2,915 matches
-
Cu aur smăltuita, din aur erau podoabele-ntocmite de fiii lui Urizen. Apoi Enion, Ahania, Vala și soața-ntunecatului Urthona De la ospăț se ridicară, urcînd cu bucurie la ale lor Războaie de Țesut de Aur. 780 Acolo cîntă suveica-naripată, fusul și furca și Vîrtelnița Dulce făcut-au să răsune a hărniciei laudă. Prin toate încăperile de aur Răsunắ cerul de-naripată Bucurie Mare. Totul huia puternic dedesubt; În înzecita tulburare și ruină răcnit-au Prăpastiile dedesubt Acolo unde vastă pînză curgea jos și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
radioactivi și folosind drept cobai colibacilul, că, la un moment dat, firul bicatenar al moleculei de ADN se desrăsucește la unul din capete. Apare astfel un fel de Y, pe care amatorii de metafore l-au numit „igrecul vieții“, sau furca 3. ADN și ARN, țintele predilecte ale factorilor carcinogeni (intrinseci sau extrinseci) (the fork - la autorii de limbă engleză). Pe porțiunea de ADN desrăsucită, bazele azotate nu mai rămân perfect față în față, ci se depărtează. Într-o fază consecutivă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
obține replicarea. La eucariote însă, o singură ADN polimerază ar fi insuficientă și „prea lentă“ pentru replicarea întregului genom. Cum rata replicării este de cca 50 de baze pe secundă, la eucariote procesul multiplicării desfășoară mai mult de 1000 de „furci“ simultan. Primeri dispăruti 3. ADN și ARN, țintele predilecte ale factorilor carcinogeni (intrinseci sau extrinseci) 163÷199 PC•RI•AM 05.02.2015 13:29 Page 177 Încheiem aceste considerații asupra replicării semiconservative normale a ADN, prezentând o figură schematică în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
special asupra acțiunii dezorganizatoare a radiațiilor asupra ADN și mai puțin asupra acțiunii lezionale a virusurilor oncogene, s-a precizat că proteinele ATM sesizează în special rupturile ambelor catene ale ADN provocate de radiațiile ionizante (IR), iar cele ATR defectele „furcii“ în timpul replicării semi conservative. În general, ca urmare a „alarmei“ dată de senzori în celula agresată, se declanșează o suită de procese „în cascadă“, care constau din transducția (traducerea) sem nalelor de alarmă și transportul lor la nivelul unor efectori
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Cei mai prestigioși meșteri populari din Oltenești sunt: Solomon Ioniță realizează împletituri din răchită și salcie, în primul rând coșuri; Drosul Costică, același meșteșug; Apostol Radu prelucrează lemn de tei, salcie, arțar, plop, obținând cozi de unelte agricole, linguri, lopățele, furci de tors; Perju Emil face mături din sorg (popular se spune „mălae”); Geles Renocica realizează, din lână și bumbac, cuverturi, lenicere, fețe de plapumă, covorașe și traverse; Moșneagu Vasile face împletituri, dar și tablouri din paie de grâu, culese atunci când
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
apar și se răspândesc repede vasele din vălătuci, la care structura de lemn se diminuează treptat. Inițial, întreaga construcție era de lemn, acoperită cu lut, așa cum mai putem vedea la Gârceni, Gherghești, etc. S-a trecut, apoi, la scheletul din furci, la păruială și chiar la eliminarea aproape totală a lemnului la casele de ceamur. Interesant este să semnalăm la Rafaila conacul din lemn al boierilor Ornescu, care au recurs la acest tip de construcție, deși aveau mari posibilități materiale. Clădirea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de casă (deregi), de poartă, mici obiecte de uz, ceea ce se numește de regulă „plastica mică”. Crestătura, ornament realizat cu multă migală, se aplică obiectelor mărunte, pe spații nu prea mari și conturează anumite linii. Se întâlnește în special la furcile de tors, linguri etc. Incizia, desenarea cu vârful cuțitului pe lemn și apoi colorarea cu suc de plante, este tehnica preferată de păstori pentru împodobirea bâtelor. Cele mai răspândite, dar și cele care duc la efecte artistice deosebite, sunt tehnicile
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de divinizarea acestui astru de către indoeuropeni. El este reprezentat în numeroase ipostaze și variante: cerc, roată, rozetă, vârtej, ochi, cruce încadrată în cerc. îl întâlnim pe frontonul caselor, pe mobilierul țărănesc, pe lăzile de zestre, pe tipare de caș, pe furcile de tors, pe vasele de lemn, pe bâtele ciobănești, redat de regulă abstract, rareori naturalist. în legătură cu acest ultim aspect se înscriu și mai rarele reprezentări antropomorfe. Predominant în arta țărănească a lemnului rămâne decorul cu caracter geometric, ce se constituie
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
peste semnificații, subliniem atestarea veselei de lemn la daci, pe care se află, probabil, și „dintele de lup”. Tot frecvent apare și linia frântă sau în zigzag. Motivul acesta este cunoscut sub numele de „zimți” și apare pe fluiere, pe furcile de tors, pe bâte ciobănești, dar și pe țesături. Spirala este un alt motiv geometric des întrebuințat, formând un tot armonios cu celelalte ornamente cu care se asociază. Ea apare mai ales pe furcile de tors, urmărind răsucirea firului de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
zimți” și apare pe fluiere, pe furcile de tors, pe bâte ciobănești, dar și pe țesături. Spirala este un alt motiv geometric des întrebuințat, formând un tot armonios cu celelalte ornamente cu care se asociază. Ea apare mai ales pe furcile de tors, urmărind răsucirea firului de lână pe axul furcii. Cercul sau ochiul apare ca un ornament decupat sau incizat, întâlnindu-se foarte des și în decorul ceramicei precucuteniene, precum și în ceramica epocii La Tène. Cu timpul, însă, motivul cercului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
bâte ciobănești, dar și pe țesături. Spirala este un alt motiv geometric des întrebuințat, formând un tot armonios cu celelalte ornamente cu care se asociază. Ea apare mai ales pe furcile de tors, urmărind răsucirea firului de lână pe axul furcii. Cercul sau ochiul apare ca un ornament decupat sau incizat, întâlnindu-se foarte des și în decorul ceramicei precucuteniene, precum și în ceramica epocii La Tène. Cu timpul, însă, motivul cercului s-a confundat cu cel al soarelui, mai bogat în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
doar în zona Hușilor, folosit la țesutul covorașelor, i se spune popular „în drugi”. Părțile componente ale acestui tip de război sunt „lăturașii” (drugii laterali), „chingile” (sulurile) de legătură ale acestora, „varga” de la sulul de jos, „ițul”, susținut de două furci fixate în lăturași, „rostarul” și „cârjele” (gânjurile) de susținere a rostarului. Aproape exclusiv astăzi se folosește războiul orizontal (stative), schimbându-se sulurile, spețele, uneori ițele și călcătorul (în legătură cu ițele, care sunt două sau patru). Pentru acoperitorile de pat (pichere, cuverturi
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
să vorbesc în numele Basarabiei românești", cu vulnerabilitatea de a bea "până la fund paharul umilinței", de a fi trimis la eșafod, sfâșiat în bucăți, "fiindcă prin mine grăiau toate generațiile stinse în robie și nemângâiere, memoria fraților de luptă pieriți în furci și în ocnele uitate ale Siberiei."194 A rămas să-și ducă blestemul și sub ocupația germană din București, ziarul Lumina având drept scop să-i convingă pe nemți că nu pot fi atât de orbi, încât să admită proiectul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos. Ne duceam la umbra dudului din fundul grădinii. Ea își înfigea furca și caierul de in în brâu și începea să tragă și să răsucească un fir lung și subțire. Eu mă culcam pe spate și lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
prindeau și adormeam; uneori tresăream și o întrebam câte ceva; ea începea să spuie și eu visam înainte. Și niciodată nu va isprăvi basmul”. ( Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) caier - mănunchi de lână, in, de cânepă sau borangic, care se pune în furcă pentru a fi tors manual 1. Pornind de la textul de mai sus, scrie o compunere de 8-10 rânduri, în care să-ți imaginezi o întâmplare pe care bunica o poate povesti nepotului. În compunerea realizată de tine, vei avea în
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Îl caută peste tot. Știe numai că el este la Mănăstirea-de-Tămâie. Dar nici vrăjitoarea, nici Sfânta Miercuri, nici Sfânta Vineri, nici Sfânta Duminică nu pot s-o îndrume. Un ciocârlan șchiop o conduce acolo. Dar sfintele îi dăduseră amulete, o furcă de aur care torcea singură, o vârtelniță de aur care depăna singură și o cloșcă de aur cu pui tot de aur (care astăzi poate fi văzută la Muzeul din București). Vrăjitoarea, ca să-i fure aceste talismane prețioase, o pune
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
să-și plătească dările. La fel a procedat și cu soția (al cărei nume nu-l știm), rămasă văduvă, a marelui medelnicer Gavril Bucium (era o practică veche, căci și Ștefăniță Vodă, feciorul lui Vasile Lupu, a pus-o în furci - e drept, din pricini politice - pe Paraschiva Balș, soția marelui vornic Ion Prăjescu, căruia Vodă îi luase și averea, bănuind că este simpatizant al lui Constantin Șerban). Cronicarul ne spune că hrăpărețul Voievod inventase chiar o boală - „supărul Ducăi Vodă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
masă (2); periculos (2); prăjitură (2); rece (2); de tăiat (2); tăiuș (2); tort (2); unt (2); acolo; ajutor; alimente; apă; apărare; armată; ascuțișuri; bani; bucată; bucătar; de bucătărie; bucurie; buzunar; cale; cartofi; criminal; cuțit; extremitate; farfurie; felie; feliere; foame; furcă; gîndit; gros; ilegal; împărțire; împrejur; împunsătură; înjunghiat; înjunghie; înjunghiere; killer; lama; legume; linguriță; lînă; lovit; metal; mic; mijloc; minciună; mîner; muchie; obiect; obiect dur; obiect periculos; obiect de tăiat; os; oțel; pix; prostie; pui; pungi; putere; război; roșie; roșii; roșu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bun; carne; caut; ceai; cinstit; coasă; copilărie; cornorat; creț; decăzut; demonic; dezastru; diabolic; diavolesc; dracula; al dracului; drăcușor; drag; dragon; Dumnezeu; dușmănie; enervant; entitate; ești; nu există; fantomă; fapte rele; fascinant; femei; de femeie; ficțiune; ființă; ființe; fior; forță malefică; furcă; furie; ghiaur; ghiduș; ghinion; greșeală; groază; haos; idiot; imposibil; inert; inexistent; intern; iubire; iubit; Iuda; îndrăcit; îndrăzneț; înfiorător; înfricoșător; înger căzut; un înger căzut; înjurătură; înspăimîntat; înspăimîntător; întîlnim; josnic; laicitate; libidinos; lipsă; loc; lopată; lucifer; lucru rău; mac; Mefistofel; mic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fi încheiat în favoarea ultimului dacă Iancu, ajutat de companionul său, a cărui identitate nu este niciodată devoalată, nu i-ar legat mâinile cu o curea și nu l-ar fi lovit cu hotărâre: "Fratele îi trase un pumn strașnic în furca pieptului, așa că Stavrache șovăind nu-l mai ajunse cu mâinile și se prăbuși ca un taur, scrâșnind și răgând". Natura răspunde pe aceeași notă a haosului maladiv: "Viscolul afară ajuns în culmea nebuniei făcea să trosnească zidurile hanului bătrân". Legat
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
din exil sunt solidari. Practică aplicată cu succes în România, dezbinarea se cere și în exil. Printre scriitori, se mărește anxietatea față de orice jurnal, față de colegi și parteneri, deoarece toți au de suferit, toți trec la un moment dat prin furcile caudine ale Securității. "S-a creat ca o psihoză printre scriitori: se feresc unii de alții și mai ales de cei care au fost închiși. A reușit E[ugen] B[arbu]!"149. Ion Caraion, deși dovezile se adună în jurul său
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
spune oamenilor legii că fiica e plecată la Paris. Mama cere fiicei să nu se întoarcă în țară, chiar de ar fi să audă că nu mai este. Corespondența, când în română, când în limba franceză, extrem de încifrată, dă de furcă securiștilor însărcinați cu urmărirea doamnei Ecaterina Bălăcioiu. Traducerile extraselor ce fac obiectul muncii organelor de urmărire reflectă naivitatea interpretului. Doina Jela copiază o asemenea traducere: "Eu deschid de douăzeci de ori pe zi fereastra. Grădina mea suspendă pericolul din cauza caloriferului
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
regimului de la București care nu acordă vize artiștilor și izolează cultura română: "În astfel de condiții, de mirare nu e că literatura noastră nu are în Occident reputația meritată, ci dimpotrivă, că unele opere reușesc să treacă prin toate aceste furci caudine. [...] E oare o situație normală ca o literatură să trăiască peste hotare doar prin scriitorii ce-au părăsit țara? Să fie obligați s-o părăsească pentru a o putea reprezenta?"322. Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Paul Goma
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cetății și injustițiilor ei"339. Concluzia finală poziționează volumul printre operele ce merită citite, mai ales că oglindesc o altă etapă din creația poetului. Nu tot ce înseamnă creație lirică beneficiază de laude. Poezia, asemănător prozei, teatrului, criticii, trece prin furcile caudine specifice cronicilor, iar traseul este cu atât mai greu cu cât eticul înlocuiește esteticul. Volumul de poezii Un om în agora sub semnătura lui Dumitru Popescu este dat drept exemplu de nerespectare a criteriului estetic. De fapt, în această
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
1456 Gheorghe Doja Putineiu 1597 5. "Întrebări sub formă de versuri" a) Ce tânără fecioară Pe nemții cu plumb doboară La Mărășești? să-nvețe Că "Pe-aicea nu se trece!" (Ecaterina Teodoroiuă b) Strigau țăranii "Vrem pământ!" Când Înarmați cu furca, Pomit-au toți, sub jurământ Să-nlăture "năpârca" (Răscoala din 1907) că Fost-a cică domn viteaz, Lui Sinan Îi zrobi oștirea Și-a trecui munții Caipați Să facă Unirea. (Mihai Viteazul) 6. "Povestirea În lanț" Pentru ca elevii să Învețe să
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]