4,781 matches
-
învățat-o de la mamele lor. Să nu uităm cât de mult s-au străduit și înaintașii noștri ca s-o apere și să o păstreze intactă. Să ținem minte mereu versurile lui George Coșbuc: „Astăzi stăm și noi la pândă/Graiul vechi să-l apărăm/ Dar pe-ascuns dușmanii cată/ Să ni-l fure să ni-l vândă/Dacă-n vreme tulburată/ Nu ne-am dat noi graiul țării/Azi în ziua deșteptării/Cum să-l dăm?” Să luăm aminte și
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
ținem minte mereu versurile lui George Coșbuc: „Astăzi stăm și noi la pândă/Graiul vechi să-l apărăm/ Dar pe-ascuns dușmanii cată/ Să ni-l fure să ni-l vândă/Dacă-n vreme tulburată/ Nu ne-am dat noi graiul țării/Azi în ziua deșteptării/Cum să-l dăm?” Să luăm aminte și la cuvintele istoricului Nicolae Iorga: „Acest grai românesc...s-a dovedit în stare să îmbrace orice idee, cât de înaltă, și orice sentiment, cât de fin, sub
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
ascuns dușmanii cată/ Să ni-l fure să ni-l vândă/Dacă-n vreme tulburată/ Nu ne-am dat noi graiul țării/Azi în ziua deșteptării/Cum să-l dăm?” Să luăm aminte și la cuvintele istoricului Nicolae Iorga: „Acest grai românesc...s-a dovedit în stare să îmbrace orice idee, cât de înaltă, și orice sentiment, cât de fin, sub foarte multe raporturi și, mai ales, sub acela al varietății și al unei armonii de o esență cu desăvârșire subtilă
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
noastră. Cu o bună bucată de timp în urmă, am primit de la domnia sa niște fotografii și o frumoasă descriere a Concertului de Anul Nou de la Viena: „Muzica fiecărei lucrări mi-a vorbit în limba ei, limba universală, limba inimii înaripate, graiul adevăratelor fulgerări lăuntrice care s-au contopit cu amintirile mele dragi de odinioară într-o armonie plină de viață. Încărcătura trăirilor, ca și cea a informațiilor este mult mai bogată decât poate cuprinde cuvântul, și chiar atunci când notez câte ceva, fiecare
TĂRÂMUL MIRIFIC AL ÎNTÂLNIRILOR ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376752_a_378081]
-
stă la cârmă. Și când vin și vremuri grele, că așa-i făcută viața și cu bune și cu rele, dacă femeia știe să cârmească bine, barca iese din necaz, dacă nu, se răstoarnă, se îmburdă, cum zicea ea în graiul local. Ți-oi spune cum era să se îmburde odată și barca noastră.” A tăcut și privind într-un anume punct, parcă își chema amintirile. - Ți-oi spune o întâmplare de pe la început, nu chiar multă vreme după ce ne-am luat
GÂNDURI ÎNCHINATE FEMEII ��' SOŢIE ŞI MAMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376795_a_378124]
-
and Valentina Teclici. Valentina hâd the inițiative of this project aș a sign of friendship which binds them since childhood. Florilegium Lyric Vasluian anthology, Sfera Publishing House, Bârlad, 2015. *** DANS Nu e doar o întâmplare ca dansăm pe ringul vieții. Graiul dansului sculptează cu o dalta nevăzuta sângele speranței noastre. Pași mărunți sau uriași, zgâriați de caldarâmuri, ne înscriu în traiectorii largi, înguste sau perfide unde nimeni nu trișează dar se-aude cum respiră pătimașa - inima... Însă cum vom ști să
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ANA ANTON în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375102_a_376431]
-
în vară, Lâng-o pădurice și-un izvor, Prefirând în mine primăvară Toamnelor m-ai dăruit doinind, Ruginiu brumat cu dor de glie, Iernile mi le-ai pictat, zâmbind, Cu omăt pe trup de Românie Legăn de visări, cu mir curgând - Graiul nost', limba română sfântă De la daci străbuni, sclipiri în gând, Colț de rai ce sufletu-ți încântă. Luminat-ai, Doamne, cugetul Copt-ai grâul, frământat-ai pâine Alinat-ai, tandru, plânsetul În descântecul limbii române Nu-i în lumea ast-
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
RESTEMAN - poate mai curând decât a sperat, pășește cu dreptul pe ușa din față a literaturii române: copila de numai 18 ani, după trei ani de trudă, ani de documentare și zbatere spre încumințirea cuvintelor și îmbrăcarea lor în straiele graiului ardelenesc autentic, și-a lansat primul volum al romanului SURÂSUL UMBRELOR, pe 12 mai 2013, în satul natal, Bologa, jud. CLUJ. Unul dintre consătenii săi, domnul profesor Liviu Negru, făcând referire la cinstea de a fi contemporan cu autoarea, afirma
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
RESTEMAN - poate mai curând decât a sperat, pășește cu dreptul pe ușa din față a literaturii române: copila de numai 18 ani, după trei ani de trudă, ani de documentare și zbatere spre încumințirea cuvintelor și îmbrăcarea lor în straiele graiului ardelenesc autentic, și-a lansat primul volum al romanului SURÂSUL UMBRELOR, pe 12 mai 2013, în satul natal, Bologa, jud. CLUJ. Unul dintre consătenii săi, domnul profesor Liviu Negru, făcând referire la cinstea de a fi contemporan cu autoarea, afirma
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
plângând înăbușit. Mira o luase binișor ducând-o în birou. Închisese ușa, cu inima gata să-i spargă pieptul, așteptând ca fata să se liniștească și să audă motivul deznădăjduitelor șiruri de lacrimi. Ceea ce aflase o paralizase, parcă! Rămăsese fără grai... Durase ceasuri bune muțenia Mirei. Își frângea mâinile și, printre lacrimi, privea în sus, aproape că nu mai clipea... Avea să-și amintească cu oroare, mai târziu, faptul că-i ceruse lui Dumnezeu socoteală pentru boala mamei. Din ziua aceea
CAPITOLUL 10 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375074_a_376403]
-
vreun eveniment mai fericit prin care trecea el?! Nu, nu se impunea! Mira se obișnuise cu toate eschivele astea. E tare adevărat că, în sine, suferea. Uneori, dar atât de rar, se surprindea uitându-se în oglindă, mustrându-se cu graiul, că nu s-a străduit mai mult să-l vindece de însingurare pe omul cu care ajunsese doar colocatară... Și atunci își amintea cum nici la plimbare nu merseseră numai ei doi după ce se luaseră, doar cu fetița! Și așa
CAPITOLUL 10 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375074_a_376403]
-
are capcanele lui”, „adevărul e viermele care ne roade pe toți”, „ignoranța e confundată cu fericirea”. Vocabularul lui Bujeniță este de un pitoresc și o savoare specifică scrisului său. Cuvinte arhaice, dialectale, radicale și neologisme se mixează cu argoul și graiul de cartier mărginaș. Astfel, nume celebre din conducerea statului, eroi din istoria mai îndepărtată sau mai apropiată vorbesc într-un limbaj frust, cotidian, chiar mahalagesc, fapt care-i detronează din funcție, apropiindu-i de oamenii de rând. Acei oameni din
IMPRESII DE LECTURĂ „EXERCIŢII DE GOARNĂ PENTRU MÂNA STÂNGĂ” DE MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375158_a_376487]
-
nealterată și îmbogățirea ei a constituit scopul principal al reuniunilor literare din Canada și Statele Unite, în comunitățile românești de pe aceste meleaguri. Printre acestea se disting Cenaclul românesc „Mircea Eliade” din Denver, Colorado, Asociația Canadiană a Scriitorilor Români din Montreal, Societatea „Graiul Românesc” din Windsor, Muzeul Etnic și de Artă din Cleveland, Ohio, Biserica Sfânta Teodora de la Sihla din Michigan și Săptămâna Internațională a Culturii Române din Hamilton, Ontario, care a ajuns la a 49-a ediție. De o mare atenție s-
REVISTA STARPRESS A ORGANIZAT A TREIA EDIŢIE A SĂRBATORIRII ZILEI LIMBII ROMÂNE LA MÂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU DE LA SÂMBĂTA DE SUS de GHEORGHE NOVAC în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375208_a_376537]
-
18 iunie 2016 Toate Articolele Autorului PEȘTIȘORUL DE AUR (Poveste în versuri) În liniștea ce pare nefirească Se-aude-o șoaptă clipocind ușor, Din baltă mă privește-un peștișor De parc-ar vrea, cu mine, să vorbească. Descumpănită, mi-a pierit și graiul Și-aproape, nu mai știu cum să m-adun. Eu cred că-i fermecat și că e bun... O fi venit să-mi schimbe mie traiul? -Tu chiar ești peștișorul din poveste Ce vii pe la copiii necăjiți, Să-i faci
PEȘTIȘORUL DE AUR de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375257_a_376586]
-
unul din cei mai norocoși oameni deoarece, acum când vă scriu, am în fața mea prima Biblie din lume scrisă în versuri cu rimă. Majoritatea oamenilor a auzit că pe întreg globul există aproximativ 3000 de limbi, fiecare cu dialectele și graiurile ei. Deși Biblia este singura carte tradusă majoritar în numeroase limbi ale lumii, încă nu se poate spune că ea s-a tradus în toate cele peste 3000 de limbi ci, integral și cu precizie, în cca 800 din ele
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
unul din cei mai norocoși oameni deoarece, acum când vă scriu, am în fața mea prima Biblie din lume scrisă în versuri cu rimă. Majoritatea oamenilor a auzit că pe întreg globul există aproximativ 3000 de limbi, fiecare cu dialectele și graiurile ei. Deși Biblia este singura carte tradusă majoritar în numeroase limbi ale lumii, încă nu se poate spune că ea s-a tradus în toate cele peste 3000 de limbi ci, integral și cu precizie, în cca 800 din ele
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
luptă, fără ca aceasta să se vadă exterior. Ceea ce s-a văzut este o anume tandrețe intimidantă a maestrului Valentin Uritescu expresie cu aparență de excesivitate, dedusă dintr-un ansamblu gestual al întregii fețe și a mâinilor ce vorbesc dimpreună cu graiul într-o unire uniformă pentru a convinge. Parcă are frică actorul, de a nu spune ceva șovăitor și parcă depune un colosal efort al întregii ființe de a ilumina cuvântul cu cel mai evident adevăr al adevărului. Nu spune pe
VALENTIN URITESCU. O VIAŢĂ ÎN CARE DESTINUL A SĂPAT CREVASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372588_a_373917]
-
este incă bine. Pune-un gând în gândul lor să mai treacă pe la mine. Timpul mult prea nemilos, când îi ia și când îi lasă, n-am o vorbă cui să-i spun, bolul singur de pe masă îmi vorbește fără grai, fără grai se-aude-n toate, tot încerc, încerc să uit, mamă sunt și nu se poate. Mai aud curgând prin ploi câte-o lacrimă tăcută, dorul ei de dorul lor, când obrazul îmi sărută. Mai aud cum nu mai sunt. poarta
PESTE SUFLETU-MI CĂRUNT... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372623_a_373952]
-
bine. Pune-un gând în gândul lor să mai treacă pe la mine. Timpul mult prea nemilos, când îi ia și când îi lasă, n-am o vorbă cui să-i spun, bolul singur de pe masă îmi vorbește fără grai, fără grai se-aude-n toate, tot încerc, încerc să uit, mamă sunt și nu se poate. Mai aud curgând prin ploi câte-o lacrimă tăcută, dorul ei de dorul lor, când obrazul îmi sărută. Mai aud cum nu mai sunt. poarta, veșnic, încuiată
PESTE SUFLETU-MI CĂRUNT... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372623_a_373952]
-
tata așează o „Pobeda” mare, roșie, cu motor cu volant și nespus de frumoasă. Era macheta autoturismului rusesc M-20, prezență notorie pe șoselele României acelei perioade. „Păi, atunci spune!” - m-a trezit tata din uimirea care mă lăsase fără grai. Trecusem binișor de trei ani, așa că știam trei poezii. Prima am învățat-o de la bunicul din partea mamei - om aspru și harnic, hârșit prin ambele războaie mondiale. Cred că poezia era o întocmire de a sa - o glumă, un amestec de
CEA DINTÂI DURERE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372612_a_373941]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -B`EN Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului În graiul ‘carpaticilor’ din Tămașda - Bihor (rroma kaśtale) sufixul -(V)p`en (1) este folosit la crearea de substantive abstracte, de gen masculin, terminate la N. sg. în consoană și pl. în vocala -a accentuată. La fel ca în dialectele
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
N. sg. în consoană și pl. în vocala -a accentuată. La fel ca în dialectele rromilor bergitka, polska, ruska (xaladitka), lotfitka, litofska, -pen este nominalizatorul principal, deadjectival, deavdverbial și deverbal, pe când varianta -ben transformă doar unele verbe în substantive. În graiurile ‘carpatice’ din Gurghiu - Mureș (domnești = răjikane rroma), din Mera - Cluj (2), Dumbrăveni - Sibiu (rrom-vlahi ardeleni) (3), dar și în graiul bumbăcarilor, în graiul căldărarilor din Sibiu (4), -ben este relict, neproductiv; se întâlnește numai la substantivele abstracte formate de la verbe
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
lotfitka, litofska, -pen este nominalizatorul principal, deadjectival, deavdverbial și deverbal, pe când varianta -ben transformă doar unele verbe în substantive. În graiurile ‘carpatice’ din Gurghiu - Mureș (domnești = răjikane rroma), din Mera - Cluj (2), Dumbrăveni - Sibiu (rrom-vlahi ardeleni) (3), dar și în graiul bumbăcarilor, în graiul căldărarilor din Sibiu (4), -ben este relict, neproductiv; se întâlnește numai la substantivele abstracte formate de la verbe, cu sensuri specializate. xal (xalǎ) a mânca > xa- + -ben = xaben, ~a s.m. mâncare Sufixul abstractizant caracteristic, cvasigeneralizat, este la
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
este nominalizatorul principal, deadjectival, deavdverbial și deverbal, pe când varianta -ben transformă doar unele verbe în substantive. În graiurile ‘carpatice’ din Gurghiu - Mureș (domnești = răjikane rroma), din Mera - Cluj (2), Dumbrăveni - Sibiu (rrom-vlahi ardeleni) (3), dar și în graiul bumbăcarilor, în graiul căldărarilor din Sibiu (4), -ben este relict, neproductiv; se întâlnește numai la substantivele abstracte formate de la verbe, cu sensuri specializate. xal (xalǎ) a mânca > xa- + -ben = xaben, ~a s.m. mâncare Sufixul abstractizant caracteristic, cvasigeneralizat, este la domnești N. sg.
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
̀s- la sg. și -(V)màn- la pl., neputând fi confundate cu sufixul deverbal -vo, identificabil în subst. de gen masculin cu terminațiile accentuate -o la sg. și -e la pl. în dialectele căldărarilor, lovarilor, ursarilor, în graiurile domneștilor, ‘carpaticilor’ din Mera, bumbăcarilor, toate vorbite în România. laźa.v/o, -e sau laʒa.v/o, -e s.m. rușine (1) semnalat de Daniel Samuel Petrilă (2) Ileana Lăcătuș, Csilla Könczei, ILONKA NENI (3) Gríbusyi-Ruja Alexandru
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]