2,018 matches
-
Coalition Framework. An Asseement”, În P.A. Sabatier (ed.), Theories of Policy Process, Westview Press. Schmitter, A. (2002), „Participation in Governance Arrangements: Is there any Reason to Expect it will Achieve «Sustainable and Innovative Policies in a Multilevel Context»?”, În Gbikpi Grote (ed.), Participatory Governance. Political and Social Implications, pp. 51-69. Stetson, D.; Mazur, A. (1995), Comparative State Feminism, Sage Publications, Londra. Stoker, G. (1998), Public-private partnerships and urban governance. Partnerships in Urban Governance: European and American Experience, Basingstoke, MacMillan, Londra, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
vlăjganul zălud, cu multe dioptrii: în al doilea rînd! în al doilea rînd! Discursurile plastice ale hiperfaimoșilor frescagii mexicani Siqueiros, Rivera etc. ce monstruozități duhnind a praf de pușcă și-a (ha)șiș! E, oricum, de preferat finețea desenului din grota de la Altamira. Un moment sinistru al învățămîntului artistic românesc, infestat de jdanovism ignar: Nicolae Moraru. Le vorbea (în acea zi) studenților, cu drăgălașul lui accent moscovit, despre decadentul pictor Mandrian. Mondrian, tovarășe profesor, strigau șolticii dîmbovițeni din fundul sălii. Lăsați
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
într-o cavă (/pivniță/ cramă) înseamnă să nu știi ce-i vinul roșu pe lumea asta. O facem la faimosul Bourgueil, sinonim cu chiar vinul roșu. În două mizanscene. Întîi, la domnul Omason, gospodar cu acareturi complete, dar modeste, în grota căruia găsim butoaie cu vinuri decenale. Corpolenta seringă ce extrage licoarea de rubin și ne-o toarnă în pahare, impune ca una de sever laborator universitar. Numai că domnul Omason din Bourgueil seamănă leit cu... Bourvil. Cava cealaltă, a domnului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a spațiului, în interiorul căruia se mișcă lumea imaginară a medievalității românești, casa este ea însăși un reper antropologic, cu o "poveste" proprie. Simbol totalizant al matricei familiale (trupul matern, casa părintească, locul de origine), dar și al peșterii protoistorice, al grotei christice, al Edenului și al mormântului, constituie locul primordial, centrul topografiei generale, precum și al sistemului de reprezentări colective. Dihotomia medievală natură−cultură devine aici și mai relevantă, pentru că reușește să pună mai bine în lumină opozițiile închidere−deschidere și feminin
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dar și în lumea celestă sau în subteluric), temporalitatea diferențiază liturghia (ca ritual) de Evanghelie (în principal, viața și faptele lui Iisus) și de Apocalipsă (timpul negat). Ea nu anulează însă prin această delimitare opoziția închis-deschis (dintre chilie, catedrală sau grotă/mormânt și deșert); dimpotrivă, amplifică semnificațiile topografice ale spațiilor religiosului. Ceremonialul în biserică, deși are loc într-un spațiu închis, mediază comunicarea dintre om și divinitate prin călăuzele spirituale purificate (clerici), în timp ce modelul pustnicului permite un dialog direct cu divinitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
spațial, dar și cel mai dificil de structurat, dată fiind relația lui atât cu istoria reală a locuirii, cât și cu imaginarul în ansamblu (masculin și feminin). Există o casă materială (laică) - trupul și habitatul său -, o altă casă, religioasă - grota pustnicului, pădurea sau pustiul sfinților, templul sau biserica -, dar există și un adăpost spiritual - divinitatea, căreia i se subordonează întregul teritoriu al lumii terestre și al "lumii de dincolo". Aferent acestor incluziuni succesive (trup−casă/biserică−mormânt−divinitate), apar ipostaze
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
creștine inițiale, ca locuri ale ascezei, ajung să intre și sub incidența maleficului (a vrăjitoriei). Pentru imaginarul medieval, propun mai curând o tripletă specializată: un timp aferent religiosului așezat sub semnul pozitiv al divinității, cu topoï aferenți - rai, biserică și grotă christică; un timp laic (al existenței obișnuite și al cotidianului); un timp al religiosului aflat sub semnul negării și al păcatului (pentru iad și celelalte spații "împotrivă"). Pentru prima ipostază, vorbim corelativ despre "vârsta de aur" a Edenului, despre ceremonial
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
superioară în ceea ce privește o serie de consecințe funcționale considerate importante. Este cazul comparării sistemului tradițional de asigurare a disciplinei în muncă, fundat nu numai pe recompensă, ci și pe pedepse, cu un nou sistem nonpunitiv: „disciplina fără pedeapsă” (Campbell, Fleming și Grote, 1985). Evaluarea celor două metode de a asigura disciplina în muncă se face prin compararea a două grupuri de întreprinderi, unul caracterizat prin utilizarea mijloacelor tradiționale, iar celălalt prin utilizarea noului tip de metodă, la diferite tipuri de performanță: fluctuație
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Theory, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Burns, T. (1970), „Sociological explanation”, în F. Emmet, A. MacIntyre (ed.), Sociological Theory and Philosophical Analysis, Macmillan and Co., Londra. Burns, T., Stalker, G.M. (1961), The Management of Innovation, Tavistock Publications, Londra. Campbell, D.M., Fleming, R.L., Grote, R.C. (1985), „Discipline without punishment - at last”, în Harvard Business Review, nr. 4. Cazacu, H., Glodeanu, I., Mărginean, I., Lățea, C. (1979), Fluctuația forței de muncă, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Cazacu, H., Glodeanu, I., Mitulescu, S. (1985), Democrația socialistă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Theory, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Burns, T. (1970), „Sociological explanation”, în F. Emmet, A. MacIntyre (ed.), Sociological Theory and Philosophical Analysis, Macmillan and Co., Londra. Burns, T., Stalker, G.M. (1961), The Management of Innovation, Tavistock Publications, Londra. Campbell, D.M., Fleming, R.L., Grote, R.C. (1985), „Discipline without punishment - at last”, în Harvard Business Review, nr. 4. Caraion, P. (1966), Originea sacrului, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Carneiro, R. (1973), „The four faces of evolution” în J.J. Honigmann (ed.), Handbook of Social and Cultural
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care nu intra. Mai rar se întâlnește sarcofagul în formă umană. O modalitate obișnuită de înmormântare în zonele de deal din Palestina, din acest motiv considerată tipic „iudaică”, era înmormântarea în camere mortuare săpate în stâncă sau - mai rar - în grote. De multe ori, mormintele în formă de cameră erau prevăzute cu bănci (sau cripte) de-a lungul pereților laterali pe care se puteau depune cadavrul culcat împreună cu ofertele votive. Acest fel de morminte, cu una sau mai multe încăperi, s-
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Inițiativa i-a aparținut lui Mahăkăśyapa, un ascet bătrân, a cărui rigoare și austeritate, cunoscute de toți, constituiau o garanție a coeziunii comunității. Acesta a convocat un conciliu, la care au participat 500 de arhați, desfășurat la Saptaparnaguha, într-o grotă, aproape de Răjagrha. Inițial, Ănanda, discipolul iubit al lui Buddha, nu a fost convocat, întrucât nu era un arhat. Refuzându-i-se dreptul de participare la conciliu, Ănanda se retrage în singurătate, stăpânește repede tehnicile de meditație și devine el însuși
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
o scaldă într-o apă cerească, la umbra unui śăla înalt de o sută de yojana. Transportată apoi pe un pisc de argint, ridicat deasupra unui palat de aur, ea se așează pe un pat divin; în timp ce se odihnește în grotă, îl vede pe bodhisattva ca un nor luminat de lună sau cu chipul unui tânăr elefant alb, venind de pe o colină din față; el intră în adăpostul ei aducând un lotus și o pătrunde, în sfârșit, în partea ei dreaptă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Europa de sud-vest și centrală. Este răspândit în România, formând populații numeroase. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Poate fi întâlnit în munți pâna la altitudinea de 3500 m, î în apropierea lacurilor, în deșerturi. Vara se adăpostește în peșteri, grote, mine și alte cavități subterane sau în podurile caselor. Iarna hibernează în peșteri, mine, grote. Modul de hrănire: Vânează în apropierea adăposturilor, la înălțimi mici, prinzând i insectele din zbor sau colectându-le ocazional de pe pământ. Se hrănește cu insecte
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
și de hrănire: Poate fi întâlnit în munți pâna la altitudinea de 3500 m, î în apropierea lacurilor, în deșerturi. Vara se adăpostește în peșteri, grote, mine și alte cavități subterane sau în podurile caselor. Iarna hibernează în peșteri, mine, grote. Modul de hrănire: Vânează în apropierea adăposturilor, la înălțimi mici, prinzând i insectele din zbor sau colectându-le ocazional de pe pământ. Se hrănește cu insecte de dimensiuni mari, hrana preferată fiind fluturii de noapte, cărăbușii și alți gândaci. Reproducerea: Se
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Caucaz, în Asia, până la nordul Kazahstanului, dar și în nordul Africii și în peninsula Arabică.În România este larg răspândit. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă zonele aride zonele aride și pe cele împădurite. Vara se adăpostește în peșteri grote, mine. Poate fi întîlnit și în podurile caselor, în beciuri. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu. Zboară relativ încet dar agil. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce zboară deasupra pământului sau colectându-le ocazional de pe substrat. Se
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele împ de obicei zonele împădurite din preajma râurilor sau a lacurilor. Vara se adăpostește în scorburile sau sub scoarța copacilor, în fisurile d din stânci, în construcții părăsite. Iernează în peșteri, mine, grote și beciuri, cu umiditate ridicată. Modul de hrănire: Iese la vânătoare o dată cu apusul soarelui. Vânează în apropierea râurilor s sau a zonelor inundabile din preajma lor, însă, la depărtare de adăpost. Prinde insectele din zbor deasupra apei sau le colectează de pe
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
în Europa, spre sud p pâna în Africa de nord, pninsula Arabică și Iran, la vest pâna în Mongolia. Este îtâlnit și în România. Habitatul de hrănire: Populează zonele împădurite, se adăpostește în scorburi. Iarna se adăpostește în peșteri, mine, grote, beciuri și alte construcții. Modul de hrănire: Activitatea de vânătoare începe la puțin timp după apusul soarelui când afară e deja întuneric. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce zboară deasupra pământului sau a ramurilor copacilor. Zboară rapid și cu
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
cantitative sunt : - în sezonul cald, când se constituie coloniile de vară (seara când liliecii ies la vânătoare); - în sezonul rece, când liliecii se află în hibernare în adăposturi. Prin aceste metode am determinat liliecii din c colonia de hibernare din Grota Mare de pe Dealul Repedea, jud. Iași. Exemplu: - în cadrul coloniei mixte de hibernare din Grota Mare de la Repedea am estimat populația de chiroptere între 2 - 55 indivizi în anul 2004 2004. 3.4. Metode calitative Sunt utilizate pentru determinarea speciilor ex
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
ies la vânătoare); - în sezonul rece, când liliecii se află în hibernare în adăposturi. Prin aceste metode am determinat liliecii din c colonia de hibernare din Grota Mare de pe Dealul Repedea, jud. Iași. Exemplu: - în cadrul coloniei mixte de hibernare din Grota Mare de la Repedea am estimat populația de chiroptere între 2 - 55 indivizi în anul 2004 2004. 3.4. Metode calitative Sunt utilizate pentru determinarea speciilor ex existente în anumite areale. 3.4.1. Metoda perimetrelor Se efectuează în orașe pe
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
mlaștini, culturi agricole) sau păduri și plantații forestiere nu prea dese, precum și pe cursul unor râuri. Estimările sunt repetate la intervale mici de timp pe aceiași fâșie. 3.4.3. Metoda cartografică Este utilizată în special pentru localizarea adăposturilor (peșteri, grote, avene, cavități s subterane artificiale). 3.4.4. Metoda observației din puncte fixe Din punctul fix, ce corespunde de obicei locului instalării taberei, în preajma adăpostului, se notează toți indivizii ce trec în zbor, într-o anumită perioadă de timp. Metoda
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Gabor). Exemplarele capturate au fost marcate cu un marker de culoare albă. Au fost înregistrate 3 recapturări. Observațiile au început în iarna anului 2003 și au durat până în primăvara anului 2005. 3.5. Puncte de cercetare: - colonia de hibernare de la Grota Mare de la Repedea, Iași (9 deplasări) în perioada: 15. 10. 2004 - 15. 03.2005. 3.6. Determinări cu ajutorul detectorului Heterodine (de teren): - Grădina Botanică, Iași- am d determinat: Myotis daubentoni, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus - Dancu, Iași - am d determinat: Nyctalus
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
ho hornuri verticale. Masivul Rarău se integrează în peisajul Bucovinei printr-un relief semeț, generat pe seama dolomitelor și a insulelor de calcar tithonic, din care rezultă peisaje atrăgătoare și variate, dominate de vârfuri, pereți verticali și surplombe, turnuri și piramide, grote și îngrămădiri de grohotișuri la baza stâncilor. Toate culmile sunt secționate de văi adânci cu cascade și repezișuri (valea Izvorului Alb, pârâul Colbului) sau de chei înguste, de rară frumusețe peisagistică: Ch Cheile M Moara Dracului de pe pârâul Valea Caselor
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
pârâul Colbului) sau de chei înguste, de rară frumusețe peisagistică: Ch Cheile M Moara Dracului de pe pârâul Valea Caselor, Cheile Izvorului Alb de la Piatra Buhei. Abundența calcarelor a determinat și apariția a numeroase f forme carstice - lapiezuri, avene și chiar grote (Peștera Liliecilor, situată la o altitudine de 150 1500 m, la la 1 km Nord de Pietrele Doamnei). Clima Rarăului Prin poziția sa în nordul grupei centrale a Carpaților Orientali și prin trăsăturile s specifice ale suprafeței active proprii, Masivul
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
George, România față cu naționalismul, în Revista de Cercetări Sociale, 2, 1996, p.139-145. 32 Ibidem, p.124. 33 Gabriel Andreescu, Naționaliști, antinaționaliști... O polemică în publicistica românească, Iași, 1996. 34 Ibidem, p.30. 35 Octavian Paler, Între naționalismul de grotă și "europenii" de nicăieri (I-IV), în 22, VI, 46-49 (16.XI-12.XII.1995), p.12, 11, 13, 12. 36 Sorin Antohi, Al Treilea Discurs, în Fahrenheit 451, I, 2, 1995, p.12. 37 Cf. Alexandru George, op. cit., p.145
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]