6,850 matches
-
1945. Din analiza documentelor de arhivă, ca și a lucrărilor de sinteză, monografii etc. apărute în ultimele decenii, poate fi conturată certitudinea că, de multe ori, serviciile informative române au fost surprinse din punct de vedere organizatoric, ceea ce, sub aspectul funcționalității și operativității lor, a influențat negativ rolul imunitar în ansamblul structurilor statului. În fond, s-a dovedit că instituția statală și factorii politici importanți, în cvasi- totalitatea lor, au manifestat un dezinteres cras, uneori frizându-se prin atitudini inconștiente în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Ele sunt următoarele: 1. 1 septembrie 1939 - 6 septembrie 1940; 2. 8 septembrie 1940 - 23 august 1944; 3. 28 august 1944 - 9 mai 1945. III. 1. 1. Structura Serviciului Secret/ Special de Informații în anii 1939-1940 Prin compartimentare, atribuții și funcționalitate, Serviciul Secret de Informații conserva de fapt structura organizatorică devenită operațională la data de 20 aprilie 1934. Conform art. 3 din Regulamentul de organizare și funcționare a Serviciului Secret de Informații, acesta era subordonat direct Ministerului Apărării Naționale. Fără prealabila
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acestor dificile momente, iscate și la presiunile interne și externe (ale Moscovei în mod special, dar și ale anglo-americanilor), Serviciul Special de Informații, ca prim organism al statului român cu atribuții informative, a căutat și a încercat să-și refacă funcționalitatea la potențialul ce-l avusese și de care era capabil. IV. 6. b. Acțiunile Subcentrului nr. 1. Campania din Vest O dată cu pătrunderea Armatei române pe teritoriul Ungariei (25 octombrie 1944), antrenată deplin în campanie antihitleristă, s-a pus printre altele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
precizate mai sus, de interpretare ale acțiunii (Baudouin și Friedrich, 2001, pp. 11-14), pentru a identifica și consecințele asupra abordării metodologiei educației: ► Paradigma și modelul teleologic sprijină înțelegerea sensului acțiunilor educative, dacă sunt orientate spre scopuri și obiective, au o funcționalitate dată de sistematizarea, corelarea și coordonarea lor. De unde și raportarea evaluării lor la anumite criterii prioritare: respectarea obiectivității și a eficacității în îndeplinire, respectarea justeței și a legitimității în îndeplinirea normelor specifice mediului social, respectarea autenticității și a adevărului, proprii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fie organizate elementele acestuia în interiorul său, pentru a rezista în timp și a face față noilor provocări. În caz contrar, sunt necesare modificări, introduceri de noi caracteristici, noi instrumente, conturându-se o fază de tranziție spre o altă structură și funcționalitate internă a ansamblului reconstruit, adaptat. Astfel o paradigmă conturată din interiorul domeniului, problematicii poate influența viziunea asupra lumii sale exterioare, arătând schimbarea vechii paradigme (paradigm shift) asupra faptelor, privite altfel acum, utilizarea altor abordări ale problemei și căutându-se noile
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de la centrarea pe cunoștințe la integrarea elementelor: obiective-conținuturi-resurse-strategii-evaluare-management. Va fi ca un concept integrator al acestora, ca proces de formare, ca instrument și proiectat în modele alternative (tipuri) și complementare, de integrare curriculară, conform specificului combinativ al lor și după funcționalitatea sa practică, după cerințele vieții reale. Consecințele redefinirii competențelor asupra reconceperii curriculumului au fost conturate progresiv, prin corelarea diferitelor abordări ale acestora, subliniate mai sus. Astfel, adept și promotor al metaforei mobilizării în sistem a diferitelor resurse ale personalității, ca
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și mult diversificate, față de cele practice ale elaborării și aplicării efective a unui model, pornind de la o paradigmă centrată inițial pe un conținut de învățat ca atare, până în actualitate cu o schimbare de semnificație: nu conținutul informațional este prioritar, ci funcționalitatea, utilizarea lui (în construcții alternative, pe discipline sau transversal), ca prilej, instrument în exersarea, dezvoltarea aspectelor dimensiunilor practice ale manifestării celui care învață, mai ales pentru perspectiva afirmării sale ulterioare, la nivelul așteptărilor reale. Din această perspectivă, acum nu este
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
generațiile anterioare, organizată pe discipline și pe cursuri/teme, cu predominarea textelor de învățat, prezentate în seturi de materiale-suport date, cu o concretizare în planuri și programe rezultate pentru a fi parcurse, cu precizarea unor obiective terminale, care să asigure funcționalitatea instituției specifice. Desigur că această viziune a fost modernizată progresiv ca metodologie doar, păstrând același rol al conținutului, al planului, al sistemului, al experienței de învățare, al includerii subiectelor clasice și esențiale ale sarcinilor de învățat. Iar educatorul încă oferă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
nu înainte de a evidenția și alte elemente ale noii (macro) paradigme, ale priorității ei (Simons, var der Linden și Duffy, 2000, pp. 1-15): ► Schimbările de bază în paradigma învățării aduc în prim plan alte caracteristici esențiale ale ei (durabilitate, flexibilitate, funcționalitate, raționalitate, puterea de generalizare, orientarea spre aplicații), care să pună în valoare și particularități actuale ale educaților (diferențiere, plasarea în contexte reale) și să genereze alte noi modele de instruire. Se pare că două probleme metodologice se ridică: cum să
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
formarea pentru o eficientă, de succes integrare viitoare în realitatea tot mai complexă socio-profesională, atunci să fie identificate și efectele esențiale asupra deciziei de reconcepere a tuturor elementelor sistemului educațional. Dar mai ales practic, acestea sunt asupra celor care asigură funcționalitatea subsistemului metodologic, anume metodele, căci importante nu sunt cunoștințele rezultate, ci căile-soluții, competențele pentru acțiunile de cunoaștere științifică individuală în contextul creat, după cum subliniază și unele cercetări (Moran și Malott, 2004, pp. 4-25). Metodele sunt aduse în prim planul metodologiei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
unui context/mediu pedagogic care să stimuleze această învățare activă, • afirmarea procedeelor de ghidare în analiza resurselor și a argumentelor în construcție, • sprijinirea educaților în implicarea în învățarea prin cercetare directă, • abordarea în sistem a instrumentelor variate care să asigure funcționalitatea curriculumului (ca totalitate a experiențelor de învățare), • facilitarea condițiilor pentru exersarea capacităților variate implicate în construcția cunoașterii științifice (concrete, analitice, sintetice, interpretative, critice, reflexive), • formularea și prelucrarea diversificată a sarcinilor necesare construcției înțelegerii, învățării. Însă în educație, instruire sunt multe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reflecție asupra proceselor și procedurilor. Dar este facilitată de antrenarea, în elaborare și verificare, ca puncte de sprijin și a acestor categorii de instrumente procedurale, utilizate nu numai în învățarea curentă, ci mai ales în formarea și afirmarea competențelor. Prin funcționalitatea lor, aceste instrumente nu joacă decât rolul acelei "schelării" (scaffolding) din constructivismul cognitiv, pentru că evidențiază interacțiunea elementelor în varierea interpretărilor și a alternativelor în construcția cunoașterii/înțelegerii, în abordarea lor pe secvențe sau trasee de lucru, în asamblarea întregului (temă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
comentate ș.a. • De combinare cu diferite alte materiale-suport, auxiliare, mijloace TIC. • De combinare cu alte metode de comunicare sau de acțiune sau de cercetare. Exercițiul • Efectuarea repetată, conștientă a unor acțiuni de bază în învățare, pentru diferite aspecte formative. • Asigurarea funcționalității achizițiilor, a consolidării, perfecționării lor. • Închegarea unui model general de acțiune, rezolvare, după situație. • Trecerea de la automatismul primar la noi transferuri, aplicații. • Afirmarea independenței, perseverenței, autocontrolului; • Conștientizarea scopului, a motivației, a depășirii blocajelor, a evitării interferențelor. • Fixarea prin elaborări proprii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în dirijarea învățării, rezultând un tabel de specificație, o listă a sarcinilor ordonate progresiv, care se proiectează distinct, secvențial. Diversificarea progresivă ulterioară arată posibilitatea existenței a mai multor abordări ale modului de proiectare (P. de Lisle, 1997): cea descriptivă (prezintă funcționalitatea, procesele din realitatea naturală a instruirii), cea anticipativă (cu definirea scopurilor, a obiectivelor), cea conceptuală (explorează relațiile între variabilele instruirii), cea procedurală (explorează cum se aplică diferitele strategii). Actualmente, interesează proiectarea anticipativă și procedurală, pentru că se raportează la situații concrete
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prisma tranzacției între școală-educat-educator-familie-instituții-societate (Perrenoud, 1999, pp. 33-34), pentru că cere o negociere socială între acești factori și situațiile de evaluare ce obiective, ce conținuturi, ce metode, ce organizare, ce criterii, ce valorificare. Ea nu este o simplă măsurare, ci arată funcționalitatea, calitatea educației școlare, în termeni de performanță, calitatea strategiei folosită de către educator, gradul de mobilizare în situații reale de rezolvare, conștientizarea educatului însuși asupra efortului necesar și a erorilor de eliminat, a progresului de realizat până la o performanță. ► Evaluarea poate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și atitudinile grupului/clasei spre succesul acțiunilor (Erkens, 2004). În raport cu managementul clasic, în consecință, putem să considerăm leadershipul un instrument de realizare efectivă a sa, bazat pe apelul la aspectul social (al interrelațiilor), în rezolvarea reală a problemelor, cu succes. Funcționalitatea instrumentală a leadershipului nu folosește decât îmbunătățirii experienței educative din clasă, diminuării caracterului autocratic al conducerii educatorului și transformării lui în lider democratic, antrenării educaților-lideri de grup, creșterii gradului de responsabilitate în rezolvarea sarcinilor. Sau unii autori (Bellinger, 2004) nu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la scop, • conștientizare a efectelor asupra deciziilor, • devenire a limbajului profesional mai riguros științific și argumentat în dezbateri sau în elaborarea de texte pedagogice, • găsire de noi semnificații ale conceptelor în contexte și situații particularizate (descriere, explicare, înțelegere, cazuistică, dinamică, funcționalitate, pertinență, prevenție, proiectare), • construire de modele combinate teoretic și practic sau/și interdisciplinar, • generare de noi întrebări pentru dezvoltare ș.a. Cercetarea prin experiment în educație nu poate îndeplini condițiile, criteriile experimentului clasic din științele pozitiviste, datorită specificului, sensurilor și semnificațiilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Acțiunea formare-cercetare a practicianului • Implicarea în actualele transformări ale practicii educative: identificarea problemelor practicienilor, realizarea unei abordări apropiate de realitate, realizarea prin colaborare, valorificarea experienței practicienilor, posibilitatea de a susține transformările. • Cercetarea pedagogică nu urmărește demonstrarea adevărului din teorii, ci funcționalitatea lui pentru practica educației (ce priorități, ce constrângeri, ce demers, ce roluri, ce eficiență, ce calitate în raport cu normele educației). în schimbarea de paradigmă în educația științifică. De unde necesitatea cooperării cercetător-practician în dezvoltarea științei educației, în dezvoltarea științifică a practicii. • Mobilizarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
valorizarea schimbării (vezi Boudon, 1986:90-9). Diferențierea, reintegrarea, adaptarea, la care Parsons adaugă generalizarea valorilor, sunt mecanismele prin care se produce schimbarea. Diferențierea presupune diviziunea unei structuri a sistemului în două sau mai multe unități care diferă prin caracteristici și funcționalitate. Un exemplul clasic este cel al separării rolului economic-productiv de celelalte roluri ale gospodăriei tradiționale și apariția firmei sau angajatorului și a familiei moderne. Adaptarea presupune creșterea eficienței fiecărui element al sistemului. Spre exemplu, o organizație economică modernă produce mai
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a dezvoltării vitezei, forței și posibilităților de relaxare, a capacității de a alterna contracția cu relaxarea musculară pe baza unei fine coordonări musculare, dezvoltarea simțului chinestezic. Influența multilaterală asupra organismului duce și la formarea ținutei corecte și determină o bună funcționalitate a aparatului cardiovascular, respirator și a organelor interne. Ele formează o bogată și variată motricitate cursanților, prin modul particular de execuție al acestora în strânsă legătură cu muzica și cu respectarea ținutei corecte precum și a ținutei estetice a corpului în
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
dento-alveolară; -marginea superioară se plasează la nivelul dinților restanți supracingular sau ecuatorial. Conectorul va trece în punte peste parodonțiul marginal pentru despovărare, iar marginea lui inferioară va pătrunde în zona funcțională linguală centrală, fiind ușor îngroșată, pentru a nu jena funcționalitatea mușchiului genioglos. În zona linguală laterală, profunzimea conectorului se stabilește în raport de aceleași criterii pe care, la edentatul total, le stabilește creasta miohioidiană. Nișa lui Ney și Bowen va fi pusă în valoare numai în cazul șeilor terminale cu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
MP: pentru proteze totale; -FLEXITE SUPREME CAST TERMO-PLASTIC: pentru proteze parțiale cu croșete de culoarea țesuturilor, cu un aspect estetic superior; -FLEXITE PLUS: pentru proteza parțială din nylon; -FLEXITE PRO-GUARD: pentru confecționarea gutierelor. THERMOFLEX: prezintă o flexibilitate superioară, asigură o funcționalitate superioară a protezei parțiale mobilizabilă și stabilitate în timp (fig. 4.34). Caracteristici: -este rezistent la abrazie, rezistent la forțe care ar fractura acrilatele, durabil, stabil, ușor de ajustat - rebazat, căptușit; -utilizarea materialului la confecționarea croșetelor, a întregii proteze parțiale
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
simetric; -pentru a se asigura profilaxia parodontală a dinților restanți, se va plasa la distanță suficientă de parodonțiul marginal; -va avea un volum redus și o grosime minimă, pentru a nu modifica volumul cavitații bucale și pentru a nu jena funcționalitatea limbii. Conectorii principali metalici se prezentă sub formă de bară sau plăcuțe, putând fi utilizați atât la nivelul maxilarului -conectori metalici palatinali -, cât și la nivelul mandibulei - conectori principali metalici mandibulari. Conectorii principali metalici se realizează din aliaje metalice cu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
când se evaluează că proteza se va înfunda în anumite porțiuni. Culisele New Ancorvis: Sistemul Linea SV (fig. 4.124) este un sistem vertical rigid realizat din plastic, conceput cu forme anatomice particulare pentru obținerea rezultatelor maxime în ceea ce privește confortul și funcționalitatea. Patricea din rășină calcinabilă prezintă o parte cilindrică verticală, unde va lucra, prin fricțiune, teaca inserată în matrice. La partea inferioară a patricei s-a creat un plan înclinat care permite utilizarea chiar în cazuri dificile cu papile gingivale tumefiate
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
ora actuală la o rată de succes de aproximativ 95% în privința menținerii implanturilor după etapa chirurgicală de inserare. Nu trebuie să uităm, însă, care este scopul existenței și dezvoltării implanturilor: realizarea unor lucrări protetice fixe/mobilizabile cu sprijin, menținere, stabilizare, funcționalitate net superioare lucrărilor clasice (realizate pe dinți). Implantul nu este decât mijlocul prin care medicul și tehnicianul trebuie să aducă mari satisfacții atât echipei, cât și pacientului. Este o gravă eroare să facem compromisuri numai pentru a reduce costurile tratamentelor
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]