2,459 matches
-
când a dat școala pe samă învățătorului Vasile Gh. Ilii Ciocan de loc din satul Slătioara com. Râșca, jud. Suceava, care mai pe urmă s-a însurat și a luat în căsătorie pe Ilenuța, fiica lui Toader Grumăzescu din Rădășeni, gospodar f. chiabur. Preotul Gh. s-a îmbolnăvit de cancer și a murit. Preotul Gh. Lateș a avut un fecior și două fete. Pe fecior l-a chemat Vasile, băiat de mare deșteptăciune și mare înțelepciune, care a învățat medicina la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Soția lui Paraschiva era o femee înaltă și drăgălașă. Ei au avut 3 fete și 1 ficior. Pe fata cea mai mare o chema Maranda și a fost măritată după Ion a lui Petrea Hlihor din Baea. Mare și bogat gospodar a fost Petrea Hlihor din Baea. Și Ion a lui Petrea Hlihor și cu soția lui Maranda l-au cununat pa tata meu Neculai Rădășanu cu mama Pachița lui Vasile a lui Ion Iftime din Bogata, cam prin 1883. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
soacră mea preuteasa Aglaia. De la Văratic Țața Melania singură, el Ionescu n-a venit că era buhaiul Mănăstirii Văratic. De la Boboești a venit Costică Tacu cu Maria, Vespasian, Cuța. De la Târgu Neamț, Țața Eugenia cu bădia Petru Anton, foarte bun gospodar, dar foarte răutăcios față de țața Eugenia. Lui Dtru Savinescu învățător, coleg de clasă cu mine și mare hoț, parcă nu era ficior de popă ci de șătrar. I-a furat o blăniță și căciula. Soacră mea i-a furat hamul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
i-am și depus la Administrația Financiară, așa că n-am de unde îi da". Ghiță Popa, potlogarul și măgarul, s-a dus la Nică Dediu crâșmar dar de cinste rară și i-a dat 20 000 lei și la alți 2 gospodari iar i-a înșelat și i-a dat 10 000 lei și s-au făcut 30 000 lei, care înapoi nu i-a mai dat. A venit controlorul Lucanu, a găsit în Bancă bine. A scris că a găsit banii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
V.Iordachi, 3) Soția lui Spicu Dedelui (?), 4) soția lui Neculai Petrea Hlihor cu copii foarte buni și a 5) soția lui Ion a Dăscăliței cu copii foarte răi, că 3 feciori de-a ei au omorât 3 feciori de gospodari din Baea. Iar Ilii Pintilii fugărea pe soția lui Sorana cu pușca împrejurul casei. Apoi nu au fost feciori de șătrari ? Edmund Vișec și Maria În timpul războiului din 1916-1918 am fost mobilizat la Coloana 6 de subzistență a Diviziei a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și frumoși pe veșnicie ! Și din Nigotești ne-am dus și pe la un preot Suceveanu care avea o domnișoară voinică și frumoasă și apoi prin Antoceni pe la Gh.Grigoriu, coleg de clasă cu noi și suflet ales. Părinții lui erau gospodari bunișori și ordonați dar foarte năcăjiți. Nu pricep de ce nu ne-am dus și pe la Tolești la colegul Ioan V.Balan care era al 2-lea din clasă dintr-o sută de elevi și cu suflet foarte nobil, era și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și cu soția sa Maria, față de Costică Maxim și cu soția lui. Aiștia-s oamenii! Tatăl lui Costică Maxim arenda vii de la Stat și le lucra cu oamenii și îi eșea și lui un ban. Părinții lui Costică Maxim, au fost gospodari de samă. Pe tatăl soției lui Costică Maxim îl chema Eduard Kucinschi iar pe mamă, Emilia; au trăit în Piatra Neamț unde sunt înmormântați. Trebuie să fi fost părinții ei oameni foarte frumoși că și dna Elisabeta, soția lui Costică Maxim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
stăruim a sta aici, pe vreme bună ca și pe vreme ră. Pentru că noi suntem români și românul își iubește pământul și soția și țara lui. Primiți vă rugăm dle. Președinte asigurarea prea deosebitului nostru respect. Semnează o serie de gospodari din Bogata și Gh.N.Rădășanu. Pt. conformitate Bogdan Gh. Rădășanu Bogata, 27 sept. 1976. La 26 iunie 1970 de ziua învățătorului Gh.N. Rădășanu este decorat cu ordinul Meritul Cultural clasa a III-a la Casa de Cultură a sindicatelor din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
unul care a luat parte la campania din 1913 și la primul război mondial 1916 1918. * La 26 octombrie 1974 Gh. Rădășanu împlinea 90 de ani. A fost sărbătorit de colegii lui mai tineri și mai bătrâni, mai puțin de gospodarii satului pe care el i-a înstărit dându-le ultoane și dezvoltând în ei dragostea de pomi roditori. * La 2 matie 1976 ora 1 noaptea la Bogata având lângă el pe Bogdan, Lolica și nora Steluța Gh.Rădășanu închide și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mai ales, s-au ascuns pe unde au putut. În sat n-am rămas decât eu, Mitică și Sisi, hotărâți să mai salvăm ce se putea salva. Satul mirosea a porci pârliți și vin scurs din butoaiele Împușcate În pivnițele gospodarilor vrednici (“burjui” etichetați de ruși). Nu erau rare cazurile de soldați Înecați În vinul atrăgător de Târnave. Nu pot omite nici noaptea sosirii armatei cazace. Eram cu Sisi În Suseni, unde aveam provizii din toate. Văzând o dâră de lumină
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Nașii dr. Constanța și prof. dr. I. Adameșteanu, prof. dr. C-tin Surdan, Aurora, Sisi și Livia Rotaru fostă Jarcău, proprietarii, unchiul Aurel și tanti Ana, fratele Lia și desigur Bunica Veronica. A fost primul nostru examen de familiști și gospodari. Trebuie să recunosc că Milly a reușit cu bine Într-ale gastronomiei, botezul Ciuchiței rămânând pentru toți o amintire plăcută. Bunica a plecat Îndată după sărbători ca să-și aștepte În Axente Sever o altă nepoată, Sofica, fiica lui Nitu. Milly
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
istorice. Antiunioniștii basarabeni strigă în gura mare că nu vor aglutinare cu "Țiganii de la Bucale", imagologia ne învață că Transilvanii mai sunt percepuți ca lenți în gândire, Oltenii drept ciclotimici și oportuniști, Moldovenii ca lirici și lenevoși, Bucovinenii drept mari gospodari, necompatibili cu Regățenii. Unde îți dau dreptate: că realitatea cuțovlahă începe să semene tot mai tare cu reprezentarea-i caragialiotă. Pentru aceasta nu i-aș face însă proces Grecoteiului Nepereche. Nici nu e vina lui că viața imită arta, lăsându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
drum cu spini Încununat, Blândul Păstor și altele. El cânta și lăcrima de duioșia cuvintelor care-L Înfățișau pe Domnul Iisus și Golgota. Apoi cântam cu toții. Era frumos și plăcut. Și Dumnezeu parcă le sporea pe toate. Tata, fiind bun gospodar, ne Învăța de toate. Iarna și vara. În zile de sărbătoare, după-amiaza tata citea Biblia. Era cu frică de Dumnezeu. Când aveam vreo 10 sau 12 ani am citit-o și eu. Toată. Mi-a plăcut foarte mult. Pentru că sufeream
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
orașul Huși în 1925, îl descria în cuvinte emoționante, în scurta călătorie de la Crasna la Huși, apoi a redat pitorescul acestei așezări. Trenul cu care călătorea geologul ieșean șerpuia printr-o vale largă, cu sate destul de dese, adevărate „cuiburi de gospodari”. Aproape de Huși, „mașinuța” (locomotiva, n.a.) urca din greu coasta unui deal, așa încât unii călători, plictisiți de stat în vagoane, coborau pe lângă tren, culegeau flori din mers, apoi urcau din nou. „Răsuflând pe nări șuerătoare de aburi, împroșcând un mănunchiu mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de un alb strălucitor în anotimpul rece”. Acesta este orașul care, după cum scria un distins om de cultură, „va putea însemna ceva, va putea deveni chiar și un «Karlsbad al României» (cum visa B. P. Hasdeu), numai din clipa când gospodarii și intelighenția locală vor crea o conștiință a locului, o conștiință hușeană și vor stimula energiile umane să lucreze pentru municipiul care abia a fost moșit”. (Orașul Huși a fost declarat municipiu în 1995). V. TOLERANȚĂ RELIGIOASĂ: ORTODOCȘI ȘI CATOLICI
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-o, direct sau indirect, în cartea sa. Pe vremea când îl îngrijea pe Iacob Stamati ca episcop, Episcopia Hușilor era o dioceză săracă, pe care episcopul a ridicat-o spiritual și material prin mare strădanie și prin darul său de gospodar desăvârșit. Revenind în Moldova, după Pacea de la Iași, semnată în 1792, Wolf l-a regăsit pe episcop în scaunul mitropolitan. El consemna în 1796, existența în Moldova a 13 parohii catolice cu credincioși, mai ales, maghiari, cea de la Huși fiind
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pictură naivă, datat septembrie 1984. Dar să mă întorc la tabăra de la Gărâna din primii ani de după revoluție. D-l Vintilă era cu soția cazat în condiții mai bune decât noi, în motelul cooperației, motel condus cu o mână de gospodar, de tanti Clari, o femeie renumită pentru mâncărurile bune pe care le făcea acolo, precum și pentru organizarea perfectă a tuturor evenimentelor care se țineau acolo. Bineînțeles că nouă, celor care nu eram cazați acolo, nu ne plăcea treaba asta, ca să
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
se adună ceva mâl; acesta se poate Împrăștia prin grădină fără probleme. Acest prim reactor poate deveni, pentru cineva mai Întreprinzător, o instalație de producere a biogazului, un subiect viitor. Dar nu e musai. Nu departe, ori acolo unde vrea gospodarul, oricum În grădină și musai cât mai departe de fântână, chiar dacă e a vecinului iar acel vecin e rău, se plasează al doilea reactor. O conductă, care pleacă din primul reactor de la nivelul unde se Împlinesc cei vreo doi metri
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deci care preia doar ceea ce prisosește, aduce materialul mineralizat, de fapt o zeamă subțire, la cel de-al doilea reactor. Să-l descriem și pe acesta. El este de fapt un depozit, tot subteran, și poate fi construit după puterea gospodarului, În mai multe variante. El poate fi o groapă plină cu un material afânat, precum nuielele de la curățatul pomilor, acoperită cu un strat de vreun metru grosime de pământ (nici o grijă, când zeama mineralizată ajunge aici, nuielele nu putrezesc); el
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ori vița de vie, chiar mai bine aceasta din urmă, care are o creștere luxuriantă, cunsumând astfel cu mare viteză tot ce intră În reactor; va da și o mulțime de ripcă, bună de foc, și vin să-l bea gospodarul În sănătatea mea dacă va fi mulțumit... Cât despre apă, destul de multă În cazul camerei de toaletă moderne, apă care uneori, mai ales iarna, nu ajunge să fie preluată de vie, ea se va infiltra În pământ. Dar nu va
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poate singurele care au scăpat nepoluate de unii alogeni mai tuciurii ce-au transformat alte obiceiuri În motiv de cerșetorie prin tramvaie și trenuri. Paranteză: Datinele de Anul Nou, având toate un caracter augural, Își au sensul numai Împlinite În fața gospodarului, adică acasă la el, nu În tramvai. Jumătate dintre familiile românești, mai precis jumătatea urbană, sunt acum strânse În jurul unui brad, mai mult sau mai puțin Împodobit, brad nu neapărat de ele tăiat, dar tăiat totuși și care, din acest
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cultural în îmbunătățirea vieții materiale a țăranului, cît și al "elitelor" din lumea satelor. Astfel de "elite" erau numai cei cu pămînt mai mult, or, satul se putea și se poate ridica numai în măsura în care cei mai mulți dintre țărani pot fi buni gospodari. Ideile susținute de Gusti, în scrierile sale de sociologia educației le întîlnim și la alți oameni de cultură din vremea lui, cum au fost: celălalt mare sociolog PETRE ANDREI, psihologul-filosof CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU, precum și la reprezentanții regionalismului și localismului educativ. În
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
habsburgic a emis o cartă, numită Statuta Valachorum (Statutul vlahilor), care stabilea oficial situația zonei. Frontiera Militară era pusă sub controlul împăratului, astfel că ținutul rămînea în posesia statului. Acesta era acordat în schimbul servicului militar nu indivizilor, ci comunităților de gospodari, zadrugile, care erau considerate drept cele mai bune unități de bază ale organizației într-o perioadă dificilă și periculoasă. Era de așteptat ca fiecare zadrugă să asigure un soldat, ele fiind răspunzătoare în mod colectiv în privința obligațiilor față de stat. Zadrugile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Europeană, Viața Românească și Cugetul românesc, 1922-1923); sau adunate tăcut și pentru sine, cu amănunțimi de cercetător pasionat și avizat, În carnete de drum Înțesate cu notări pitorești și competente, culese cu migală prin toată lumea de acolo, printre târgoveți și gospodari de toată mâna, printre tineri și unchieși cu ce i pe inimă și pe buze, printre pă durari și păcurari rătăciți de lume și bucuroși de oaspeți - despre tot ce privește vorba și zicala omului, Închipuirile și credințele lui, portul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mândrie naționalicească“ când privea la românii de sub stăpânirea un gurească, „Învățați și bine Îndemnați În calea fericirii și a cinstei“, Întristându-se când se gândea la „vrednicii de milă ai noștri frați români din țară“. În jurul plitei mele de bun gospodar, cât și În intimitatea prietenoasă a negustorilor și a celor din jurul acestora, birtași, bucătari, cârnățari, grataragii, pivniceri, măcelari, pescari, zarzavagii, fructari, băcani, brânzari și mezelari, aleși printre cei care fac cinste negoțului cu „ambiție“ În meseria lor, am primit, pot
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]