3,241 matches
-
un țoi, cu bruma pe el, de țuică de la gheață, ca să-ți uiți de toate neamurile, nu altceva: ciorba de perișoare sau cu o căpățână de crap, sau cu somn și cu zeamă de varză acră; potrocul de curcan, de gâscă sau de rață și tot cu zeamă de varză, numai cu zeamă de varză acră și cât de acră; borșul din piept de văcuță, cu legume multe și cu o lingură de smântână deasupra, sau cu căpățână de miel, ceapă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
legume felurite, țărănește, sau cu car tofi noi, cu gă luști, cu mazăre verde sau boabe, cu fasole verde sau țucără, cu do vlecei În floare, cu vinete, cu conopidă sau cu smântână; dar curcanul cu caise?... dar bobocul de gâscă și de rață gătit cu varză acră, cu castraveți acri sau cu măsline trile, turcești, cu sâmburele mic?... și după astea toate, ce credeți că veneau?... În nici un caz mâncarea săracului și a flămândului, cum este cea la care râv
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
varză sau pe cartofi; pieptul de vițel de lapte umplut sau nu, sau „deșer tul“ cu bucățica lui regească de la rinichi; mușchiul de vacă cu sos de vin, Împănat cu slănină și cu usturoi; puii de primă vară, bobocul de gâscă și de rață pe cartofi sau pe varză nouă călită; mielul de Dobrogea, cu coada lată de două degete, să-l mă nânci cu ceapă, cu usturoi și cu salată verde; plăcinta de drob În cinghirul ei străvechi ca o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
le subestimează, le disprețuiesc când sunt Încă tinere și Încrezute. Erau totdeauna mirate, proastele, când, prin 1920, deci Încă tânăr, le culegeam de pe stradă În pantofii lor găuriți, prin zloată, le Încălțam și le duceam din urmă, ca pe niște gâște rătă cite, la părinții lor din provincie, de unde fugiseră de rușinea unui copil făcut din flori - așa cum m-a zămislit mama pe mine, căsă torindu-se cu tata Înainte de a mă fi născut - și astea toate fără să le cer nimic
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de bord unde lipsește manometrul de ulei. În acest gol rotund, atîrnă ceva. Rănitul de pe targă mă bate la cap vrînd să știe ce este acum sub noi, iar eu mă gîndesc să spun mecanicului la întoarcerea mea pe aerodromul "Gîsca" să vadă de o izolație care atârnă fără rost în golul acela. Răspund calm rănitului și mă uit din nou la toate aparatele, și văd că nu mai atîrnă nici o izolație unde fusese puțin mai înainte!! Orice lucru insolit cînd
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Sufletul lui era o găină slabă. Pe piatra de pe mormântul lui scria: Odihnește în pace în pământ străin. Abia pe drumul de întoarcere vorbeam despre suflete. Cădeam totdeauna de acord asupra vreunui animal: existau suflete de șopârlă, de potârniche, de gâscă sălbatică, de iepure și de cocor. Sufletele morților zboară pretutindeni, spunea băiatul vecinilor, pentru ei lumea nu-i mai mare ca o batistă. Dar cum ajunge să semene într-o fotografieun lințoliu în iarbă cu o batistă? Iar fotografia mortuară
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
al trezirii. Dar de când cu AVICOLA, cu halele astea mari și luminate "à giorno", li s-a stricat și lor sistemul genetic natural și umblă bezmetice și împiedicate de colo-colo, scăpând ouăle pe unde se nimerește și moțăind de-an-picioarelea precum gâștele ajunse în stare avansată de euforie, după ce-au introdus în stomacul lor un polonic de dude coapte, intrând în comă alcoolică. Vai și-amar de capul lor! Vă spuneam mai sus că lampa cu petrol numărul 8 intrase în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
în condiții date, de privare de libertate. 02 decembrie 1999 Am depus jurământul militar. Defilare, "masă festivă", pseudo-naționalism de circumstanță, părinți emoționați. Sunt iarăși acasă la București, liniște, doar basul profund după care am învățat să mergem în pas de gâscă timp de trei săptămâni îmi răsună încă în urechi. Nu știu cum pot să scriu despre "experiența" armatei. Cel mai bine a definit-o cred H.R.P.-ul nostru național, când descrie scena dușului (copacii "troznitori" de unde țâșnea alternativ apă caldă și rece
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
vor reuși, indiferent de domeniu, fie că este vorba de hoți de mașini sau fizicieni atomiști. Mi-e dor de casă, de culesul viei, de piersicile din grădina bunicii mele, de mirosul de pământ proaspăt arat, de strigătele scurte ale gâștelor sălbatice surprinse în traversarea mării de pământ a Bărăganului meu drag în serile reci și pline de brumă din noiembrie. Marcel Proust avea dreptate: realitatea nu se formează decât în memorie. Toate cele peste măsură sunt de la draci, spune un
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Un vin rouge du Sud: Gaillac, Cahors, Madiran, Côtes de Bergerac et tous les autres AOC du Midi-Pyrénées. (Adevărați cârnați de Toulouse și savuroase bucăți de porc, însoțite de tradiționala fasole cu bob mare, totul gătit delicat cu grăsime de gâscă și o doză subtilă de sos tomat. Mod de preparare: încălziți la foc mic Cassoulet Toulousain timp de 8-10 minute. Dacă dispuneți de mai mult timp, 15 minute, așezați fasolea pe un platou, presărați pesmet și câteva bucați de unt
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
singur gest omenesc, fie el necesar doar în detectarea hoților contemporani. Dar... Alte prețuri ale licitației de pe pachebotul „France”: - o bucată din lemnul sicriului de acaju în care a fost îngropat împăratul pe insulă - 13.000 franci; - o pană de gâscă cu care s-a semnat Tratatul de la Amiens (sau Viena) - 1.200 franci; sabia prințului de Joinville - 10.000 franci; cuțitul de vânătoare al prințului Murat - 10.500 franci; o spadă a unui ofițer de geniu - 2.400 franci; o
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
cuceresc un sat al albilor, deshamă caii și vor să se odihnească, dar el, politrucul, vrea să le citească Pravda, nici unul nu se poate concentra, toți sunt plictisiți până ce, în plină lectură, el trage sabia și hârști!, taie gâtul unei gâște care trecea prin ogradă, toți râd și își schimbă dispoziția, gata să asculte prelucrarea bolșevicului. Șnițelul acela, grația lui Ilia Ilinski, mișcarea imperceptibilă și apolitică a degetelor cu care lucrase controlorul îmi asigurară - până la București - calmul și elanul necesar unei
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
care-o strigam băbuța, se cocârja, cât era de pirpirie, fără să zică pâs, ba cu zeci de găleți de apă coborâte în pivniță când se fierbeau rufele în cazan, ba cu un coș mare, în care aducea din piață gâște pentru îndopat, găini, pui, rațe, ba cu o traistă de tărâțe sau porumb; mama, pe care o strigam mămica, venea de la birou încărcată cu plase de sfoară și sacoșe din doc; verișoara Lucri trambala mereu, nu înțelegea nimeni de ce, două
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
porci grași, condimente de 4 florini ungurești, tot felul de oale și vase cumpărate din Sibiu, apoi 1 bou gras, 1 vițel gras, 14 câble de ovăz cu orz, 8 ferii de său, 6 ferii de unt, 10 rațe, 6 gâște, 158 găini, 500 de ouă, 10 câble de grâu curat, 8 care cu fân, 39 câble de ovăz, 5 măji de sare, 5 ferdele de pătrunjel, 2 ferdele de ceapă roșie, 1 ferdelă de usturoi, 1 font de rășină, bumbac
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de scurgere al băii. Tatăl spăla cu dușul cada și pe jos. Aburii de la apa caldă se amestecau cu mirosul de găină. Foarte distractiv a fost cînd au venit nenea Nelu și tanti Vica de la țară și au adus o gîscă. În ziua aceea, Dănuț și tatăl lui erau singuri acasă. De cum au plecat musafirii, care erau doar în trecere și se gră beau să nu piardă rata, cei doi bărbați s-au și dus în baie. Chipurile lor erau luminate
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
erau singuri acasă. De cum au plecat musafirii, care erau doar în trecere și se gră beau să nu piardă rata, cei doi bărbați s-au și dus în baie. Chipurile lor erau luminate de bucurie și se priveau amîndoi complice. Gîsca îi privea, la rîndul ei, din cadă. După ce s-au consumat primele momente de visare, cei doi s-au mobilizat ca la co mandă. Mai întîi, gîsca trebuia frăgezită, așa că părintele a venit în baie cu o sticlă de palincă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în baie. Chipurile lor erau luminate de bucurie și se priveau amîndoi complice. Gîsca îi privea, la rîndul ei, din cadă. După ce s-au consumat primele momente de visare, cei doi s-au mobilizat ca la co mandă. Mai întîi, gîsca trebuia frăgezită, așa că părintele a venit în baie cu o sticlă de palincă și cu o pîlnie. Cum nu putea să facă el singur toată treaba - să țină și ciocul deschis, să țină și pîlnia și să și toarne palinca
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de palincă și cu o pîlnie. Cum nu putea să facă el singur toată treaba - să țină și ciocul deschis, să țină și pîlnia și să și toarne palinca -, l-a pus pe Dănuț să-l ajute. Tatăl apucă tacticos gîsca între genunchi, iar cu mîinile îi căscă pliscul și fixă pîlnia acolo. „Hai, toarnă, da’ cu grijă, să nu dai pe-afară !“ Dănuț era mîndru că era pus să facă o treabă așa de importantă. „Toarnă-ncet !“ A turnat încet
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
căscă pliscul și fixă pîlnia acolo. „Hai, toarnă, da’ cu grijă, să nu dai pe-afară !“ Dănuț era mîndru că era pus să facă o treabă așa de importantă. „Toarnă-ncet !“ A turnat încet și în mai multe reprize, pentru că gîsca trebuia lăsată să-și mai revină din cînd în cînd. Gîsca tușea și rîgîia. „O arde pe gît, e bună palinca asta“, îi făcea cu ochiul tatăl. „Bunăă, bună !“ Apoi părintele i-a spus să se oprească și, după ce a
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
să nu dai pe-afară !“ Dănuț era mîndru că era pus să facă o treabă așa de importantă. „Toarnă-ncet !“ A turnat încet și în mai multe reprize, pentru că gîsca trebuia lăsată să-și mai revină din cînd în cînd. Gîsca tușea și rîgîia. „O arde pe gît, e bună palinca asta“, îi făcea cu ochiul tatăl. „Bunăă, bună !“ Apoi părintele i-a spus să se oprească și, după ce a eliberat pasărea, a dus-o din nou în cadă. Gîsca tot
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cînd. Gîsca tușea și rîgîia. „O arde pe gît, e bună palinca asta“, îi făcea cu ochiul tatăl. „Bunăă, bună !“ Apoi părintele i-a spus să se oprească și, după ce a eliberat pasărea, a dus-o din nou în cadă. Gîsca tot scutura din cap ca o besmetică. Atunci, tatălui i-a venit o idee grozavă : „Hai să umplem cada, să vedem cum plutește“. Au dat drumul la apă, și la caldă, și la rece, să curgă mai repede. Gîsca a
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cadă. Gîsca tot scutura din cap ca o besmetică. Atunci, tatălui i-a venit o idee grozavă : „Hai să umplem cada, să vedem cum plutește“. Au dat drumul la apă, și la caldă, și la rece, să curgă mai repede. Gîsca a început să lipăie prin apă, iar apoi, cînd cada s-a mai umplut, să înoate de-a binelea. Cum nu prea avea chef să se deplaseze, tatăl o fugărea dintr-un capăt în altul al căzii. Gîsca stîrnea valuri
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mai repede. Gîsca a început să lipăie prin apă, iar apoi, cînd cada s-a mai umplut, să înoate de-a binelea. Cum nu prea avea chef să se deplaseze, tatăl o fugărea dintr-un capăt în altul al căzii. Gîsca stîrnea valuri ca un vaporaș. După un timp însă a început să-și lase capul din ce în ce mai jos. În cele din urmă, și l-a sprijinit de marginea căzii. Dar îi cădea și de-acolo... „Hă, i s-a urcat la
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
acolo... „Hă, i s-a urcat la cap !“ - a început să rîdă tatăl. Apoi a devenit serios dintr-odată și i-a zis băiatului : „Gata cu joaca !“. A băgat mîna în cadă, a tras dopul, iar după aceea a scos gîsca din apă. Era tare bleagă, săraca. Dănuț îi privea gîtul acela lung și se întreba pe unde avea să-l taie - mai înspre cap, la mijloc sau înspre corp ? îi părea totuși rău că tatăl avea să taie un gît
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
a prezentat la post, școala, o construcție modestă ce nu se deosebea prea mult de casele sătenilor din mica localitate, a întâmpinat-o cu lacătul pe ușă, cu împrejmuirea dărăpănată, iar curtea plină de bălării oferea vecinilor loc de păscut gâștele și cârlanii. Îngrijitoarea, cu plată forfetară, era plecată la câmp și, până la întoarcerea ei, tânăra învățătoare s-a întreținut cu vecinele și cu copiii lor. Soarele se ridicase mult pe bolta senină și prefira o lumină gălbuie specifică începutului de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]