7,863 matches
-
Toronto, London, 2008, p. 36 404 Cohen-Tanugi, op. cit., p. 117. 405 Apud Zakaria, op. cit., p. 95. 406 Idem. 407 Emmott, op. cit., p. 40. 408 Ibidem, p. 41. ----------------------------------------------------------------------- PAUL DOBRESCU 2 1 Viclenia globalizării PAUL DOBRESCU Viclenia globalizări Viclenia globalizări Viclenia globalizări
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
operă clasică despre arta războiului a lui Sun Tzu. Cu toate acestea, Japonia a transformat, a niponizat mereu aporturile și achizițiile provenite din exterior, de cele mai multe ori Îmbunătățindu-le. A ține Întotdeauna cont de ceilalți! În fața schimbărilor și a incertitudinilor globalizării și ale pierderii avantajului industrial al țărilor bogate În competiția internațională, numeroși comentatori au preconizat o Japonie În criză, exilată În umbră, În fața expansiunii fabuloase a Chinei, a cărei evoluție viitoare nu o cunoaște nimeni! E un semn de slabă
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
acestei perioade, statul bunăstării fusese compromis în numele economiei liberale de piață, iar amenințarea comunistă dispăruse. Noile teme de dezbatere filosofico-politică majoră au devenit, în ultimele două decenii, postmodernismul - care subliniază dezvrăjirea lumii create de modernismul umanist și iluziile lui progresiste -, globalizarea - îngrijorarea față de pierderea specificității - și, în fine, terorismul global, ca formă de acțiune politică emblematică pentru societatea riscului. Sociologia educației a fost eliminată din multe programe academice occidentale la începutul deceniului șapte, reacția neomarxistă care a urmat nefăcând decât să
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1.6. Organizarea sistemelor școlare în lumea contemporanătc "1.6. Organizarea sistemelor școlare în lumea contemporană" În ciuda convergenței din ce în ce mai puternice a modalităților de organizare a sistemelor de învățământ la nivel mondial, evoluție care poate fi etichetată ca una dintre fațetele globalizării, persistă diferențe notabile chiar și între țări care au indici de dezvoltare asemănători. În mod evident, deosebirile dintre țările bogate și cele în curs de dezvoltare sunt mult mai importante, de vreme ce prioritățile de politică educațională și resursele disponibile sunt radical
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
limba engleză) sau al unora dintre certificatele din domeniul informaticii (European Computer Driving License sau școlile CISCO în domeniul rețelelor sunt doar două exemple), care sunt din ce în ce mai mult furnizate de către instituții internaționale prin respectarea unor standarde valabile la nivel global. Globalizarea certificatelor își are originea în internaționalizarea mobilității forței de muncă și a tehnologiilor și indică limitele capacității și intereselor statelor naționale în reglementarea unor segmente ale pieței muncii. Cea mai restrictivă formă de acreditare este certificatul profesional. Acesta este eliberat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sunt decât reflectarea unor selecții tematice și procedurale ce pot fi discutabile. Faptul că acestea sunt operate în comitete internaționale, care încearcă să armonizeze diferențele dintre sistemele de învățământ și dintre programele naționale, nu face decât să depună mărturie despre globalizare. După ce a afectat cultura și piața muncii, era de așteptat ca aceasta să-și pună amprenta și asupra modului de elaborare a politicilor educaționale: națiunile se văd în calitate de competitori pe o arenă globală în care resursa umană joacă un rol
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sociologică a celor mai diferite ramuri, cum ar fi cultura, educația, politica socială sau chiar sportul. Ultima parte a existenței și-a dedicat-o activismului civic, intenționând să revigoreze vocația militantă a gândirii sociale, implicându-se activ în mișcarea împotriva globalizării, a dictaturii neoliberalismului și exprimându-se constant în sprijinul țărilor în curs de dezvoltare. Sociologia educației a fost transformată radical de contribuțiile lui Pierre Bourdieu. A lansat, împreună cu Jean Claude Passeron, conceptul de reproducere socială. Analizele sale asupra sistemului de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a fi în concordanță cu cel al ansamblului. Pe de altă parte, un efect similar îl are orice aderare a României la o organizație internațională: acceptarea unui set de reguli comune pentru membrii organizației. Mediul economic prezintă tendințe semnificative de globalizare. Barierele împotriva difuziei la nivel național a șocurilor economice sunt din ce în ce mai puțin importante, chiar dacă există încă un rol important al statului pentru reglementarea mediului economic. Modificările imprevizibile și cu consecințe ireversibile sunt frecvente. Creșterea interdependenței între statele lumii este acompaniată
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
legate de procesele de producție, ceea ce a indus costuri suplimentare. Mediul tehnologic este afectat în mod deosebit de difuzarea IT în procesele de producție ale industriilor mature, dar și de apariția unor noi industrii IT. Pe de altă parte, procesul de globalizare are concretizări interesante în mediul tehnologic. Transferul tehnologiilor se face rapid, iar produsele manufacturate sunt transportate într-un timp scurt în orice punct de pe glob. Aceste aspecte coroborate înseamnă că transferul unor industrii în zonele cu mână de lucru ieftină
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
o organizație își va defini sau i se va impune prin forța lucrurilor o anumită arie de interes. În principiu, ar fi sesizabilă o corelație pozitivă între mărimea firmei și numărul de niveluri de interes. Pe de altă parte, fenomenul globalizării obligă la examinarea atentă a unei arii largi de interes, ceea ce înseamnă o presiune directă spre monitorizarea mediului internațional. În cvasitotalitatea cazurilor, firmele mari trebuie studiate și la nivel internațional pentru un număr de submedii, acesta fiind diferit în funcție de tipul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
românească a primit la nivel european calificativul de „economie de piață funcțională”. Decalajele față de standardele economice ale țărilor membre UE sunt totuși relativ mari. Pe de altă parte, România înregistrează cu amplitudine maximă șocurile transmise de piața internațională și impactul globalizării. Modul în care funcționează prețul petrolului sau al gazului metan este edificator pentru cuplajul existent. Mediul sociocultural românesc prezintă diferențieri semnificative la nivel național față de alte țări europene. La nivel regional, subsistemul este mai omogen în comparație cu alte țări europene, chiar dacă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
intrarea în noul domeniu de activitate a firmei Clarix are un grad ridicat de risc și profitabilitate scăzută. Diversificarea poate apărea ca necesară pentru întărirea imaginii de producător de cosmetice cu aspirații globale, în momentul în care are loc o globalizare a industriei cu urmări directe asupra domeniului principal al firmei - produsele de îngrijire a pielii. Marii producători urmează strategii de diversificare ce amenință segmentul lider al firmei Clarix, deci pentru apărarea poziției trebuie atacate alte domenii strategice ale industriei cosmetice
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
manifestare și determinanți ai culturii organizaționaletc "8.1.1. Caracteristici, forme de manifestare și determinanți ai culturii organizaționale" Teoria managementului ultimelor decenii ale secolului XX marchează apariția unor noi subiecte de interes asociate căutării continue a performanței, dar și fenomenului globalizării. Între acestea un loc deosebit îl ocupă cultura organizațională. Deși apare relativ târziu, în anii ’80, subiectul generează un entuziasm cum rar s-a mai întâlnit în cazul altor subiecte similare. Multe manuale de management susțin că acest interes deosebit
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
valorilor, a priorităților și a sistemului Coca-Cola. Aceasta reprezintă jalonul subsidiarelor TCCC. În 2006 misiunea companiei Coca-Cola are o exprimare sintetică, de manual de ultimă generație, în forma prezentată în figura IV.2. Se remarcă accentul pus pe ideea de globalizare prin local, adică pe o creștere cu atribute moderne, printre care durabilitatea și ghidarea prin valori responsabile social. Triada misiune-valori-viziune accentueză fiecare element într-o formă de dicton latin, dorind să-și accentueze puterea de impact la nivelul fiecărui individ
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
naționale dispar, managerierea cunoașterii devine cheia accesului din timp la informația referitoare la climatul concurențial internațional, ritmurile și tendințele de creștere regionale, aspectele economice și culturale, acestea fiind atuuri necesare pentru a construi un portofoliu de business solid În contextul globalizării. Telecomunicațiile și internetul au revoluționat transferul de cunoaștere În ultimii zece ani, fiind catalizatorii care au accelerat globalizarea, așa cum nimic altceva nu a putut să o facă până acum. Cine ar fi crezut că Țări precum China sau India vor
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
tendințele de creștere regionale, aspectele economice și culturale, acestea fiind atuuri necesare pentru a construi un portofoliu de business solid În contextul globalizării. Telecomunicațiile și internetul au revoluționat transferul de cunoaștere În ultimii zece ani, fiind catalizatorii care au accelerat globalizarea, așa cum nimic altceva nu a putut să o facă până acum. Cine ar fi crezut că Țări precum China sau India vor deveni model de expansiune economică, respectiv puteri pe piața producerii și distribuirii software-ului sau că „Tigrii Asiatici
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
C, cel mult, poate sprijini transferul de informații sau poate crea baze de date impresionante. Cultura organizațională implică lucrul cu oamenii și folosirea conexiunilor pe care aceștia le stabilesc cu alți factori. Concurența este din ce În ce mai acerbă, ne confruntăm cu fenomenul globalizării, iar competiția se Înăsprește pe zi ce trece. Managementul Cunoașterii este o metodologie care generează avantaje strategice și conferă capacitatea de a performa optim, În condițiile actuale ale dezvoltării economice. În ramurile tradiționale, pe măsură ce oamenii se folosesc de mijloacele fixe
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
mai mult de 23 de milioane de companii, din care 99% sunt IMM-uri, trebuie adoptată o politică industrială modernă, care sprijină antreprenoriatul, promovează competitivitatea sectorului industriei primare, al producției și al serviciilor, și ajută la fructificarea oportunităților create de globalizare și de economia ecologică. Eforturile făcute pentru creșterea nivelului de profesionalizare a populației trebuie Însoțite de crearea cadrului pentru modernizarea piețelor muncii În vederea creșterii nivelului de ocupare a forței de muncă și asigurării sustenabilității modelelor noastre sociale. În acest fel
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
vedere al utilizării resurselor și cu emisii reduse de dioxid de carbon, prin separarea creșterii economice de utilizarea resurselor și de consumul de energie, reducerea emisiilor de CO2, creșterea competitivității și promovarea securității energetice sporite; 5) „O politică industrială adaptată globalizării” - o politică industrială modernă care sprijină antreprenoriatul, promovează competitivitatea sectorului industriei primare, al producției și al serviciilor din Europa și ajută la fructificarea oportunităților create de globalizare și de economia ecologică; 6) „O agendă pentru noi competențe și pentru noi
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
CO2, creșterea competitivității și promovarea securității energetice sporite; 5) „O politică industrială adaptată globalizării” - o politică industrială modernă care sprijină antreprenoriatul, promovează competitivitatea sectorului industriei primare, al producției și al serviciilor din Europa și ajută la fructificarea oportunităților create de globalizare și de economia ecologică; 6) „O agendă pentru noi competențe și pentru noi locuri de muncă” - crearea cadrului pentru modernizarea piețelor muncii În vederea creșterii nivelurilor de ocupare a forței de muncă și asigurării sustenabilității modelelor noastre sociale; 7) „O platformă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
1982” cu o nouă nomenclatură, mai tânără, de o formație mai recentă, cu calificări adaptate mai bine exigențelor epocii (ibidem, pp. 647-648). Dincolo de întinerirea elitei conducătoare, strategia gorbaciovistă a putut fi privită ca o tentativă pragmatică de adaptare la logica globalizării capitaliste, care amenință să marginalizeze complet economiile de tip sovietic. Așadar, era vorba despre o ruptură de facto cu o „formulă politică” discreditată de două decenii în chiar ochii celor care continuau să beneficieze de ea, însă care se temeau
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
genul mișcării muncitorești, care aveau revendicări materiale, constituie focare de rezistență împotriva intruziunii sistemului politico-administrativ în viața cotidiană, iar exemplul cel mai la îndemână îl oferă mișcarea ecologistă. O altă schimbare cunoscută recent de morfologia m.s. a fost produsă de globalizare, care a adus în scenă m.s. transnaționale. Acestea au obiective globale, se organizează la nivel internațional și acționează în cele mai variate locuri de pe glob. „Greenpeace”, „Amnesty International” sunt printre cele mai notorii exemple de organizații ale unor m.s. transnaționale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
organizează la nivel internațional și acționează în cele mai variate locuri de pe glob. „Greenpeace”, „Amnesty International” sunt printre cele mai notorii exemple de organizații ale unor m.s. transnaționale. Ironic, mișcarea anti-globalizare este una dintre dintre reflecțiile cele mai clare ale globalizării la nivelul mișcărilor sociale - aderenții acesteia find capabili să se mobilizeze împotriva reuniunilor capitalismului global din toate colțurile lumii. Schimbarea este promovată însă, în continuare, și de m.s. de nivel local, regional sau național. Emergența mișcărilor sociale Potrivit lui Charles Tilly
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a bunăstării, neoliberalismul nu a luat în seamă problemele ecologice care au apărut în urma creșterii economice. Dezvoltarea economică nu a avut drept efect creșterea calității vieții, ci polarizarea socială. Un alt factor care a influențat această schimbare de atitudine este globalizarea, care duce la o slăbire a atribuțiilor statului-națiune. Deși în contextul globalizării statul-națiune tinde să dispară, competențele guvernului se extind. Statul își păstrează puterea culturală, economică și guvernamentală asupra cetățenilor săi, dar pentru a o putea exercita va fi nevoit
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
apărut în urma creșterii economice. Dezvoltarea economică nu a avut drept efect creșterea calității vieții, ci polarizarea socială. Un alt factor care a influențat această schimbare de atitudine este globalizarea, care duce la o slăbire a atribuțiilor statului-națiune. Deși în contextul globalizării statul-națiune tinde să dispară, competențele guvernului se extind. Statul își păstrează puterea culturală, economică și guvernamentală asupra cetățenilor săi, dar pentru a o putea exercita va fi nevoit să colaboreze cu administrația publică locală și cu asociații și grupuri transnaționale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]