3,538 matches
-
dat drumul, dar a și scris un articol mic și reticent în Gazeta literară, ca să poată să scrie pe urmă unul mai mare, în care să-și arate nemulțumirea că n-am făcut totuși din romanul meu niște nuvele. Ce frumoase ar fi fost! Interesante! Era, ca orice critic dotat, tiranic în opiniile lui și abia la urmă, când a citit romanul în întregime, s-a convins că eu șt nu el avusesem dreptate în ce privește ideea dacă trebuia sau nu să
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ulițe voi căuta /.../. Aflatu-m-au străjile care Încungiură prin cetate: au doară ați văzut pre cel ce iubește sufletul mieu? Frumoasă ești, iubita mea /.../. Doauă țâțe ale tale, ca doi pui gemeni de căprioară carii pasc În crini. Toată frumoasă ești, iubita mea, și Întinăciune nu este Întru tine. Mai frumoase sunt țâțele tale decât vinul și mirosul hainelor tale mai mult decât toate mirosurile. Fagur ce pică sunt buzele tale, mireasă , miere și lapte e sub limba ta. /.../ Grădină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
oricât s-au străduit Strămoșul și ai săi, nu au izbutit să-l roadă sau să-i dea vreo Întrebuințare. Mă Întreabă cineva ce Înseamnă azi a fi european. Mă gândesc la această parte de lume ce-și datorează numele frumoasei pe care Zeus a pângărit-o și spun că nu știu (și nici nu ard prea tare să Îmi explic) ce Înseamnă a fi european azi; dar a fi european În general? E ca și cum aș fi Întrebat ce Înseamnă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
i s-a organizat obișnuitul chiolhan, cu vin alb din vițele boierești, munți de friptură de vânat ori de orătănii domestice și două vesele domnișoare ce i-au oferit desfătări deocheate. Ținem, pe această cale, să le mulțumim celor două frumoase care, cu spirit civic pe care ar fi de dorit să-l aflăm la cât mai mulți dintre concetățenii noștri, au acceptat să presteze gratis În folosul comunității. Totul ne Îndreptățea să sperăm Într-o victorie istorică a echipei noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
putea prea bine lămuri de ce, nu izbutea să-i Înghită, deși, de fiecare dată când se Întâlnea cu unul dintre membrii săi, scotea vorbe de Încântare, le rostea gălăgios și părea nemaivăzut de fericit că i se hărăzise o asemenea frumoasă Întâmplare ce avea să-i Însenineze ziua. Primise cadou de la Învățătoarea sa două vechi ceșcuțe austriece din porțelan și farfurioarele lor, cu toatele cam ciobite, și pe care el le trecuse, În speranța unei bune despăgubiri, pe o listă În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
castaniu. Degețelele le ținea tot strânse în pumnisori peste sânul mare, încărcat de lapte. Sugea cu poftă. - Unde-mi sunt țigările? întrebă tatăl emoționat și cu mâinile tremurând. Mi-am dorit tare mult un băiat, dar fetița asta asa de frumoasă m-a cucerit. Să-i mulțumim Moșului și Moașei că ne-au adus-o în dar și să bem pentru asta! spune turnând șampanie în paharele de cristal. - Am s-o numesc Marina - în dorul mării și al căldurii Soarelui
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
alături de felii de pâine pufoasă și ulciorul cu vin, mă așteptau cuminți pe măsuță... Totul ca în poveștile cu zâne bune... Când am plecat din nou spre iaz, pe băncuța de la portiță mă așteptau cinci nuci. “Aha! Astea sunt pentru frumoasele din poiană”. Abia am intrat în luminiș și năzdrăvanele, auzind zornăitul nucilor din buzunarul meu, au pornit val-vârtej în întâmpinarea mea... A fost o după amiază în care am citit cu spor. Când și ultima rază de soare s-a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
le ai acolo la locul știut. --Întocmai, părinte. --Atunci, poftă bună! --Sărut dreapta, sfințite... Abia am sfârșit de mâncat, și pe poteca din fața chiliei mele bocănea deja toiagul “Sfântului” coborât din frescă... --Ei? Putem porni? Uite aici niște alune pentru frumoasele din poiană. Mergeam cu pas potolit, respectând puterile slăbite ale bătrânului. “Ce gânduri o avea călugărul în ceea ce o privește pe fata din umbră?” - mi-a trecut prin minte. “Părintele a pus ochii pe tine de multă vreme” - îmi sunau
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
supt Curte domnească, undi au fostu și heleșteul domnescu,... cu iazul și cu vadul și dimpreună cu tot șesul... Bahluiului... și din iaz în gios... și cu matca Bahluiului... despre apus până unde se împreună hotarul mănăstirii Gălății și... mănăstirii Frumoasa dimpreună cu vadul... pe care loc să aibă voie... a-și faci... și moară,... și fiind aproape de Curtea domnească, de s-ar întâmpla vreodată trebuinți de la Curte ca să să macine niscaiva pâini domnească,... venitul morii numitei mănăstiri să să de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
eparchia, s-au dus cu moscalii în țara lor și au luat și el cu sine bucatele și altele ce au fost mai rămas a Mitropoliei”. --Și când te gândești că vodă se închina în fața mitropolitului - a îndrăznit să spună frumoasa. --Uite însă că nu scăpăm de mitropolitul trădător. Dăm peste numele lui într-o scrisoare a lui Gavril Pilat vornic, care, la 7 iunie 1742 (7250), a fost trimis de “Sfinția sa chir Nechifor, să...” meargă “la o casă, care au
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Enochintie că l-a ajutat la nevoie de boală pe bietul Ioniță Goian da’, mă tem că i-a cam luat casa cu japca... --Află tu, frumoasa mea, că... --Să nu spui asta, dragule. --Ce să nu spun? --Că sunt frumoasa ta, fiindcă nu sunt încă a ta... --Și nu dorești să fii? --Dacă ar fi numai după vruta mea... - a răspuns fata, culcușindu-se la pieptul meu cu tot focul trupului și mângâindu-mi obrazul cu o mână moale... Am răsuflat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
din fața chiliei m-au făcut să mă grăbesc a-i ieși în întâmpinare. --Să-ți fie de bine masa și somnul, fiule. --Mulțumesc, sfințite. --Să fie primit, dragule. Dacă ești gata, hai să plecăm spre poiană. Poftim și câteva nuci pentru frumoasele din vale... Mergeam încet, pentru a-i respecta pasul mărunt și lipsit de spor. Din când în când, ne opream, iar călugărul se așeza pe vreun trunchi de copac căzut sau pe vreo cioată, spre a se hodini. În aceste
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
-ți vorbească bietul bătrân, ipochimene? Să-ți spună că ți s-au cam aprins călcâiele după fată ca la un puștan? Să-ți taie elanul spunându-ți că încă nu-i momentul ca fata să iasă în lume? Sau că frumoasa nu-i de... nasul tău? Ori că ar fi bine să intri întâi în tagma călugărească și după aceea vrând-nevrând te vei liniști?... Ei? Ce variantă alegi, pezevenghi bătrân? - m-a luat în primire gândul de veghe. “Hooo! Moară stricată
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Cei doi domni prieteni, Ruset atârnând de Duca și Duca atârnând de rudele de la Constantinopol ale lui Ruset, se întâlnesc lângă Iași, sub zidurile solidei construcții, a lui Petru Șchiopul, Galata, de unde primul putea zări cele două turnuri sprintene ale frumoasei sale biserici de pe Cetățuia și acoperișurile curților ce-și durase acolo. După o masă moldovenească în Iași chiar, urmă, de Sâmpietru, la Cetățuia, desigur, în vasta sală cu stâlpi și linii ogivale încrucișate, răspunsul domnului muntean, oarecum acasă la dânsul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fasc. 2, 1956, p. 37 footnote>. Toponimicul Cetățuia( deal) de lângă Iași, s-a găsit menționat destul de târziu, cu patru decenii înainte de începerea mănăstirii de către Gheorghe Duca. Documentul din 17 decembrie 1618 prin care Radu Mihnea voievod întărește Mănăstirii lui Balica (Frumoasa), stăpânirea asupra locului mănăstirii dăruit de Petru Șchiopu voievod, stabilește hotarul mănăstirii: ,,iar în pădure până la Cetățuie”<footnote Ioan Caproșu și Petronel Zahariuc, Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol. I, Editura Dosoftei, Iași, 1999, documentul 125, p. 174 footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
până la Cetățuie”<footnote Ioan Caproșu și Petronel Zahariuc, Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol. I, Editura Dosoftei, Iași, 1999, documentul 125, p. 174 footnote>. Documentul din 2 aprilie 1628 prin care Miron Barnovschi întărește în stăpânirea Mănăstirii lui Balica (Frumoasa), locul din jur, nu este original, ci este o traducere de la începutul secolului al XIX-lea și de aceea nu poate fi considerat o sursă sigură. Amintesc câteva semne de hotar care nu prezintă nici o îndoială: ,,de gios până la fântână
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vechi, dau naștere în Moldova unui hibrid de decor exterior. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea apare un curent de artă neoclasică venit prin Rusia, așa cum vedem la Iași la bisericile Sfântul Spiridon și Frumoasa. La Cetățuia planul bisericii a menținut binecunoscuta împărțire în: altar, naos, pronaos și pridvor. Apar și elemente noi cum ar fi arcadele sprijinite pe coloane puternice, cu capitele, care despart naosul de pronaos. Boltirea pronaosului este similară cu a naosului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
să fie din nou deschisă cu călugări, ceea ce s-a și făcut în anul 1910, înzestrăndu-se cu 100 ha de pământ, de jur împrejurul dealului Cetățuia - care, să fie pentru lucru și să se împădurească, și o șosea nouă, care pleacă de la Frumoasa și se ridică la clopotnița Monastirii. Chibzuind asupra cerințelor vremii, găsitu-s-a cu cale, ca acest Locaș, să fie o Monastire model, unde călugării aduși din Monastirile Moldovei, pe lângă pravila călugărească să se îndeletnicească cât mai mult și la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
visternic, Ioan Cantacuzino vel comis”. Până în anul 1857 s-a păstrat foișorul care înconjura crucea din piatră cioplită dintr-o stâncă întreagă, cu inscripția care-i acoperea toate laturile. Terenul pe care s-a înălțat această cruce era proprietatea mănăstirii Frumoasa. Aceasta l-a arendat cu 30 lei anual unui rachier care a dărâmat foișorul și a folosit piatra la construirea unei pivnițe și a unei crame. La 3 august 1728 și 20 martie 1939, Grigore Ghica voievod scutește de dări
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Petru Șchiopu din 1579; Galata din Deal - ridicată de același voievod în 1584, dar...o altă biserică, ridicată pe la 1586, a purtat o vreme numele de Galata din Gios. Mai târziu, s-a numit Balica, după numele ctitorului, și apoi Frumoasa. De ce a purtat biserica Frumoasa numele de Gala din Gios? Pentru că bunul voievod Petru Șchiopu, care a fost numit de Grigore Ureche ca fiind „o matcă fără ac”, a dăruit lui Melentie Balica - din neamul Buzeștilor munteni - terenul unde acesta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de Gala din Gios? Pentru că bunul voievod Petru Șchiopu, care a fost numit de Grigore Ureche ca fiind „o matcă fără ac”, a dăruit lui Melentie Balica - din neamul Buzeștilor munteni - terenul unde acesta a ridicat o biserică, pe locul Frumoasei de astăzi. Încă o întrebare, fiule, și te iert. De când poartă numele de Frumoasa această biserică? Apoi nu ți-oi putea spune taman ziua când i s-a spus așa, dar am să-ți amintesc că un călugăr, care la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Grigore Ureche ca fiind „o matcă fără ac”, a dăruit lui Melentie Balica - din neamul Buzeștilor munteni - terenul unde acesta a ridicat o biserică, pe locul Frumoasei de astăzi. Încă o întrebare, fiule, și te iert. De când poartă numele de Frumoasa această biserică? Apoi nu ți-oi putea spune taman ziua când i s-a spus așa, dar am să-ți amintesc că un călugăr, care la 1723 a făcut o însemnare pe o Evanghelie a bisericii, a folosit numele de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
această biserică? Apoi nu ți-oi putea spune taman ziua când i s-a spus așa, dar am să-ți amintesc că un călugăr, care la 1723 a făcut o însemnare pe o Evanghelie a bisericii, a folosit numele de Frumoasa. Ai rezistat la toate întrebările și asta mă face să fiu mândru de tine... Am rămas tăcut, fără să-mi iau nasul la purtare, ci am primit lauda ca pe o binecuvântare...În tot acest timp cât întrebările și răspunsurile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
popușoi sau de mei...Peste tot este un strat albicios de praf, ca o brumă...Toți își strigă marfa în fel și chip. Unii spun că făina lui e măcinată la moara domnească. Alții că e măcinată la moara mănăstirii Frumoasa sau Galata ori mai știu eu unde. Dar toți au „Cea mai bună făină”! Dacă încă nu ești lămurit de faptul că aici totul se vinde și se cumpără, adu-ți aminte de zapisul întocmit la 28 martie 1678 (7186
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
domnișoara... Îmi zâmbește complice...Și eu văd că-s tot acolo în lumea aceea de basm și copilărie...Pășesc ușor spre banca lui... Ce ai desenat? -Te-am desenat pe tine...spune el înroșindu-se până în vârful urechilor... -Vai, dar ce frumoasă m-ai făcut...Mă mir eu cu sinceritate, deși pe foaie sunt doar un cerc, cu două puncte în loc de ochi, o linie verticală în locul nasului și o linie curbă cu vărfurile, degajat trase în sus, într-un zâmbet generos... Voinicul
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]