7,015 matches
-
și mămăliga. Noi așa am pomenit la părinți. Hai moșule, treci la masă. Știi doar unde îți este locul. - M-aș spăla un pic pe mâini. Vin doar din spital și pe acolo forfăie microbii mai ceva ca la cotețul găinilor. - Hai mă tată și tu! Îl luă Radu la rost. Chiar așa crezi? Ar însemna ca pacienții să plece mai bolnavi decât au venit. - Fac ei curat, dar crezi că bolnavii păstrează curățenia? Sunt fel și fel de oameni prin
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
e frumos la Piatra! mă îmbia blând, ca un iscusit agent de turism. Ai să vezi acolo...Și mi-a înșirat toate minunățiile pe care am să le văd pe acel tărâm de basm: căței, pisoi, mânji și iezi jucăuși, găini moțate și bibilici, ăhăă! Ascultam grav, cu ochii holbați. Nu văzusem niciodată bibilici și am întrebat-o cu vocea sugrumată: chiar și bibilici? Da, și bibilici! a răspuns voioasă mama, cu un licăr de speranță în ochi. Am răspuns calm
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
răsuflate, cu care, în nici un club n-ar fi agățat o fată, se gândi Radu, pe care îl pufni râsul. Vecinul se întoarse furios: - Ce e de râs și cine ești tu? - Hai, lasă-mă! Te pomenești că ai orbul găinii! - Radu? Dacă se aștepta să îl salute călduros sau măcar să își strângă mâinile, se înșelase. Nu mai găsi în Dedea nimic din tot ceea ce îi legase în copilărie și își dădu brusc seama că fostul lui prieten era gelos. Pe
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
Articolele Autorului Copiii din vecini (din volumul "Bucovina - Plai de basm si dor") Toate erau bune, numai că Ionuț nu mai avea stare. Se jucase cu tot ce se putea juca pe lângă casă, și cu motănelul, și cu puișorii de găină, și cu vițelușul. Dar resimțea mult lipsa unui copil tovarăș de joacă. De aceea, când nu găsea nimic de făcut în jurul gospodăriei bunicilor, ieșea până pe uliță, și stătea acolo așezat pe gardul dinspre toloacă, uitându-se lung la vale, acolo
COPIII DIN VECINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379962_a_381291]
-
aflau în preajma casei, dar și în livezile lor. S-au împrietenit pe loc. Doar că, din cerdac se auzi vocea stăpânei casei: - Hei, Anuța și Mihăiță, ce faceți ? Duceți-vă repede în grădină și aduceți niște frunze de sfeclă pentru găini și pui, că altfel nu mai vedeți ouă la prânz. Cu ceva părere de rău, copiii plecară imediat să facă treaba la care le-a pus mama lor. Neavând ce face, Ionuț se duse și el în urma lor. Dar și
COPIII DIN VECINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379962_a_381291]
-
gâdilat toată noaptea pe sub bărbie. Am dormit buștean în noaptea aceea, plecat cu visele prin amfiteatrele Universității sau chiar spre lunetele de la viitorul meu loc de muncă. Dimineața m-au trezit zgomotele numeroase din jurul casei: căldări trântite, scârțâitul fântânii, cotcodăcitul găinilor, behăitul mieilor și, mai ales, discuțiile acelea contradictorii dintre nea Macovei și nevastă-sa... căci trebuiau să dea mâncare la animale, trebuia reparată căruța, trebuia pregătit calul să meargă în țarină după otavă și o groază de alte treburi. Și
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
ca de pădure și niște ghetuțe ca de mers la pădure. Bunica îi așeză pe masă să mănânce ceva dis de dimineața, să nu plece flămând în pădure. Dar bunica mai avea de făcut unele treburi pe lângă casă, să hrănească găinile, să adape văcuțele, să pună niște mălai și coji de cartof la viței și mieluți. În sfârșit, dădu vestea cea bună - pot pleca. - Hai, Ionuț, puiul meu, ești gata ? Plecăm chiar acum! Porniră la drum. Ionuț sălta vesel ba în
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
clar în minte gutuiul înflorit. Cu florile lui mari, roz, răsfirate diafan printre frunze, o minune vie care- a rămas în sufletul meu fără poze, fără miracolul tehnologic, doar pe rețină. Un copac plin de flori în care se suiau găinile seară să se culce. Deși aveau scară pusă la hambar, deși erau și alți copaci, acolo în gutuiul înflorit se culcau curcile și găinile. Cât erau de mari, tremura gutuiul, se scuturau ușor crengile de flori, ningea sub el cu
GUTUIUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380021_a_381350]
-
poze, fără miracolul tehnologic, doar pe rețină. Un copac plin de flori în care se suiau găinile seară să se culce. Deși aveau scară pusă la hambar, deși erau și alți copaci, acolo în gutuiul înflorit se culcau curcile și găinile. Cât erau de mari, tremura gutuiul, se scuturau ușor crengile de flori, ningea sub el cu flori pe care- mi venea să le rup, să mi le pun pe trup, în păr. Eram suficient de mică încât să mi se
GUTUIUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380021_a_381350]
-
care treceam în joacă noastră de- a viața. Eu așa cred, ca- i dădeam o stare de bine, noi, două fetițe în rochii de vară și sandalute, puse pe joacă din zori până- n seară. Seară era ocupat. Urcau gureșele găini, cocoșii roșcovani în crengile care se- ndoiau sub greutatea lor. Și vorbeau, vorbeau în limba lor păsăreasca până ce li se încețoșau ochii. Mă apropiam de ele și de copac să văd mai bine. Și le speriam. Unele cădeau de pe ramuri
GUTUIUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380021_a_381350]
-
noi. Unchiul se trezea în zori să prindă trenul de 7 care să- l ducă la București, unde lucra și era student, în același timp. Mătușa mea își făcea treburile casnice, iad bunica trebăluia făcând mâncare. Până ne trezească vreo găină scapătă printre răsadurile de ardei gras și pe care, verișoară mea, desculța și în cămașă de noapte, o alerga cu ochii închiși dând- o afară din grădiniță. Ne dădeam jos din pat, ne spălăm cu apă rece, mâncăm ceva și
GUTUIUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380021_a_381350]
-
din grădiniță. Ne dădeam jos din pat, ne spălăm cu apă rece, mâncăm ceva și curtea era a noastră. Ne făceam de lucru pe lângă casa, printre pisici, câinele nostru și păsările din ogradă. Le făceam rochițe păpușilor, furăm ouăle de la găini și făceam prăjituri cu flori și pământ, văruiam pomii, le făceam baie bobocilor de rață. Mă mir că n- au murit, i- am spălat cu soda. Gutuiul zâmbea complice. Dragoste de copac. Îl iubeam, fără să știu, făcea parte din
GUTUIUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380021_a_381350]
-
cuantice, apare, cel puțin în istoria pe care am avut noi voie să o cunoaștem, ca bărbat și femeie cu un tipar evolutiv, pe care noi doar îl bănuim. Nici până azi nu știm cine a fost primul, oul sau găina, ce rol a avut inițial, fiecare. Ni s-a spus, mai prin legende, ce-i drept, că traiul patriarhal a fost condus când de femeie, când de bărbat . Dumnezeu știe care o fi adevărul. Cert este că noi, cei de
EXTRAS DIN MEMORIA SENTIMENTULUI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380064_a_381393]
-
cap de povârniș, nu se afla-n pericol, nu! Deci era bine că dormeai! Primejdia era aproape numai de poiata păsărilor și de adăpostul caprelor. Într-acolo îmi îndreptasem pașii în bezna înfrățită cu înverșunarea de ape. Eliberate de sub încuietori, găinile își luară zbor înspre acoperișuri ori crengile mai joase ale dudului din apropiere. Chiar zâmbisem în mine când le descoperisem ogoindu-se așa! Erau învățate să se-nalțe spre ramurile copacului! Nu acolo găseau dulceață aromată și negrie în fiece
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
de patru persoane. Ora 8. Pregătește micul dejun al copiilor! Fugi, apoi, să vezi unde se formează vreun rând, în speranța de a prinde o bucată de salam cu soia, parizer cu apă și sare, porumbei avansați la rangul de găini, picioare sau capete de porc definite în limbajul curent drept „adidași” sau „calculatoare”, surogatul de cafea cunoscut sub numele de „nechezol”, iar - în cazul în care norocul îți surâde - „șnițel preformat din carne de pui”. Această delicatesă era cea mai
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
adună încă puținii locuitori rămași în vatra satului, spre a pune țara la cale, în compania unei pălinci băute pe datorie. Reprezentanții puterii locale se agită și promit „marea cu sarea”, doar în perioada campaniilor electorale. Apoi, liniște... câte o găină mai zburătăcește, din când în când, cotcodăcind pe uliți. Vitele, câte au mai rămas, se întorc de la pășune, spărgând liniștea, cu dangătul de doagă al talăngilor. Vălul înserării îi strânge pe locuitori în case. Pustietatea și bezna stăpânesc ulițele. Sigur
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
fără intenție, insinua el, unele precizări. De exemplu, ferma de păsări a profesorului dar și cea de caprine, bănuită a fi una aducătoare de beneficii deloc de neglijat. Într-adevăr în curtea casei bătrânești viețuiau, numai ele știau cum, cinci găini, cele care furnizau o omletă la două zile, dar și o capră vârstnică, care producea cam un pahar de lapte pe lună, ceea ce părea suficient pentru supraviețuirea în condiții decente a noului director al școlii. Decente, adică prin evitarea cerșitului
CONTROLUL AVERILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382014_a_383343]
-
colo de câini, măi Vasile, că poate te mușcă. Nu știu cum tot umbli tu cu ei, cum nu ți-o fi frică! Că eu am văzut la televizor cum mușcă oamenii și copiii prin țară, și mi se face pielea de găină, zău așa! - Nuuu, nu tanti! Mie nu mi-i frică de câini, că eu îs căpitan Vasile Marinescu, de la cavalerie, pe mine nu mă mușcă niciunu' dintre ei. Câinii sunt ca și subordonații mei, zău așa, măi tanti! Și-apoi
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]
-
căpitan: - Mă, da ce-or avea? Ce-o fi acolo? - Hai să vedem. - Căpitane, mi-e cam frică, dar hai că merg cu tine să vedem. - Bat-o focul s-o bată, de frică! Mă Sile, bărbat ești tu sau găină? Hai, mișcă! Și o luă la fugă spre câinii de lângă zid, care, parcă se bucurau că-l vedeau. Sile nu stătu nici el pe loc, merse după el cu pași șovăitori, fiind curios să vadă ce se întâmplă acolo, lângă
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]
-
lăsat să treacă chiar dacă mi-am auzit bârfe. Lumea e rea, dar nu atât de rea dacă știi să ți-o faci după sufletul tău. Cum să te simți sărac dacă trăiești la țară, în curtea plină cu animale domestice, găini, rațe, gâște oi, porci și alte alea..., în grădina verde și pestriță din cauza florilor și a legumelor în curs de coacere, în praful din bătătură și ulița zgomotoasă, între pomii plini de rod... E drept că unii nu le au
,,SĂRĂCIA... de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380317_a_381646]
-
lăsat să treacă chiar dacă mi-am auzit bârfe. Lumea e rea, dar nu atât de rea dacă știi să ți-o faci după sufletul tău. Cum să te simți sărac dacă trăiești la țară, în curtea plină cu animale domestice, găini, rațe, ... Citește mai mult ... -n cur mă-mpunge, eu alerg și ea m-ajunge,,Niciodată să nu spui că ești sărac, sau ai fost. Atâta vreme cât ai un acoperiș deasupra capului și-un țol pe care-ți sprijini capul, chiar dacă n-
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
lăsat să treacă chiar dacă mi-am auzit bârfe. Lumea e rea, dar nu atât de rea dacă știi să ți-o faci după sufletul tău. Cum să te simți sărac dacă trăiești la țară, în curtea plină cu animale domestice, găini, rațe, ... V. BUNĂ-VESTIRE, de Georgeta Zecheru , publicat în Ediția nr. 2276 din 25 martie 2017. A decedat și telefonul, odată cu tine, mamă În receptor se-aude tonul, dar glasu-ți nu mă cheamă, . Să-mi spună de una-alta prin sat
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
castronul cu aripile de pui și le-a pus la umbră sub pomul acela nedeslușit. Îi mirosea a carene acum și dădea târcoale finuț și fără ca nimeni să observe, a luat o aripă și a fugit cu ea în cotețul găinilor. Acum o mânca tacticos în timp ce găinile o priveau nedumerite iar cocoșul cânta de mama focului nu știu ce melodie de a lui. Nu a durat mult și o ploaie ne avenită a început să toarne peste grătarul lui Taty riscând o catastrofă
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
le-a pus la umbră sub pomul acela nedeslușit. Îi mirosea a carene acum și dădea târcoale finuț și fără ca nimeni să observe, a luat o aripă și a fugit cu ea în cotețul găinilor. Acum o mânca tacticos în timp ce găinile o priveau nedumerite iar cocoșul cânta de mama focului nu știu ce melodie de a lui. Nu a durat mult și o ploaie ne avenită a început să toarne peste grătarul lui Taty riscând o catastrofă umanitară dacă Taty nu muta grătarul
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
nici un chip. Ne voind să le plouă, oile s -au băgat și ele sub pom și a ieșit o îngrămădeală acolo pe care doar faptul că aripile reușiseră să se prăjească, a mai slăbit-o un pic.. Trecând prin cotețul găinilor, Taty a dus aripile și le-a pus pe masă. Acum urma să coacem porumbul meu. Când au văzut porumbul, oiele au intrat într o stare nedefinită și se agitau în speranța că prind și ele o boabă măcar. Cu
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]