12,132 matches
-
eforturilor de școlarizare. Germanii părăsesc România. Fluxul este discontinuu, însă minoritatea germană scade neîncetat: autorizația de emigrare, mijlocită de o sumă în mărci, intră în gestiunea relațiilor dintre București și Bonn, după reluarea negocierilor diplomatice din 1967. Ceaușescu își vinde germanii pentru vreo zece mii de mărci "pe cap de emigrant". Voința de a pleca se explică prin atracția unui Vest prosper, R.F.G., și prin greutatea unei memorii apăsătoare a germanilor din România: ei au fost tratați după război ca învinși, deportați
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și Bonn, după reluarea negocierilor diplomatice din 1967. Ceaușescu își vinde germanii pentru vreo zece mii de mărci "pe cap de emigrant". Voința de a pleca se explică prin atracția unui Vest prosper, R.F.G., și prin greutatea unei memorii apăsătoare a germanilor din România: ei au fost tratați după război ca învinși, deportați în lagăre de muncă sovietice după 1945, deportați din Banat spre Bărăgan în anii colectivizării. Populația germană din România, pe care recensămîntul din 1977 o stabilește la 358.732
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
infinit mai mare decît un serviciu bun, decît un automobil, decît o vilă. În România, pașaportul produce stratificări sociale și chiar o anumită formă de șovinism, deoarece, ca urmare a unor acorduri bilaterale încheiate cu Israelul sau R.F.G., evreii și germanii obțin pînă la urmă pașapoarte pentru a emigra. Totul se datorează doar unei legislații oarbe, obtuze și, îndrăznesc s-o spun, antipatriotice. Frica de mișcare, teama că oamenii vor fi contaminați de realitate sau de mentalități străine, de propaganda "inversă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
promovată nu mai încîntă deloc pe patrioții români decepționați și agresează minoritățile naționale răzvrătite în numele unui drept care izvorăște și din dreptul istoric și din drepturile omului. Reprezentantul minorității se protejează față de regimul ceaușist și ca individ și ca ungur sau german ce aparține unei comunități care-și afirmă drepturile colective. Mobilizarea minorității ungare din România și din Ungaria, care începe în 1988 un proces reformist, cîntărește greu în destabilizarea regimului românesc. Rolul jucat de Budapesta permite un dublu amestec, al Estului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
că Ungaria, spre deosebire de România, a făcut revoluția în 1956. Și adaugă: "Azi, în România, toată lumea vrea să plece. De patru ani, Bucureștiul nu mai poate pretinde loialitate de la nimeni deoarece chiar românii pleacă. Evreii au plecat, la fel jumătate din germani". Reflecția asupra liberalismului, democrația, fondarea unei noi ideologii, este condusă de cîțiva filosofi originari din Transilvania, apropiați ai grupului de la România liberă. Poetul Geza Szöcs fusese unul din animatorii publicației Ellenpontok, ca și compatriotul său, Gabor Miklos Tamas. Intervievat de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mijloace de a continua efortul de război Decembrie Guvernul român începe tratative de pace 1918 Ianuarie Trupele române intră în Basarabia la chemarea elementelor moderate din Sfatul Țării, instanță apărută în urma revoluției 3 martie Rușii semnează pacea de la Brest-Litovsk cu germanii Martie Sfatul Țării din Basarabia votează unirea cu România Mai Guvernul român semnează cu Germania Tratatul de pace de la București Noiembrie Guvernul conservator Marghiloman demisionează. Este decretată mobilizarea generală. La 10 noiembrie, România intră din nou în război 16 noiembrie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și nimeni nu știe ce s-a pus la cale între el si cancelariul. Sigur însă e din fericire că, dac-a existat vro criză, trebuie să se considere de stinsă. {EminescuOpXI 66} Cei doi împărați, cel rusesc și cel german, s-au jurat într-un chip oarecare că pe cât vor trăi ei război între cele două împărății să nu fie și fără îndoială că acest cuvânt dat e o mare garanție a păcii. Apoi Rusia a suferit atâtea esperiențe din partea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
obiceiuri ca și englezii de rasă anglo-saxonă. Sau nu li se pare ciudat în confederația germană rolul Prusiei, ai cărei locuitori sânt de origine slavă și trădează în toate apucăturile lor caracterul autoritar și aspru al rasei lor, față cu germanii de sud de ex., cu instinctele lor artistice, cu sentimentalismul lor, cu îngăduința lor înnăscută? Și cu toate acestea sânt oameni tari și viteji, robuști și inteligenți ca și confrații lor actuali, dar geaba - germenul fundamental al rasei e altul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acestea sânt locuite de slavi, care precumpănesc prin număr, prin dezvoltare internă, prin sprijinul puternic al împărăției rusești. Pentru asigurarea politicei sale comerciale Austria avusese nevoie de Bosnia și Herțegovina, dar în contra anexării erau de astă dată tocmai elementele dominante: germanii și maghiarii, cari se tem de sporirea rasei slave în împărăție. Partidul militar, apoi Curtea însăși a cătat să încline spre naționalități cari din parte-le erau gata a vota anexiunea cu amândouă mînile. Fără o politică bazată pe egala
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
era paralelă cu dezvoltarea a chiar spiritului elin. Impunerea în viața de toate zilele a unor limbi străine, exercitată cu oarecare virtuozitate de cătră elementele dominante, are drept efect că patria comună [î]i devine oricui aproape nesuferită. Și încă germanii ca germanii. Cu mult mai culți, având o înnăscută înțelepciune a vieții, ei se impun pe atât pe cât [î]i lași, însă până la torturarea conștiinței individuale, până la absurd nu ajung nicicând. Maghiarii însă, rămași îndărăt în cultură și străini prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu dezvoltarea a chiar spiritului elin. Impunerea în viața de toate zilele a unor limbi străine, exercitată cu oarecare virtuozitate de cătră elementele dominante, are drept efect că patria comună [î]i devine oricui aproape nesuferită. Și încă germanii ca germanii. Cu mult mai culți, având o înnăscută înțelepciune a vieții, ei se impun pe atât pe cât [î]i lași, însă până la torturarea conștiinței individuale, până la absurd nu ajung nicicând. Maghiarii însă, rămași îndărăt în cultură și străini prin natura lor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe-o căpșună Și v-am spus o mare minciună. Povestea aceasta pare a fi scrisă de Creangă. Ce este original în ea? Materia? Am putea dovedi că, deși populară românească, ea se află și la alte popoare, la cel german bunăoară. Tezaurul comun de povești și anecdote al popoarelor e mare în aparență, dar totuși se sleiește într-un număr oarecare de prototipuri. Aproape toate basmele noastre populare, câte sânt strânse, câte nu, se reaflă sau în germene sau întregi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
exercitate de romîni) se exercită de străini. Toate industriile mai nobile precum ceasornicărie, bijuterie, zugrăvie, chiar acea puțină care o avem pe acești pereți, croitori, confecționarea a tot ceea ce avem pe noi, le datorăm la o samă de unguri și germani. Acestora fără îndoială le sîntem datori mulțumire, căci au venit și ne-au adus servicii folositoare; căci, din celelalte națiuni, câți au venit la noi nu au putut să ne fie de folos decât cu plata din buget. Iată dar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oricând de-a ne părea rău de câștigul onorabil și de munca onorabilă a elementelor germane ale acestei imigrațiuni. Pe cât urâm spiritul de neagră speculă, de câștig fără muncă al evreilor, pe atât respectăm spiritul de câștig prin muncă al germanilor. Dar respectul nostru nu poate merge până acolo încît să voim a recunoaște aspirațiuni politice și naționale. Singura rațiune de a fi a acestui stat, pentru noi, este naționalitatea lui românească. Aut sit ut est, aut non sit. Daca e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scoaterea Austriei din Imperiul Germanic? Din vremea lui Francisc I, regele Franței. Știu ei de când Germania aspiră a anexa Olanda? Din secolul trecut abia, și se vor scurge poate încă o sută de ani până ce, deodată cu anexarea acestei țări, germanii să aibă putere maritimă. Dar oare în țările noastre n-avem exemplul unei consecuențe politice rusești și austriace de două sute de ani și mai bine? Și toate raporturile astea, toate tendențele urmărite cu încordare de generații întregi ale unor popoare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de politica austriacă sau, pentru a o spune mai bine, de politica austro-germană, daca nu ne-ar veni în ajutor un ziar românesc, care, printr-o indiscreție, a ajuns la cunoștința deliberărilor Comisiei. După "Independance roumaine", delegatul austriac și cel german au prezentat acum două luni colegilor lor un proiect al căruia dispozitiv cuprindea maximul pretențiilor austriace. "Independance roumaine" a publicat această lucrare. E o piesă foarte curioasă și din cele mai instructive. După ea, Comisia țărmurenilor ar fi să fie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cominatoriu atribuit de presa germană și austriacă d-lui Gladstone. "Grenzbote" zice că Anglia, în înțelegere cu Rusia, a combătut proiectul preliminar austro-german. "Grenzbote" se-nșală. "Independance roumaine" ne spune, cu documente-n mână, că lucrarea delegatului austriac și a celui german a fost respinsă în unanimitate, afară de comisarul italian. După cum se pare, Anglia și Rusia n-au fost singurele cari s-au alarmat de întinderea pretențiilor austriace și de consecuențele cari ar putea decurge din ele; Franța, România și Turcia au
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de partid în înțelesul cel mai rău al cuvântului. [ 23 august 1880] ["ONORURILE CÎTE I SE FAC... Onorurile câte i se fac M. S. R. Domnitorului în străinătate, precum numirea sa de șef al unui regiment austriac și al unuia german, nu sânt desigur lucruri cari ne-ar putea displăcea. O onoare făcută Domnului e totodată făcută nației românești și chiar dacă badea Toader și moș Dumitru n-ar avea deplină conștiință despre însemnătatea unor asemenea dovezi de distincție, totuși credem că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mari. Avem nevoie și de Italia, și de Rusia, și de Germania, și de Englitera, și de Franța, în mod cu totul egal. Acesta este întreg înțelesul poziției noastre dificile în Orient. Popor latin, înconjurat de slavi, de maghiari, de germani, noi nu ne putem răzima pe nici o simpatie de rasă, care e cea mai puternică dintre toate. Așadar sîntem avizați a ne răzima pe bunăvoința egală a vecinilor noștri, răsărită dintr-un echilibru nu de simpatii sau antipatii, ci de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
susținea același lucru despre partidul constituțional, care nu înțelege Austria altfel decât ca pe un aglomerat de indivizi cât se poate fără nici un sentiment de naționalitate și de conexiune între ei, dat în esploatarea evreilor și sub dominațiunea politică a germanilor. Ceea ce voiește partidul german din Austria e o masă de indivizi îndreptățiți a se ridica numai daca vor deveni germani. Același lucru-l vor, mai cu toroipanul, ungurii. Orice mișcare care ar preface aceste popoare în organisme locale, pline de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la ea acasă. Cu asta i s-ar lua altui vecin ocazia de-a invoca cestiunea aceasta, penibilă pentru orice român, și ar pieri până și urma unei idei de unire politică a românilor. Nici grecii vechi, nici italienii, nici germanii n-au fost uniți politicește. Cu toate acestea, tocmai atunci au fost mai însemnați prin spiritul și activitatea lor. Deasupra despărțirei politice se născuse o unitate în literatură, în limbă, în obiceiuri, cu atât mai sfântă cu cât nu avea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
opoziție. "Romînia sângerândă aruncată la picioarele contelui Andrassy" a devenit o frază stereotipă. Și astăzi chiar orice ziar ar întreprinde o campanie contra Austriei devine popular. Să nu ni se zică că fanatismul național, că panglicăria naționalităților - Nationalitaetenschwindel, cum zic germanii - are în toate țările succes. Poporul nostru este foarte puțin accesibil unor asemenea lucruri. Ceea ce-l supără este ultrajul făcut bunei dreptăți, celei mai elementare libertăți a conștiinței. Toate popoarele de pe lume au câte ceva sfânt și neatingibil. La unul e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
creațiunea" sunt de urmărit notele lui Theofil Simenschy la traducerea textului Imnul creațiunii.32 Eminescu traduce din Rig-Veda astfel: "N-a fost lume pricepută și nici minte s-o priceapă" (Scrisoarea I) intuind și impunând termenul de "neființă"33, din germanul Nichtsein, în care sein este ființă. Mai apropiat de M. Eminescu din acest punct-zero este Basarab Nicolescu care vorbește în teoremele sale despre "vidul cuantic", despre "o fluctuație între ființă și neființă"; "nimic nu poate epuiza bogăția vidului cuantic. Căci
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
04%) d) Funcționari: 118.635 (21,89%) e) Alte categorii: 28.233 (5,21%) 2. Pe sexe: Bărbați: 439.673 (81,10%) Femei: 102.464 (18,90%) 3. Compoziția națională: Români: 447.188 (82,49%) Unguri: 63.682 (11,75%) Germani: 3.332 (0,61%) Evrei: 14.106 (2,60%) Ruși, sârbi și alți slavi: 10.247 (1,89%) Alții: 3.582 (0,66%) TOTAL: 542.137 (100,00%) (...) /ss/ indescifrabil 20.IV.1956 SL/3 ex. A.N.I.C., fond C.C.
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
națională a partidului. Naționalitatea Populația % Membri și candidați de partid 31.XII.1963 % 31.XII.1964 % Români 85,74 1.078.234 86,98 1.203.340 87,33 Maghiari 9,08 117.474 9,48 127.816 9,28 Germani 2,20 15.369 1,24 17.074 1,24 Evrei 0,84 10.099 0,82 10.444 0,76 Ruși și ucrainieni 0,57 7.691 0,62 7.822 0,57 Sârbi, croați și sloveni 0,40
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]