42,885 matches
-
criminologică, consumul și traficul de droguri sunt comportamente sociale deviante , asociate adesea altor tipuri de criminalitate, emergente modului specific de organizare și funcționare a societății, multifactorial determinate de o serie de amenințări, riscuri și vulnerabilități localizate la nivelul mediului extern global sau cu originea în deficiențe structurale sau de funcționare ale corpului social. Privit astfel, fenomenul drogurilor poate fi abordat cu instrumente specifice de control acriminalității organizate ori tactici de management al riscurilor aflate la dispoziția structurilor naționale și internaționale specializate
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
impactul economic, decesele legate de droguri și alte consecințe pentru sănătatea publică, piața drogurilor induce efecte negative și în planul siguranței publice prin asocierea cu diferite forme de criminalitate precum violența în comunități, alimentarea corupției și subminarea autorității publice. Disponibilitatea globală a drogurilor în spațiul european, atât pentru drogurile naturale, cât și pentru cele sintetice, rămâne foarte ridicată. Consumatorii au acces la o mare varietate de produse de puritate și potență ridicate, care sunt echivalente ca preț sau mai ieftine decât
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
Asistăm la apariția unor noi substanțe de tip opioid sintetic - 6 noi derivați de fentanyl, consumul în creștere al produselor de tip MDMA și canabis cu potență ridicată și al noilor produse derivate din acesta. Producția de droguri la nivel global și în interiorul UE este în creștere. Există provocări specifice asociate cu diferite regiuni. Producția de cocaină în America și cea de heroină în Afganistan sunt la niveluri fără precedent. Europa a devenit un producător major de canabis și droguri
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
specifice asociate cu diferite regiuni. Producția de cocaină în America și cea de heroină în Afganistan sunt la niveluri fără precedent. Europa a devenit un producător major de canabis și droguri sintetice și, într-o oarecare măsură, este un furnizor global de MDMA și amfetamină. China este, de asemenea, importantă ca țară sursă a precursorilor de droguri și a noilor substanțe psihoactive. În unele țări precum Maroc, Turcia și cele din Balcanii de Vest, există grupări de criminalitate organizată care sunt
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
în regiune. Se înregistrează evoluții recente în ce privește precursorii, factor important al extinderii producției de droguri. Noi amenințări provin din capacitatea grupărilor de crimă organizată de a exploata oportunitățile care decurg din dezvoltările logistice și digitalizarea asociate piețelor comerciale globale. Tehnologiile emergente (5G, inteligența artificială, cloud, INTERNET of Things, smart computing și machine learning) și utilizarea criptomonedelor și a tehnologiei block-chain pe piețele virtuale de droguri, sunt elemente aflate deja în arsenalul grupărilor de criminalitate organizată. Atât internetul de suprafață
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
canabis, asocierea diferitelor comportamente adictive la vârsta adolescenței) corelate cu disponibilitatea și diversificarea pieței drogurilor reprezintă, la nivel național, din perspectiva impactului asupra sănătății și siguranței publice, problema abordată de această strategie. Fenomenul se accentuează în condițiile existenței unor amenințări globale în creștere și vulnerabilități trenante, care conturează un mediu impredictibil ce afectează capacitățile naționale de răspuns. V. VIZIUNE, SCOP, OBIECTIVE Viziunea strategiei naționale în domeniul drogurilor 2022-2026 are ca scop instituirea unei abordări orientate către obținerea de rezultate durabile privind
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
prin cele bilaterale sau multilaterale la care ţara noastră este parte şi a poziţiei de partener activ în efortul mondial de reducere a cererii şi ofertei de droguri precum şi a deturnării și traficului de precursori. Având în vedere caracterul global al fenomenului drogurilor, este necesară interconectarea dimensiunii interne și externe ale politicii României în materie de droguri, ceea ce presupune integrarea strategiei naționale și a obiectivelor acesteia în cadrul politicii externe generale a României, ca parte a unei abordări cuprinzătoare
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
posibilitatea de creare a noi legături și de dezvoltarea de inițiative în domeniul drogurilor. În contextul derulării activităților de cooperare internațională, România va avea în vedere protejarea și promovarea respectării standardelor și obligațiilor internaționale privind drepturile omului în cadrul politicilor globale în materie de droguri. Pe lângă obiectivele specifice stabilite în prezenta strategie, pe componenta de cooperare internațională se va avea în vedere, totodată, respectarea obiectivelor și direcțiilor de acțiune stabilite la nivel guvernamental în cadrul cooperării cu partenerii externi din
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
nivel mondial este vitală. Totodată, la fel de importantă este participarea României la procesele de elaborare a politicilor ONU, în marja activității Comisiei Națiunilor Unite privind substanțele stupefiantele (CND), principalul organism responsabil de controlul drogurilor și de definirea/ revizuirea politicilor globale în materie, precum și în cadrul activităților altor foruri ale ONU, axate pe aspecte legate de sănătate, respectarea drepturilor omului și dezvoltare durabilă. ONU reprezintă forul internaţional în cadrul căruia au fost negociate şi adoptate convențiile în materie de droguri
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
reintegrare socială. Mecanismul integrat de prevenire și contracarare a infracționalității la regimul drogurilor și precursorilor, care să consolideze cadrul național de securitate și siguranță publică a cetățenilor. Abordarea coerentă a politicii naționale, în acord cu politica UE și cu răspunsul global în domeniul drogurilor, corelată cu afirmarea rolului activ al României în cadrul forurilor internaționale și europene specializate. Sistemul integrat și flexibil de colectare a datelor privind fenomenul drogurilor, care să susțină procesul decizional, formularea și aplicarea răspunsurilor în domeniul sănătății
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
coordonare inter-sectorială capabil să asigurare punerea în aplicare la nivel local și naţional a politicilor în domeniul drogurilor. X. INDICATORI Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei cuprinde activitățile concrete și indicatorii aferenți fiecărei acţiuni asumate de către entitățile responsabile. Indicatori globali pentru Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul drogurilor în perioada 2022-2026: Procentul din populație care consumă droguri în mod curent (în ultima lună), a consumat droguri recent (în ultimul an) și care a consumat măcar o dată
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
ornitologii SOR și alți parteneri, la care s-au adăugat și datele din bibliografia de referință. În anii ’90, România era considerată o țară-cheie pentru conservarea speciei de gâscă cu gât roșu ( Branta ruficollis ), găzduind peste jumătate din populația globală a acesteia. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Legislația pentru conservarea speciei de gâscă cu gât roșu : Legislația naţională Legislația europeană OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
2022–2032 modificările şi completările ulterioare. Declinul ei s-ar putea intensifica dacă presiunile și amenințările continuă să acționeze în România și în celelalte țări de pe traseul de migrație. Efectivele și distribuția speciei Efectivele, distribuția și tendința populației la nivel global Gâsca cu gât roșu este o specie care migrează pe distanțe lungi, cuibărind în Siberia, cu efective mari în peninsula Taimyr (aproximativ 70% din populație), dar și pe celelalte două peninsule adiacente, Gydan și Yamal. Înainte să ajungă pe coastele
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
celelalte două peninsule adiacente, Gydan și Yamal. Înainte să ajungă pe coastele de vest ale Mării Negre (Fig. 1), migrează spre sud, prin Rusia, spre nordul Kazahstanului și apoi spre vest, prin sudul Rusiei și estul Ucrainei. Fig 1. Distribuția globală a gâștei cu gât roșu ( Branta ruficollis ) conform (Cranswick et al., 2012) Migrația de toamnă începe inițial spre sud, de-a lungul unui coridor îngust, cu o lățime de numai 100 -150 km, urmând râul Ob. Prima zonă de odihnă
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
migrație este urmat invers. O mare parte din populație pornește spre est din Bulgaria și România, în a doua jumătate a lunii februarie, (Cranswick et al. , 2012). Din studiile efectuate până în prezent, evoluția populației de Branta ruficollis la nivel global este următoarea: Perioada Efective (indivizi) 1956 – 1967 60.000 1967 – 1990 25.907 1990 90.000 1996 88.425 2001-2002 23.000 2003-2005 32.100 2008 40.800 2009 44.300 2010 56.860 2015 56.000 Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
88.425 2001-2002 23.000 2003-2005 32.100 2008 40.800 2009 44.300 2010 56.860 2015 56.000 Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Cea mai recentă estimare oficială a efectivului populației globale de Branta ruficollis a fost realizată în anul 2015, fiind de circa 44.000 - 56.000 de indivizi (Wetlands International 2015). Efectivul, distribuția și tendința populației în România În România, populația de gâscă cu gât roșu este întâlnită în zonele joase din
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
în Ucraina. Analiza datelor în perioada 1990 - 2022, arată o tendință de scădere semnificativă pe termen lung a efectivelor înregistrate în România, cu magnitudinea între - 13 și - 38 %, probabil influențată de modificarea condițiilor climatice și de scăderea populațională la nivel global. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 În prezent, cele mai importante zone pentru specie rămân siturile din sud-estul României, în principal regiunile din Bărăgan, Delta Dunării și
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
ce a scăzut foarte mult eroarea umană în efectuarea numărătorilor. Ultima estimare a efectivului populației naționale de gâscă cu gât roșu, pentru perioada 2013- 2022, este de aproximativ 9.915-23.641 de indivizi, care iernează în România, reprezentând circa 42 % din populația globală. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 În Fig. 3 este reprezentată distribuția speciei de gâscă cu gât roșu ( Branta ruficollis ) în România, în perioada 2000-2022 (grila EEA
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
perioada 2022–2032 Principalele amenințări sunt determinate de factori naturali, biologici și antropici după cum urmează: FACTORI NATURALI Schimbările climatice Gradul de intensitate – esențial Schimbările climatice au efecte pe scară largă asupra populației acestei specii influențând cuibăritul, migrația și iernarea. Încălzirea globală și deplasarea limitei de nord pentru taiga în direcția tundrei, va duce la o reducere a habitatului de cuibărit a gâștei cu gât roșu. Schimbările climatice pot determina schimbări și discrepanțe în fenologia speciilor de plante influențând condițiile ecologice generale
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
din diferite părți ale arealului speciei. Supraviețuirea speciei va depinde de capacitatea acesteia de a se adapta rapid la aceste schimbări. Modelul climatic pentru gâsca cu gât roșu estimează pierderi în zonele de cuibărit de 67% în cazul unei încălziri globale moderate, până în 2077 și cu până la 85 % în cazul unei încălziri extreme (Zöckler și Lysenko, 2000). Reducerea semnificativă a precipitațiilor, în anii 2019 și 2020, a dus la pierderea temporară a câtorva zone-cheie, precum Lacul Tătaru, Gura Ialomiței
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
paraziților în zonele de iernare Grad de intensitate - mare Gâsca cu gât roșu formează aglomerări în cartierul de iernare, specia concentrându-se cu precădere pe suprafețe mici într-un singur loc, uneori depășind 30% sau mai mult din populația sa globală. În astfel de concentrări se creează condiții pentru apariția de boli infecțioase, cum este cazul tulpinii mortale a virusului H5N1, care poate afecta o parte semnificativă a populației. Primul caz al virusului H5N1 în România a fost confirmat în anul
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
exercițiului financiar se situează între 10% și 50% din valoarea activelor nete ale Băncii la data încheierii actelor juridice respective; ... x) aprobă afilierea Băncii la organisme financiare internaționale, precum și la acordurile de colaborare cu aceste instituții; ... y) stabilește limitele globale de expunere față de instituțiile de credit, societățile de asigurări, fondurile de garantare a creditelor și pe piața de capital; ... z) autorizează ocuparea de către directorii Băncii a funcțiilor de reprezentanți în adunările generale ale acționarilor sau de administratori în
ORDIN nr. 4.010 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261376]
-
Specializare Inteligentă SUEP30 Strategia Uniunii Europene pentru Păduri 2030 SUMAL Sistem de urmărire a materialului lemnos PNRR Planul Național de Redresare și Reziliență UE Uniunea Europeană UNIV Universitate INTRODUCERE Contextul național Pădurile se bucură de un interes deosebit la nivel global, european și național, ținând cont de multitudinea de servicii ecosistemice (SE) pe care acestea le oferă. În afară de serviciile de aprovizionare (produsele lemnoase și nelemnoase utilizate în consum), ecosistemele forestiere oferă servicii suport (de exemplu, cele de formare a
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
asumarea răspunderii și transparență, și care să valorifice mai eficient principiile de gestionare durabilă a pădurilor care au asigurat productivitatea, rolul multifuncțional, stabilitatea și biodiversitatea pădurilor României. Contextul internațional și european Pădurile joacă un rol major în îndeplinirea unor obiective globale, conform Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă 4 . De aceea, protejarea, refacerea și promovarea utilizării durabile a pădurilor, precum și stoparea declinului biodiversității sunt, la rândul lor, obiective globale. Pădurile au un rol crucial în atenuarea schimbărilor climatice și a efectelor
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
internațional și european Pădurile joacă un rol major în îndeplinirea unor obiective globale, conform Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă 4 . De aceea, protejarea, refacerea și promovarea utilizării durabile a pădurilor, precum și stoparea declinului biodiversității sunt, la rândul lor, obiective globale. Pădurile au un rol crucial în atenuarea schimbărilor climatice și a efectelor acestora, dar și în asigurarea unor modele de consum și de producție durabile. Prin Planul Strategic al Națiunilor Unite pentru Păduri 2017-2030 5 , adoptat de Forumul Națiunilor Unite
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]