3,189 matches
-
în Țările Române, vol. I, 1959. Autorul acestei sinteze a fost de părere că cea mai veche pictură din secolul al XV-lea s-a păstrat la biserica din Lujeni (1452) și la biserica lui Șendrea din Dolheștii Mari (1481). Frescele bisericilor de la Pătrăuți și cele ale altor biserici ridicate până la zidirea bisericii Sfântului Nicolae din Dorohoi (1495) au fost pictate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, după cum o sugerează orânduirea decorativă simplă și precisă. Este vorba de frescele bisericilor de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mari (1481). Frescele bisericilor de la Pătrăuți și cele ale altor biserici ridicate până la zidirea bisericii Sfântului Nicolae din Dorohoi (1495) au fost pictate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, după cum o sugerează orânduirea decorativă simplă și precisă. Este vorba de frescele bisericilor de la Pătrăuți, Voroneț, Milișăuți, Sfântul Ilie și Sfântul Nicolae de la Dorohoi, care țin de prima fază a artei moldovenești, fiind pictate înainte de pictura bisericii de la Bălinești, cu care începe o a doua fază, care se va continua și după
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la 20 și la 22 septembrie 1494. Asta înseamnă că la data respectivă biserica fusese zidită. Orest Tafrali afirma pe baza grafitelor și pe baza inscripțiilor de pe mormintele lui Petru și Teoder că biserica “exista în 1494”, fiind zugrăvită “cu frescele actuale”. G. Balș, care acceptase ca bună data de pe pisanie, a scris că biserica a fost construită în 1499, dar, după studiul lui Lapedatu, în care se menționa data la care au fost înmormântați cei doi fii ai lui Tăutu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Nicolae Domnesc din Iași (1491-1492). Inscripțiile de pe pietrele de mormânt ale fiilor lui Tăutu permit, așadar, să se afirme că biserica de la Bălinești a fost zidită, așa cum a fost de părere Sorin Ulea înainte de anul 1494. Se poate spune că frescele de la Pătrăuți au fost pictate imediat după ce s-a terminat zidirea bisericii. Deși deteriorate, se pot distinge în altar unele scene ca patimile lui Iisus, Judecata, Mironosițele, etc. În pronaos, s-a păstrat una din capodoperele artei medievale românești, Aflarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ceea ce înseamnă că printre zugravii și pisarii noștrii se aflau și unii care aveau cunoștințe de limba greacă, deci, nu are nevoie ca la Pătrăuți să vină un zugrav din sudul Dunării. Deoarece din punctul de vedere al programului iconografic, frescele bisericii de la Popăuți reprezintă o îmbinare a schemelor folosite la bisericile zugrăvite înainte de 1494 cu elemente introduse de ieromonahul Gavril de la Bălinești, înseamnă că biserica a fost zugrăvită după înălțarea ei, în 1496. Simpla comparare a scenei, înfățișând Cina cea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bisericile lui Ștefan cel Mare au suferit repictări după anul 1504. S. Ulea a considerat că teza repictărilor trebuie părăsită, acestea “fiind foarte puține și reducându-se aproape exclusiv la primul registru”. O importanță deosebită pe planul mentalităților o are fresca Aflarea Sfintei Cruci de la Pătrăuți. Ea este cheia care ne dezleagă sensul care l-a avut ridicarea atâtor lăcașuri de cult, începând chiar cu biserica din Pătrăuți și cu cea de la Voroneț. Ambele biserici au fost ridicate în 1487, adică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
afumată, tabloul votiv păstrează însă unul dintre cele mai interesante portrete ale domnului. Ștefan este urmat de fiul său Bogdan (probabil) și cele două fete, Ana și Maria, și doamna Maria. Pe peretele de vest al bisericii este pictată faimoasa frescă intitulată Cavalcada Sfintei Cruci sau Aflarea Sfintei Cruci. Arhanghelul Mihail călare pe un cal alb, conduce un grup de călăreți din care fac parte, imediat după arhanghel, împăratul Constantin cel Mare, călare pe un cal de culoare portocalie, urmat de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la hotar cu toată puterea”. Medicul trimis de Maximilian la Suceava își informa stăpânul că Ștefan, deși bolnav, era gata să lupte contra turcilor, ceea ce dovedește că până în pragul morții, gândul luptei pentru credință nu l-a părăsit nici o clipă. Fresca de la Pătrăuți, Aflarea Sfintei Cruci, este unică în iconografia ortodoxă, ea nefiind prezentă în nici o Erminie. André Grabar, marele specialist în arta bizantină a atras atenția asupra semnificației pe care o are această scenă: împăratul Constantin “pleacă pentru bătălia care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ceea ce arată că aceasta era destinată spre lectură lui Ștefan cel Mare, cel care comandase copierea panegiricului. Era, așadar, o preocupare constantă a domnului în legătură cu ........... în numele cărora avea să ducă lupta lui de cruciat. S-a făcut o apropiere între fresca de la Pătrăuți și fresca făcută de Piero della Francesca la Arezzo, în 1466. Stilistic este o mare deosebire între cele două frescedar mesajul lor este însă același: așa cum Constantin i-a înfrânt pe păgâni sub semnul crucii, așa și Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era destinată spre lectură lui Ștefan cel Mare, cel care comandase copierea panegiricului. Era, așadar, o preocupare constantă a domnului în legătură cu ........... în numele cărora avea să ducă lupta lui de cruciat. S-a făcut o apropiere între fresca de la Pătrăuți și fresca făcută de Piero della Francesca la Arezzo, în 1466. Stilistic este o mare deosebire între cele două frescedar mesajul lor este însă același: așa cum Constantin i-a înfrânt pe păgâni sub semnul crucii, așa și Ștefan și contemporani săi europeni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
incursiunile lor în nordul Italiei Sonzo. Au reușit să ocupe pentru scurtă vreme cetatea Otranto, în sudul peninsulei, încât îngrijorarea produsă a născut preocuparea pentru aflarea semnelor și simbolurile sub care trebuia dusă lupta contra păgânilor. În afara semnificației pe care fresca de la Pătrăuți o are pe planul mentalităților, “această scenă este una din cele mai frumoase - prin dinamismul mișcărilor, prin amploarea compoziției, prin precizia netă și totodată plastică a desenului - din întreaga pictură a secolului al XV-lea”. Frumoasă este, însă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
netă și totodată plastică a desenului - din întreaga pictură a secolului al XV-lea”. Frumoasă este, însă, și prin culorile pe care le-a pus zugravul. Un zugrav de geniu, timpul oferindu-i operei sale un farmec greu de descris. Frescele bisericilor lui Ștefan cel Mare ne îngăduie să reconstituim portretul marelui domn. Până în 1884, s-a crezut, pornind de la o litografie făcută de Gh. Asachi, că domnul avea mustăți și o barbă impunătoare. Episcopul Melchisedec s-a străduit să îi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tablourile votive de la Pătrăuți, Sfântul Ilie și Voroneț au fost pictate în timpul domniei acestuia. Prin refacerea sau modificarea interiorului unor biserici ridicate de Ștefan cel Mare au dispărut unele tablouri votive și, odată cu ele, și portretele domnului. Ion Solcanu, studiind frescele de la Pătrăuți, Sfântul Ilie și Voroneț crede, însă, că singurul tablou votiv, care s-a păstrat din vremea marelui domn, este cel din biserica de la Voroneț. Celelalte portrete au fost pictate după domnia lui Ștefan cel Mare. Și celelalte portrete
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
V. Vătășianu atrăgea atenția încă din 1959 că O. Luția descoperise o friză de vrejuri cu caracter bizantin, ascunsă în podul bisericii de la Voroneț, când a fost adăogat exonartexul, în 1547. Dovadă că bisericile lui Ștefan au fost acoperite cu frescă din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Corina Nicolescu era de părere, în 1964, că sub “influența picturii exterioare a bisericilor din Transilvania”, zugravii din Moldova au început “timid, dar construind totuși un început”, să picteze și pe pereții exteriori
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în arta europeană. Nu este vorba de simple coincidențe, ci de o anumită stare de spirit determinată de primejdia pe care o reprezenta ofensiva turcescă în a doua jumătate a secolului al XV-lea. S-a făcut o apropiere între fresca de la Pătrăuți și cea de la Arezzo. Despre Judecata de Apoi, este suficient să amintim două capodopere, cea datorată lui Luca Signorelli, de la Domul din Siena (1499-1502) și celebra operă a lui Michelangelo din Capela Sixtină (1535-1541). Jean Delumeau, unul din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din acea vreme: anume, cele mai frumoase și impresionante reprezentări ale Judecății de Apoi pictate în occident datează din epoca Renașterii. La fel, în Moldova de Sus, la Humor, Moldovița, Voroneț, Arbore, Râșca, Sucevița, găsim cele mai frumoase și impresionante fresce tratând această temă. Și suntem ispitiți să vedem că aceleași preocupări spirituale îi îndemnau pe clerici și pe artiști, în Răsărit și în Apus, să stăruie asupra acestei copleșitoare viziunii”. Paul Henry, subliniind rolul de protector al artelor, pe care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și director de școală din satul Bogata, comuna Baia, reprezentativ pentru mediul școlar rural din primele decenii ale secolului XX se editează după manuscrisul original al autorului. Scrise la sfârșitul vieții, între ianuarie 1971 și iunie 1974, amintirile sunt o frescă a lumii satului moldav de la cumpăna secolelor al XIX-lea și al XX-lea. Cele mai multe pagini au fost scrise în 1971, cu intenția vădită de a-și memora întreaga viață. Din păcate, vârsta înaintată (87 de ani în 1971) și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
completat, s-a modificat chiar, după incendiul, din 1671, sub domniile tuturor regilor Spaniei: Filip al III-lea inițiază construcția Panteonului, Filip al IV-lea îmbogățește colecțiile de picturi, Carol al II-lea reconstruiește mănăstirea, arsă, și redecorează sacristia cu fresce grandioase, executate de Luca Giordano etc. Întregul complex rezidențial are forma unui imens dreptunghi, care este vizitabil, și se compune din: muzee de artă, de arhitectură; curtea interioară (patio) a măștilor; galeria luptelor; casa regilor, panteoanele, vechea biserică, bazilica, sacristia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Împletită cu cea artistică a dat naștere unor opere din care reiese interesul pentru aspectele teratologice, Înainte cu mii de ani, câștigând pe de-o parte arta universală și pe de altă parte informația descriptivă, fie ea chiar empirică. De la frescele antichității cu evocarea lascivă, malițioasă și bucolic colorată a lui Pan și a faunilor cu cornițe În frunte și unilateral picior de capră, la demonologia evului mediu fixată În alb-negru de Goya, de la obscenitatea și senzualitatea renașterii până la eroticul Picasso
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
între gladiatori și animale. Există o întreagă literatură de la asiro-babiloneni, la egipteni, greci și romani, privind cultul zeilor-taur, la luptele dintre oameni și tauri, de la legendarul Nimrod la Teseu și Hercule... Taurii și tauromachia au constituit teme de interes pentru frescele și ceramica Antichității, pentru scriitori și artiști din toate timpurile, excelând în aceste categorii, printre alții, americanul Ernest Hemin-gway, spaniolii Francisco Goya și Pablo Picasso. În analele de specialitate se pare că luptele de cocoși au o vechime la fel de venerabilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
supărarea, amărăciunea lui Benador în împrejurarea de care a fost vorba mai sus. Alături de I. Peltz și de Ion Călugăru, Ury Benador este unul dintre evocatorii plini de har ai lumii evreiești din România antebelică, în reprezentări cu amplitudine de frescă. Ghetto veac XX, cu tot prisosul de „pitoresc documentar“ care i s-a reproșat, cu tot ebra ismul său „mesianic, dogmatic și specific orgolios“ (Pompiliu Constantinescu), proiectează pe vaste pânze imaginea unei complexe umanități, tipologie extrem de bogată și de pregnantă
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Mă mir de unde această Florioară ?!”, am putut să-i răspund: „De la balada Mărioara-Florioara lui Vasile Alecsandri !” Poetul i-o dedicase Mariei Cantacuzino, pariziana, soția pictorului Puvis de Chavannes, care, servindu-i de model pentru Sfânta Genoveva, a imortalizat-o în fresca Vie de Sainte Genevieve de la Pantheon”... „Considerați că destinul tragic al lui V. Voiculescu a fost răzbunat de istorie ?”, redăm o altă și ultimă întrebare de reporter. „Istoria nu prea răzbună, ci numai Dumnezeu hotărăște. În lumea asta sau Dincolo
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
chiar a provocat o reacție creaționista în secolul al XVI-lea, contribuind la apariția unei piețe pentru o serie de cronici foarte bine vândute și istorii universale (inclusiv Eneadele lui Sabellico și Istoria lumii a lui Ralegh) și, probabil, influențând frescele de pe tavanul Capelei Sixtine. Un domeniu în care eternalismul ar fi putut avea un impact asupra culturii în afara universității a fost acela al dezvoltării gândirii istorice în formarea a ceea ce Peter Burke a numit "Simțul renascentist al trecutului" (1969). S-
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
-o nițel, deși știu nemțește. Ha, ha! El a știut să scrie și "Peneș Curcanul". Plecat-am nouă din Vaslui și cu sergentul zece. Eu nu puteam să scriu "Peneș Curcanul", poemă care, o recunosc, e foarte reușită, e o frescă minunată. Eu, totuși, am simțit în adânc drama și eroismul dela Plevna și dela Grivița, dar la " Timpul" trebuia să-i atac pe liberali, noii ciocoi. Dar frățiorul meu cel mic a luptat și el la Plevna și la Smârdan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și liniștea sufletească, spre care a tins în toate împrejurările biografiei sale, diversă și complexă, chiar dacă la o privire de suprafață pare ca albia unui râu care curge lin, vălurind lunci verzi și crânguri cu priveliști însorite. Gane realizează o frescă autobiografică, sentimentală, uneori, neutră, alteori, însumând, sub semnul narațiunii fluente și al umorului sănătos, pagini potrivite pentru cunoașterea copilăriei, adolescenței, tinereții, a etapelor activității literare și politice, dar și prietenii și iubiri, bucurii și tristeți, impresii de călătorie, toate acestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]