7,022 matches
-
pentru a discuta cu liderii comuniști și a încerca să rezolve problema, dar se renunță repede la această ipoteză - probabil, fiindcă minerii conștientizează că trebuie să rămână uniți și că orice fel de autodispersare le-ar fi fatală. Înainte de declanșarea grevei sau chiar în momentele prime ale acesteia, atunci când au fost obstrucționați de șefii de sectoare, minerii i-au agresat verbal sau chiar fizic pe unii dintre ei. Măsuri luate înainte de venirea lui Ceaușescu în Valea Jiului Înainte de sosirea lui Ceaușescu în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
momentele prime ale acesteia, atunci când au fost obstrucționați de șefii de sectoare, minerii i-au agresat verbal sau chiar fizic pe unii dintre ei. Măsuri luate înainte de venirea lui Ceaușescu în Valea Jiului Înainte de sosirea lui Ceaușescu în zonă, spațiul de grevă este marcat de discursuri revendicative și de o stare de nervozitate maximă. Ilie Verdeț, aparatcik trimis de Ceaușescu să rezolve situația, este incapabil să poarte un dialog care să soluționeze revendicările (aceasta și fiindcă nu avea puterea de decizie necesară
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sosirea lui Ceaușescu, deși atmosfera era incendiară, au existat totuși voci care au strigat „Ceaușescu și minerii”, probabil, ca o formă de captatio benevolentiae față de președintele țării. Dar s-a strigat și „Lupeni ’29!”, ca un fel de legitimare a grevei din 1977 printr-o altă mișcare, greva din 1929, care fusese mitizată de comuniști. Constantin Dobre citește doleanțele greviștilor în fața lui Ceaușescu, prezentând 26 de puncte revendicative legate de programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții. Intervenția lui Ceaușescu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au existat totuși voci care au strigat „Ceaușescu și minerii”, probabil, ca o formă de captatio benevolentiae față de președintele țării. Dar s-a strigat și „Lupeni ’29!”, ca un fel de legitimare a grevei din 1977 printr-o altă mișcare, greva din 1929, care fusese mitizată de comuniști. Constantin Dobre citește doleanțele greviștilor în fața lui Ceaușescu, prezentând 26 de puncte revendicative legate de programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții. Intervenția lui Ceaușescu a durat cinci ore (alte surse indică
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fluierături ori de scandarea „Jos Ceaușescu!”. șeful statului a fost șicanat sonor, întrucât el refuza să soluționeze mai ales cererea ca programul de lucru să fie de 6 ore. De fapt, Ceaușescu nu a vrut să înțeleagă ce se petrecea: greva reprezenta o ruptură între partid și muncitori (fapt fără precedent în România comunistă, la o asemenea anvergură numerică de protestatari). El a fost șocat de incomunicabilitatea sa cu muncitorii; de asemenea, a fost speriat pentru siguranța și integritatea sa fizică
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
discursul său calp și de atmosfera tensionată în care nu se simțea în siguranță, atunci când părăsește platforma de unde le vorbise greviștilor, Ceaușescu are chiar un moment de slăbiciune fizică, sprijinindu-se de unul dintre oamenii săi, ca un bolnav. În timpul grevei s-a strigat însă și „Jos burghezia proletară!”, scandare ce-și avea rostul ei: greviștii protestau împotriva funcționărimii comuniste care administra Valea Jiului și care profita cvasi„vampiric” de munca epuizantă a minerilor. Minerii intuiau astfel existența unei nomenclaturi birocratice (pe lângă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
membri de partid au fost sancționați ori chiar excluși din PCR. O parte dintre mineri au fost trimiși în județele de origine, printr-o formă „suavă” de deportare. Unii au fost chemați în instanță (întrucât fuseseră considerați activ violenți în timpul grevei) și condamnați. Condamnările au vizat între 2 și 5 ani de închisoare prin muncă corecțională, pentru infracțiunea de tulburare a ordinii publice și ultraj contra bunelor moravuri. Muncă corecțională însemna, de fapt, deportare, dar au fost, așa cum am precizat deja
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
niciodată și să nu mai aibă discursuri împotriva PCR. Mulți greviști au fost chemați la Securitatea din Petroșani și maltratați repetat, fiind supuși unor tehnici speciale: lovituri la cap, strângerea degetelor în ușă, de pildă. În ședințele de prelucrare ulterioară grevei, protestatarii au fost catalogați drept „elemente anarhice”, „declasate” și „oameni de nimic”. La proces, de asemenea, s-au folosit termeni incriminatori precum „țigani”, „derbedei”, „impostori”, „infractori”. Bilanțul reprimărilor a fost următorul: au fost interogați cel puțin 600 de mineri; au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
118). Câteva sute de familii au fost mutate din zonă. După închisoare ori deportare, este cunoscut cazul câtorva foști protestatari ce au continuat să fie hărțuiți de Securitate; există și cazul unui fost protestatar care, dezamăgit și angoasat de urmările grevei, la ieșirea din închisoare s-a călugărit. Represiunea a avut și o formă organizată la nivel de vizibilitate, cu scop demonstrativ. S-a apelat la învăluirea zonei. Două elicoptere au fost aduse pentru a supraveghea Valea Jiului și a asigura legătura
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Constantin Dobre, cel care a citit lista de revendicări a minerilor în fața lui Ceaușescu, au circulat mai multe variante legate de viața sa după august 1977. S-a afirmat că acesta a studiat și a absolvit, la oarecare vreme după grevă, Academia „ștefan Gheorghiu”, care pregătea activiști de partid. Că a fost racolat de Securitate, prin generalul Emi Macri, direct implicat în represiunea din Valea Jiului. Organul de represiune nu l-a lichidat pe liderul minerilor, ci s-a gândit să facă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
august 1977, din Valea Jiului. El susține că Valea Jiului a fost considerată de comuniști, încă din anii ’50, un laborator experimental, pentru acest lucru pledând înființarea a diferite laboratoare oficiale de cercetare: unul de cercetări interdisciplinare înființat în 1976 (care, după greva minerilor, a fost pus sub tutela Universității din Petroșani, cercetătorii fiind transferați) și altul de cercetări biopsihosociale, creat de Ceaușescu după greva minerilor. Interpretarea lui Nicolau este aceea că Valea Jiului era sub influență și manipulare KGB încă din 1948, când
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lucru pledând înființarea a diferite laboratoare oficiale de cercetare: unul de cercetări interdisciplinare înființat în 1976 (care, după greva minerilor, a fost pus sub tutela Universității din Petroșani, cercetătorii fiind transferați) și altul de cercetări biopsihosociale, creat de Ceaușescu după greva minerilor. Interpretarea lui Nicolau este aceea că Valea Jiului era sub influență și manipulare KGB încă din 1948, când se înființase societatea mixtă româno-sovietică condusă de un colonel KGB; greva minerilor, la rândul ei, nu ar fi fost altceva decât o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fiind transferați) și altul de cercetări biopsihosociale, creat de Ceaușescu după greva minerilor. Interpretarea lui Nicolau este aceea că Valea Jiului era sub influență și manipulare KGB încă din 1948, când se înființase societatea mixtă româno-sovietică condusă de un colonel KGB; greva minerilor, la rândul ei, nu ar fi fost altceva decât o încercare a KGB-ului (care manipula prin amintitele laboratoare de cercetări) de a-l contracara pe acel Ceaușescu megaloman-naționalist ce susținea desovietizarea și devenise rebel împotriva Kremlinului (dar numai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sens, misiunea laboratoarelor de cercetare era aceea de a-l intoxica pe Ceaușescu cu date și informații false legate de starea de spirit a minerilor, astfel încât liderul comunist român să ia măsuri coercitive care să producă revolta minerilor într-o grevă de proporții, ce ar fi putut duce, în caz extrem, chiar la căderea dictatorului român. Nu creditez deloc această interpretare în ultima parte a demonstrației, dar mi se pare elocventă și veridică prima parte, aceea că Valea Jiului era privită și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
temut ca mișcarea din Valea Jiului să nu primească coloratura unui „Gdansk polonez” (Barbu și Chirvase, 1997, p. 25), dat fiind faptul că mișcările anticomuniste muncitorești din Polonia făcuseră carieră și risipiseră mitul unității dintre Partidul Comunist și clasa muncitoare. Sensul grevei din Valea Jiului a devenit limpede însă, mai ales ca un fel de „exercițiu democratic” într-o țară dominată de totalitarismul comunist. Pe platforma de la Lupeni, timp de aproape trei zile, minerii și-au rostit revendicările și protestele la microfon, au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Universității 1990, pe care însă minerii reciclați din Valea Jiului, cu siguranță alții decât protestatarii din 1977, nu l-au înțeles și l-au reprimat ei înșiși, la comanda autorităților, în cel mai tipic stil comunist?). Anchetatorii minerilor arestați au perceput greva ca pe o „răscoală”, aceasta fiind numită adesea astfel în timpul interogatoriilor; termenul răscoală spune mult despre mentalitatea organului de represiune și a autorităților comuniste; era o răscoală a unei clase sociale până atunci presupusă a fi aliata PCR. Ruperea minerilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lucru (cu țăranii și intelectualii alianța era și mai fragilă, din cauza cooperativizării forțate și agresive și a protocronismului promovat de comunismul ceaușist, care era respins de intelectualii de elită din România). Ceaușescu se simțise, în mod evident, lezat personal de greva minerilor: cvasileșinul său din finalul întâlnirii cu minerii indică faptul că el nu era pregătit pentru disensiunea cu minerii și că greva din Valea Jiului îi demonstrase că regimul comunist român nu funcționa deloc perfect. Inițial, greva minerilor nu a fost
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care era respins de intelectualii de elită din România). Ceaușescu se simțise, în mod evident, lezat personal de greva minerilor: cvasileșinul său din finalul întâlnirii cu minerii indică faptul că el nu era pregătit pentru disensiunea cu minerii și că greva din Valea Jiului îi demonstrase că regimul comunist român nu funcționa deloc perfect. Inițial, greva minerilor nu a fost o mișcare anticomunistă și nici măcar anticeaușistă, ci o revoltă de ordin economic și sindical, o revoltă spontană legată de noua lege a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
evident, lezat personal de greva minerilor: cvasileșinul său din finalul întâlnirii cu minerii indică faptul că el nu era pregătit pentru disensiunea cu minerii și că greva din Valea Jiului îi demonstrase că regimul comunist român nu funcționa deloc perfect. Inițial, greva minerilor nu a fost o mișcare anticomunistă și nici măcar anticeaușistă, ci o revoltă de ordin economic și sindical, o revoltă spontană legată de noua lege a pensionării care îi persecuta pe mineri. Mișcarea nu a avut deci la început un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a pensionării care îi persecuta pe mineri. Mișcarea nu a avut deci la început un caracter politic, ci unul socioeconomic: nu era criticat comunismul ori ceaușismul, ci condițiile grele de muncă și viață. Dar după sechestrarea autorităților comuniste de către protestatari, greva a început să capete și un caracter politic. Apoi urmările grevei, respectiv represiunea împotriva minerilor coordonată de Securitate, pledează pentru caracterul politic ulterior al mișcării de protest. Faptul că greva nu a avut inițial un caracter politic este indicat și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
deci la început un caracter politic, ci unul socioeconomic: nu era criticat comunismul ori ceaușismul, ci condițiile grele de muncă și viață. Dar după sechestrarea autorităților comuniste de către protestatari, greva a început să capete și un caracter politic. Apoi urmările grevei, respectiv represiunea împotriva minerilor coordonată de Securitate, pledează pentru caracterul politic ulterior al mișcării de protest. Faptul că greva nu a avut inițial un caracter politic este indicat și de lipsa de experiență a organizatorilor, care au improvizat și s-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
muncă și viață. Dar după sechestrarea autorităților comuniste de către protestatari, greva a început să capete și un caracter politic. Apoi urmările grevei, respectiv represiunea împotriva minerilor coordonată de Securitate, pledează pentru caracterul politic ulterior al mișcării de protest. Faptul că greva nu a avut inițial un caracter politic este indicat și de lipsa de experiență a organizatorilor, care au improvizat și s-au manifestat prin decizii spontane. Că greva a avut în cele din urmă un caracter politic, pentru aceasta pledează
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Securitate, pledează pentru caracterul politic ulterior al mișcării de protest. Faptul că greva nu a avut inițial un caracter politic este indicat și de lipsa de experiență a organizatorilor, care au improvizat și s-au manifestat prin decizii spontane. Că greva a avut în cele din urmă un caracter politic, pentru aceasta pledează repopularea ulterioară a zonei cu mineri aduși din alte părți, cu militari și securiști ori chiar cu foști delincvenți angajați în minerit. Caracterul politic intrinsec a fost demonstrat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a fost demonstrat și de faptul că minerii - considerați a fi segmente esențiale ale muncitorimii comuniste - s-au revoltat împotriva patronilor lor ideologici și a condițiilor promovate de chiar sistemul politic care îi folosea ca forță de muncă. De aceea, greva din Valea Jiului a fost un protest colectiv spontan, dar cu miză politică ulterioară, care a contestat conducerea comunistă a vremii și, în ultimă instanță, chiar comunismul. În loc de încheiere Alin Rus (2003) analizează mitizarea și demitizarea minerilor de-a lungul timpului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din straturi dezavantajate social, au crezut în ideologia comunistă și în demagogia respectivă. Lumea li se părea a fi mai bună, pentru că, naivi, credeau în mitul societății fără clase. Discursul comunist părea veridic. Condițiile care au dus însă la declanșarea grevei din Valea Jiului, în august 1977, le-au demonstrat minerilor discrepanța dintre discurs și realitatea de facto a comunismului. Reacția lor a fost, de aceea, agresivă. După stingerea grevei și a repercusiunilor, Ceaușescu a ținut în mod special să pozeze în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]