2,083 matches
-
mamii, uită-te la ea și spune-mi, e copilul vinovat că are sângele nostru amestecat ? Până și Maria țiganca a alăptat-o și i-a purtat noroc. Ai răbdare, fii mai împăciuitoare și Dumnezeu îți va arăta calea. Bunica grăia frumos, cuvintele sale erau meșteșugite simplu, dar întotdeauna creau motivația necesară de-a articula comportamente și atitudini pacifiste. Și mare adevăr a spus bunica Floarea atunci. Cu Maria țiganca, prietena bunicii, este o altă poveste ce mi-a purtat noroc
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cu un om, atâta doar că era mult mai mare, avea aripi și era făcută din lumină. Îngerul dormea profund, respira în somn egal, liniștit. Gârmoci a început să dârdâie ca varga: Bă, așa ceva nu s-a mai pomenit! a grăit el amețit. Devenise iar tipul nesigur, care nu e capabil să ia decizii. -Precis e trimis de americani, și-a dat cu părerea Fanache. Paștele mamii lor de imperialiști, ăștia nu ne lasă deloc în pace, se țin de capu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
rus? Ce a spus el când l-au condamnat la moarte comuniștii, că “VĂ IUBESC, POPOR ROMÂN !”, și pentru asta el stă închis și închis și poate să i se usuce și limba în gură, că nu are cu cine grăi. Măcar gazete, dar știu că într-un timp nici gazete nu-i dădeau, iar dacă-i dădeau erau scrise așa ia și mânjite, ca să nu poată citi nimica. Numa’ că-i bătaie de joc , aici este Moscova cu Smirnov și
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și o va înălța spre cer prefăcută în trupul lui Cristos. Și aceste două mâini nu vor lipsi până la sfârșitul veacurilor... Nu vor lipsi din Spania, din Mexic, nici din Rusia, de nicăirea. - Deci adevărul nu e acela ce-l grăiți voi cu atât de nesocotită cutezare, ci nesocotința voastră nu are un tâlc mai frumos decât acesta ce-l conține răspunsul ce vi-l dau: Voi ziceți: Nu ne rugăm și avem!... E de răspuns: Și colo, uite un grajd
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Pr. Dumitru Pascal OFMConv. Fălticeni, 21 martie 1992 Cum putem trăi bine « Cum îți vei așterne, așa vei dormi!» ți-ai așternut bine, bine vei dormi; ți-ai așternut rău, rău vei dormi. Cu adevărat înțelept a fost cine a grăit aceste vorbe. Și să vedeți că se potrivesc de minune la toate lucrurile. Luați, de pildă, pregătitul mâncării. Ai făcut-o nesărată, n-ai fiert-o bine sau ai afumat-o, cum va fi mâncarea? Va fi cum ai făcut
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ca să poată muri în pace... Lăsați oamenii să soarbă tot vinul Bucuriei și al Tristeții mele: să-și coacă sufletele în spuza tăciunilor mei, până s or rumeni și s-or împlini! Către voi, cărturari, legiuitori și judecători ai pământului, grăiesc astăzi: — Lăsați oamenii să fie vii! 7 noiembrie 1955 Nu-mi găsesc locul - acesta este adevărul. și nici rostul. Nu sunt în stare să mai fac nimic din ceea ce cu atâta încredințare făceam până acuma. Ca și cum între mine și țelurile
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
după cum vedeți, în universalul și eternul uman. Și-apoi, dac-aș fi trăit atunci, n-aș mai trăi astăzi. Or, fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n era ta. E mai bine să fii decât să nu fii, grăit-a Gâgă, hamletianul. R.P. Decât o viață urâtă, mai bine o viață frumoasă. Decât puțin și prost, mai bine mult și bine. Însă n-ați fi preferat o altă pâine? Franțuzească, de pildă. Sau din alte locuri. A.R. A
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
în organizația noastră, se află însuși conducătorul de azi al destinelor comuniste ale poporului nostru, strategul clarvăzător al celor mai vitale aspirații ale noastre, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ (Viața studențească, 26 ianuarie 1972) „Fertil pământ rodindu-și la timp izbânditorii! - Așa grăi Bălcescu - odinioară, Alt Nicolae-n altă răscruce mândră a veacului Ca soarele din zariștea aurorii Și ca vitejii nemuriți de țară. De-aceea-n sărbătoare ni-s inima și gândul Și azi ca niciodată mă mândresc cu Poporul ce prin lupte s-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
să-i urmeze fapta.“ („Inima noastră să-i urmeze fapta“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 452) „Pământu acesta naște bărbați, Furtuna, nu plânsul, îi crește, Apele noastre și munții Carpați, O matcă străbună într-înșii grăiește. Din istorie vine cu ochi luminați, Din margini afunde de zare, Ca domnii vechimii, neînchinați, Ca Mircea Bătrînul, ca Ștefan cel Mare.“ („Din istorie“, Steaua, ianuarie 1978) POPESCU Florentin, poet și reporter „Patrie-n august: la prova, lângă-naltul catarg
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
oricât de dur și de puternic ar fi acesta, mai ales când era un bun cunoscător al moșiei sale plină de ascunzători primitoare, unde se rătrăgea până trecea urgia. Și totuși, peste satul nostru, ca de altfel peste tot ce grăia românește se așterne aproape un mileniu de tăcere, vreme în care puhoaie de năvălitori barbari traversează țara în lung și în lat, fiecare încercând să se stabilească aci, să se contopească cu localnicii, să-i asimileze, sfârșind prin a dispare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în Buda». Un număr însemnat, poate cel mai numeros, de țărani veniți atunci pe Câmpia Libertății șă-și expună păsurile îl constituiau moții conduși de tinerii Avram Iancu, de fel din Vidra de Sus și Ion Buteanu, care se pricepeau a grăi oamenilor pe care-i conduseseră aici, simplu, întrebuințând expresii și comparații înțelese de toți. Iancu venise cu muntenii lui, îmbrăcat în costum național, cu șerpar lat și cu pistoale la brâu. Era un om voinic, înalt cu părul negru; imediat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
spune că această foaie va costa, pentru scurtul timp cât va apare, trei galbeni, că articolul din Iași va fi extrem de important, și că gazeta va apărea atâta timp cât armata va rămânea în cartierele ei de iarnă căci în primăvară (astfel grăește prospectul) vom avea altceva de făcut". A apărut sau nu publicația aceasta? Nici o altă relație, din nici o altă sursă, n-o confirmă. Mult timp presa din cele două capitale s-a ținut la același nivel, atât ca număr cât și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și revalorificată de discursul creștin- ortodox ; de mitropolitul Varlaam, de exemplu, În Cazania tipărită În 1643 : „Dumnezăul vostru va veni și vă va izbăvi pre voi. Atunce să vor deșchide ochii orbilor, și urechile surzilor vor auzi, și deșchisă va grăi limba muților” <endnote id=" (96, p. 185)"/>. De asemenea, nu este Întâmplător faptul că taumaturgul Isus tămăduiește mai ales orbi (mai rar, surzi și muți) (Matei 9, 30 și 20, 34 ; Marcu 7, 35 și 8, 23 ; Luca 18, 43
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ajutor - pentru a vindeca simbolic fetele - la scăldatul magic practicat În dimineața zilei de Înviere : Maica Domnului, Din poarta ceriului [...] La mine s-a coborât [...] Viderile mi le-a dat. Cu ochii văd, Cu urechile aud Și cu gura pot grăi... <endnote id="(113, II, p. 164)"/>. Și tot Sfânta Maria era cea invocată În descântecele de deochi (de potcă) <endnote id=" (151, pp. 127 ș.u.)"/>, boală provocată de uitătura rea a „oamenilor cu semne”, inclusiv a evreilor roșcați și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ediție Îngrijită și comentarii de Mihai Moraru, Editura Cartea Românească, București, 1990. 180. Ivanichka Georgieva, Bulgarian Mythology, Svyat Publishers, Sofia, 1985. 181. Monica Brătulescu, Colinda românească, Editura Minerva, București, 1981. 182. I.-A. Candrea și Ovid Densusianu, Din popor. Cum grăiește și simte poporul român, Editura Alcalay, București, 1908. 183. Ion H. Ciubotaru, Valea Șomuzului Mare. Monografie folclorică, Arhiva de folclor a Moldovei și Bucovinei, Caietele Arhivei de Folclor, vol. X1 și X2, Iași, 1991. 184. Petru Caraman, Descolindatul, În orientul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bun soldat al partidului de la care sugea o mașcată și dulce țâță: „Activitatea politico-ideologică, de ridicare a nivelului general al cunoașterii, de dezvoltare a conștiinței socialiste a maselor trebuie să se desfășoare continuu, cuprinzător, Într-o viziune unitară, partinică”. Grăind un mare adevăr, Necula a continuat astfel: „Gazeta județeană constituie un mijloc puternic și eficient de propagandă, de educație comunistă datorită nu numai operativității În informare, pătrunderii adînci În masele de oameni ai muncii, ci și faptului că problemele activității
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-sa. Sări iute din pat și privi spre Mihăiță care, pe jumătate încă adormit, bolborosea cuvinte ce nu le înțelegea nimeni, apoi încercă să se rostogolească spre marginea patului. − Haideți, dragii mamei, săriți repede din paturi că avem multă treabă, grăi Maria tot pe șoptite. Tata a plecat dis-de-dimineață la chirie, trebuie să fi ajuns pe la Hârsoveni, mai adăugă ea, parcă pentru a-i molcomi că îi scoală de dimineață. Lasă, că o să mai dormiți la amiază, îi încurajă ea. − Lasă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
evoluția mea). Rodica Mandache, joi seara, printr-o delicată evocare a regretatei Irina Răchițeanu-Șirianu, care i-a fost îndrumătoare pe tot timpul carierei sale. Vineri, Adam Erszbet care a făcut sala să tacă, deși în prima parte a recitalului a grăit în maghiară, apoi a bântuit prin Nichita Stănescu în română și engleză, dovedind o forță lăuntrică deosebită, după ce-și demonstrase calitățile de comediană cu strigăturile maghiare și înainte de a-și manifesta sensibilitatea recitându-l pe Eminescu cu care a
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
schimonosit: De "magnific" ce-i, "Domnul" aista-i fără țară... Se cheamă că nici nu există! Daniil ridică ochii spre cer: Doamne! Iartă-l pre el, că nu știe ce vorbește! Câteva clipe mai cumpănește, apoi, își drege glasul și grăiește cu gravitate: Nevrednic sunt de cinste, dar, de crezi că aiasta îți aduce un strop de alinare... Facă-se voia ta! Mărturisește-te! Avem o noapte lungă înainte. Te ascult fiule. Vorbește! Ștefan pășește șchiopătând, cocoșat, copleșit, cufundat în el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tremuriciu, bade Toadere... Cum nu te-o lua, că doar suntem în "geru' Bobotezii", deși s-o moinat binișor de s-o fleșcăit, mai mult zloată decât zăpadă. Toader trage coviltirul chervanului ca să-l acopere. Și trece un timp până grăiește ce-l roade: Mi-i în grijă de Bârsan Prâslea meu. Îi stegar în chiar ceata Domnului. N-am știre de el... Numa' pe el îl ai la oaste? Ba! se umflă Toader cu mândrie. Mai am doi ficiori! Ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
străjuiește o frunte lată, înaltă. Pe cap, poartă coroana imperială cu vulturul bicefal bizantin, din care coboară șiraguri de perle și diamante. Doamna Maria ia ulcica pe care i-o întinde Ștefan, își moaie buzele în ea, o ridică și grăiește: Și vouă, sănătate! Trăiască Slăvita noastră Doamnă!! Lângă tronul Doamnei, stă Sora, chiar sora Domnului, și, alături, jupânese și jupânițele din suita Doamnei. La picioarele tronului, pe o treaptă, stă boier Ioan Paleologul, unchiul Doamnei Maria, pe moldovenește botezat Țamblac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
înveselite de un val de iederă în care se zbenguie un stol de vrăbii gureșe. Voichița stă pe o banchetă joasă și mângâie ușor strunele unei alăute, fredonând un vechi și delicat madrigal. Nu-i pentru mine această cale, principe, grăiește ea cu o voce mică și un zâmbet fermecător, împreună cu o gropiță mai adâncită pe obrazul din stânga. La Mangop te așteaptă cununa de aur a împărăteselor Vizanțului! o ispitește Alexandru oferindu-i galant, cu un genunchi în pământ, floarea. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mare, sora mea dragă! Să crezi în mine, unchiule! spune și îl îmbrățișează și pe Țamblac. Și ție, scumpă Domniță, îți voi pune la picioare, ofrandă, Cetatea Mangopului! i se adresează înflăcărat Voichiței, strângând-o în brațe. Mă bucur, Alexandre, grăiește Țamblac. Cuget că nu e totul să cucerești Mangopul; greu e să-l aperi. Visul lui Mahomed e așa cum se teme și Ștefan să transforme Marea Neagră, într-un lac turcesc. Într-o zi, Mahomed și-o porni galioanele și... Mie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Milcov în grădina mea... Și câte încă... Pentru un văr de sânge, mi-a dat destulă bătaie de cap "părintele" aista al Domniei tale. Pe tatăl meu, iartă-l, bâiguie ea, gata să izbucnească în plâns. Iaca, ți-i dor, grăiește Ștefan domolit, cu blândețe chiar. Te-nțeleg... Și pe mine, în pribegie, mă pălea un dor nebun. Acu, ce ți-i Țara Românească, ce ți-i Țara Moldovei? Am bătut-o cu piciorul în anii pribegiei și am văzut aceiași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în țeapă! Numa' Dumnezeu a scăpat neluat în tărbacă. Nu se știe însă dacă le dădeam și a patra ulcică... Nu le-am dat-o. Cine știe ce-mi mai auzeau urechile... Dar am băgat la glagorie. Gura prostimii, adevăr grăiește, încheie Ștefan și începe să tușească. Tusea aiasta, lămurește el, mi se trage de la Baia vă amintiți? atunci când am stat o noapte întreagă îngropați în zăpadă. Apoi, când am pus focul, ne-am perpelit pe jăratec, spune el râzând. Boierii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]