "Tratatul despre filosofia lui Epicur". Practică prietenia ca pe o etică și estetică, ca pe o virtute și, în același timp, metodă. Frecventează un cenaclu libertin. Deși a publicat diferite texte, nu a scris o singură carte care să sintetizeze opera sa. Îl atacă pe Descartes, neținând cont de talentele acestuia în domeniul armelor reale și al metaforei. Descartes reprezenta spiritualismul rațional, iar
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
se numesc grupări simple, iar cele constituite pe baza mai multor variabile din care cel puțin una este mai mult decât dihotomică se numesc grupări multiple. Exemplu. În cazul unui studiu care urmărește relația dintre tipul școlii pe care o frecventează un eșantion de elevi și statutul profesional al familiilor acestora, se pot utiliza spații de atribute în trei dimensiuni dihotomice (vezi figura nr. 2.1) Figura nr. 2.1: Spațiul de atribute al statului socio-profesional al familiei-trei dimensiuni Statutul socio-profesional
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
respingere pentru p<0.05 Exemplu: Considerăm un studiu despre competența în sociologie a unui grup de studenți care sunt supuși unui tip special de cursuri, și anume un program intensiv de Analiza datelor. Ipoteza este că grupul după ce a frecventat cursul va avea rezultatele la testul de statistică socială semnificativ diferite de restul populației studențești care nu a frecventat cursul. Nivelul de semnificație este stabilit la 0.05, indicând că pentru a respinge ipoteza nulă media rezultatelor testului eșantionului trebuie
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sunt supuși unui tip special de cursuri, și anume un program intensiv de Analiza datelor. Ipoteza este că grupul după ce a frecventat cursul va avea rezultatele la testul de statistică socială semnificativ diferite de restul populației studențești care nu a frecventat cursul. Nivelul de semnificație este stabilit la 0.05, indicând că pentru a respinge ipoteza nulă media rezultatelor testului eșantionului trebuie să cadă în afara marginilor distribuției normale (toate aceste sunt specificate prin expresia "p.05"). Aceste margini sau valori sunt
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]