3,423 matches
-
Știam că becul nu seamănă a pustiu; da, știam. Dar așa semăna în mine. Mă obosea discuția nestânjenită a doi bărbați din spatele meu. Spuneau întruna de instalații sanitare pe care le făcuseră singuri la ei acasă, de montat faianță și gresie. Parcă mă enervau când îi auzeam ce prinși sunt în problemele lor, când alții le au mult mai grave. Parcă mi-erau ostile cuvintele „acasă la mine” auzite în gura lor. Găsisem, printr-un colț de-al minții, rezonanța ciudată
Ultima zi în care l-am văzut pe Radu la școală. „Nu pot, doamna. Pe dumneavoastră nu vă lovesc niciodată” () [Corola-blog/BlogPost/337800_a_339129]
-
de Tarcău, caracterizată de o răspândire neuniformă a depozitelor cretatice și paleogene, cu o largă reprezentare spațială a acestora din urmă în zona studiată. Zona se suprapune pe masivele Zboina Frumoasă și parțial Lăcăuți, caracterizate în primul rând de prezența gresiilor (gresia de Tarcău), șisturi argiloase cu intercalații calcaroase. Zona Lăcăuți, mai masivă, fiind caracterizată de prezența unor gresii cu duritate mai ridicată. Din punct de vedere stratigrafic, în cadrul zonei ariei protejate ROSCI0228 Șindrilița, deosebim: ● Oligocenul (lf-ch) ocupă cea
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
Tarcău, caracterizată de o răspândire neuniformă a depozitelor cretatice și paleogene, cu o largă reprezentare spațială a acestora din urmă în zona studiată. Zona se suprapune pe masivele Zboina Frumoasă și parțial Lăcăuți, caracterizate în primul rând de prezența gresiilor (gresia de Tarcău), șisturi argiloase cu intercalații calcaroase. Zona Lăcăuți, mai masivă, fiind caracterizată de prezența unor gresii cu duritate mai ridicată. Din punct de vedere stratigrafic, în cadrul zonei ariei protejate ROSCI0228 Șindrilița, deosebim: ● Oligocenul (lf-ch) ocupă cea mai
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
acestora din urmă în zona studiată. Zona se suprapune pe masivele Zboina Frumoasă și parțial Lăcăuți, caracterizate în primul rând de prezența gresiilor (gresia de Tarcău), șisturi argiloase cu intercalații calcaroase. Zona Lăcăuți, mai masivă, fiind caracterizată de prezența unor gresii cu duritate mai ridicată. Din punct de vedere stratigrafic, în cadrul zonei ariei protejate ROSCI0228 Șindrilița, deosebim: ● Oligocenul (lf-ch) ocupă cea mai mare pondere din cadrul suprafeței, fiind caracterizat în cadrul pânzei de Tarcău de prezența mai multor faciesuri
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
în cadrul zonei ariei protejate ROSCI0228 Șindrilița, deosebim: ● Oligocenul (lf-ch) ocupă cea mai mare pondere din cadrul suprafeței, fiind caracterizat în cadrul pânzei de Tarcău de prezența mai multor faciesuri (faciesul de Slon, faciesul de Fusaru-Krosno, faciesul bituminos cu gresie de Kliwa, precum și un facies mixt, intermediar); ● Paleocen-eocen (lutețian) apare subordonat ca suprafață, fiind caracterizat de faciesul gresiei de Tarcău; ● Eocenul superior (pr) foarte redus ca pondere, este caracterizat de prezența stratelor de Podu Secu și a stratelor de
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
fiind caracterizat în cadrul pânzei de Tarcău de prezența mai multor faciesuri (faciesul de Slon, faciesul de Fusaru-Krosno, faciesul bituminos cu gresie de Kliwa, precum și un facies mixt, intermediar); ● Paleocen-eocen (lutețian) apare subordonat ca suprafață, fiind caracterizat de faciesul gresiei de Tarcău; ● Eocenul superior (pr) foarte redus ca pondere, este caracterizat de prezența stratelor de Podu Secu și a stratelor de Plopu caracterizate de prezența gresiilor calcaroase și a unui fliș argilo-grezos; Cretacic superior (sn-d) subordonat ca suprafață, caracterizat de
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
un facies mixt, intermediar); ● Paleocen-eocen (lutețian) apare subordonat ca suprafață, fiind caracterizat de faciesul gresiei de Tarcău; ● Eocenul superior (pr) foarte redus ca pondere, este caracterizat de prezența stratelor de Podu Secu și a stratelor de Plopu caracterizate de prezența gresiilor calcaroase și a unui fliș argilo-grezos; Cretacic superior (sn-d) subordonat ca suprafață, caracterizat de marnocalcare cenușii și gresii calcaroase diaclazate. > Influența geologiei asupra speciilor și habitatelor din cadrul sitului Prin specificul elementelor de interes conservativ, acestea nu prezintă condiționări care
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
superior (pr) foarte redus ca pondere, este caracterizat de prezența stratelor de Podu Secu și a stratelor de Plopu caracterizate de prezența gresiilor calcaroase și a unui fliș argilo-grezos; Cretacic superior (sn-d) subordonat ca suprafață, caracterizat de marnocalcare cenușii și gresii calcaroase diaclazate. > Influența geologiei asupra speciilor și habitatelor din cadrul sitului Prin specificul elementelor de interes conservativ, acestea nu prezintă condiționări care să rezulte din distribuția spațială caracteristică a formațiunilor geologice prezentate. Mediul geologic nu este caracterizat de existența acumulărilor
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
m. Acest habitat se întâlnește pe districambosoluri în păduri de amestec dintre fag și rășinoase (brad și molid) cu Hieracium rotundatum sau cu specii ale genului Luzula. Substratul pe care este întâlnit habitatul este atât de natură sedimentară (argile șistoase, gresii și marne). În cele mai multe cazuri, habitatul a fost întâlnit pe terenuri cu pantă moderată spre mare, unde datorită proceselor de spălare a humusului dar și în condițiile unor substrate acide, a fost favorizată dezvoltarea florei acidofile caracteristice (Hieracium
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
1400-1600 m. Se observă preferința habitatului pentru terenuri cu pantă moderată și mare, cele mai multe fiind situate de declivități mai mari de 10 grade. Din punct de vedere al substratului geologic, habitatul este întâlnit pe substrate sedimentare (argile șistoase, gresii și marne). Solurile specifice sunt de tipul districambosolurilor și prepodzolurilor. 7. Distribuția tipului de habitat [hartă] Harta distribuției habitatului 9410 este prezentată la Anexa 3.9 la Planul de management. 8. Alte informații privind sursele de informații A se vedea capitolul
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
cu rășinoase (brad, molid) cu floră de mull. Înclinarea terenului este în general una moderată, cu cea mai mare parte a valorilor cuprinse între 10-30 de grade. Substratul pe care este întâlnit habitatul este atât de natură sedimentară (argile șistoase, gresii și marne). Solurile sunt reprezentate de districambosoluri, mijlociu pofunde- profunde, bine aprovizionate cu apă. 7. Distribuția tipului de habitat [hartă] Harta distribuției habitatului 91V0 este prezentată la Anexa 3.9 la Planul de management. 8. Alte informații privind sursele de informații
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
se dezvoltă spre sudul masivului, pe care s-a format suprafața de tip pediment. Culmea lor principală a fost modelată în rocile puternic metamorfozate ale seriei de Cumpăna. Depresiunile submontane de la limita dintre munte și dealuri prezintă depozite friabile (gresii, argile, marne). Culmile Râului Brătia sunt formate din strate de nisipuri, marne și argile ce alternează cu strate de cărbune. Aria naturală protejată se află pe un substrat de roci silicioase, pietrișuri și nisipuri, frecvent grosiere, cu soluri aluviale slab
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
amfibolite și granițe, în care sunt tăiate văi adânci cu aspect de defileu și vârfuri ascuțite Pe Valea Brătia, spre rama muntoasă câteva golfuri, dintre care se remarcă cel de nord-vest, de la Cândești (pe Bratia), sculptat în marne și gresii friabile eocene și dominant de măguri formate din roci rezistente (călcare, conglomerate burdigaliene), Relieful Văii Brătia, respectiv al Văii Brătioara, este modelat în pietrișuri levantine și villafranchiene, argile, tufuri dacitice, marne miocene și pliocene. Depozitele sedimentare apar în avalul celor
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
conglomerate burdigaliene), Relieful Văii Brătia, respectiv al Văii Brătioara, este modelat în pietrișuri levantine și villafranchiene, argile, tufuri dacitice, marne miocene și pliocene. Depozitele sedimentare apar în avalul celor două văi (Brătia și Brătioara) și sunt reprezentate prin formațiuni de gresii vinete și microconglomerate roșcate, nisipuri și pietrișuri grosiere, conglomerate și brecii. Levantinul este constituit din pietrișuri de Cândești ce apar de-a lungul văilor Brătiei și Brătioarei. Acestea sunt alcătuite din elemente bine rulate, de 2-3 cm diametru și având
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, acestea aflorează în apropiere, în dreptul localităților Baia - Lespezi. Distribuția areală a litofaciesurilor Volhinianului corespunde, într-o anumită măsură, și unei distribuții stratigrafice. În general, Volhinianul este alcătuit din marne argiloase aleuritice cu intercalații de nisipuri, gresii și de gresii oolitice. Între valea Șiretului și valea Moldovei, unde Volhinianul (vh) are circa 500 m grosime, s-au separat 8 niveluri de gresii și călcare, ce reprezintă repere lito și biostratigrafice importante. O altă caracteristică a Volhinianului din
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
Fălticeni, acestea aflorează în apropiere, în dreptul localităților Baia - Lespezi. Distribuția areală a litofaciesurilor Volhinianului corespunde, într-o anumită măsură, și unei distribuții stratigrafice. În general, Volhinianul este alcătuit din marne argiloase aleuritice cu intercalații de nisipuri, gresii și de gresii oolitice. Între valea Șiretului și valea Moldovei, unde Volhinianul (vh) are circa 500 m grosime, s-au separat 8 niveluri de gresii și călcare, ce reprezintă repere lito și biostratigrafice importante. O altă caracteristică a Volhinianului din această regiune este
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
distribuții stratigrafice. În general, Volhinianul este alcătuit din marne argiloase aleuritice cu intercalații de nisipuri, gresii și de gresii oolitice. Între valea Șiretului și valea Moldovei, unde Volhinianul (vh) are circa 500 m grosime, s-au separat 8 niveluri de gresii și călcare, ce reprezintă repere lito și biostratigrafice importante. O altă caracteristică a Volhinianului din această regiune este prezența pietrișurilor. Acestea se dezvoltă în două strate de câte 0,2-0,5 m grosime, care aflorează pe stânga Șiretului. În timp ce al
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
din care doar 3 au grosimi mai mari, cuprinse între 20 - 80 cm. Prezența acestora în sectorul Fălticeni demonstrează faptul că au existat mai multe oscilații pozitiv-negative ale Volhinialui superior (Ionesi, 1962). Fauna determinată în depozitele de nisipuri și din gresii oolitice cuprinde Ervilia dissita, Eichw., foarte frecventă, Cardium latesulcum, Cardium latesulcum, Munst., C. gracile Pusch., Cardium gracile kasinkense Kol., Tapes gregaria Partsch, Tapes vitalianus infrasarmatica Andr., Mactra eichwaldi Lask., Certhium rubiginosum Eichw., Certhium mitrale Eichw. etc (Macarovici, 1972 Saulea 1967
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
a Basarabianului. Din argilele nisipoase de la partea inferioară a Volhinialului (Văculești) se cunosc impresiuni de plante. Impresiuni de plante se cunosc de asemenea din argilele cu intercalații subțiri de lignit din regiunea văii Moldova (Șoldănești, Rădășeni). Câteva nivele de gresii și gresii oolitice, în cuprinsul cărora se găsesc și puncte fosilifere mai importante, sunt distribuite în apropierea ariei naturale protejate. Primul nivel apare la 130150 m altitudine la SV de Botoșani (Curtești), urmat de nivelul situat la 220-240m, cu extindere
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
Din argilele nisipoase de la partea inferioară a Volhinialului (Văculești) se cunosc impresiuni de plante. Impresiuni de plante se cunosc de asemenea din argilele cu intercalații subțiri de lignit din regiunea văii Moldova (Șoldănești, Rădășeni). Câteva nivele de gresii și gresii oolitice, în cuprinsul cărora se găsesc și puncte fosilifere mai importante, sunt distribuite în apropierea ariei naturale protejate. Primul nivel apare la 130150 m altitudine la SV de Botoșani (Curtești), urmat de nivelul situat la 220-240m, cu extindere mai mare
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
m altitudine la SV de Botoșani (Curtești), urmat de nivelul situat la 220-240m, cu extindere mai mare, care se poate urmări de la V la Dorohoi (Șdendriceni) până la Burdujeni, pe stânga văii Suceava, în fața orașului Suceava, fiind o gresie oolitică (oolitul de Burdujeni) cu frecvente exemplare de Ervillia dissita. La E de valea Șiretului, se găsește la 280-300 m altitudine, între Vlădeni - Brehuești - Corni. Ultimul nivel de gresii oolitice se individualizează în cuprinsul unui pachet de nisipuri de la
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
Burdujeni, pe stânga văii Suceava, în fața orașului Suceava, fiind o gresie oolitică (oolitul de Burdujeni) cu frecvente exemplare de Ervillia dissita. La E de valea Șiretului, se găsește la 280-300 m altitudine, între Vlădeni - Brehuești - Corni. Ultimul nivel de gresii oolitice se individualizează în cuprinsul unui pachet de nisipuri de la partea superioară a Volhinianului. El se poate urmări din V, de la Pârtești, prin Bălăceana - S de Fălticeni (Șoldănești) - Hârtop - Valea Glodului - Dolheștii Mari. Acesta este situat la 520
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
suportă uneori roci sedimentare permo- mezozoice. Flișul intern ce capătă lățimea maximă la Curbura Carpaților este constituit dintr-un complex inferior de marne, marne calcaroase, microconglomerate, peste care urmează un complex de șisturi argilo- marnoase cenușii negricioase, cu intercalații de gresii și călcare, la care se adaugă șisturi negre și apoi complexul conglomeratic. Subunitățile depresiunilor intramontane s-au format ca unitate geomorfologică în Sarmațian. ... – În zona deluroasă subcarpatică aflată în spațiul hidrografic Buzău-Ialomița se regăsesc depozite din miocen și sarmato-pliocene. Aici
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290254]
-
Marian, tatăl băiețelului cu casca-rechin, se văzuse nevoit să rezerve câte trei ore în fiecare din cele două zile pe săptămână, antrenamentelor la bazin. Începutul nu fusese unul promițător. În prima oră, copilul alunecase în apă de pe marginea acoperită cu gresie albastră, într-un moment în care antrenorul stătea cu spatele la el, împărțind indicații înotătorilor mai mari. Din spatele geamurilor duble, Marian așteptase, cu stomacul urcat brusc în gât, ca adultul ce le purta de grijă copiilor să se întoarcă, să vadă că
CAMPIONUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344012_a_345341]
-
cu o intrare fastuoasa, un hol al carui tavan seamănă mult cu o catedrală. Pe pereții de la recepție te surprinde plăcut imaginea zidita a doua fațade de biserici catolice. Două holuri imense în formă de L imaginând un covor din gresie te conduc pe rând spre recepție, cele două săli de restaurant “Nautilus” și “Neptun”, barul, în fața căruia o formație de tineri pregătește seară ce vă să vină, cazinoul, aflat deasupra recepției, piscine, la capătul treptelor primului hol, alături fiind complexul
GOA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343986_a_345315]