10,086 matches
-
dați clinuri, cine știe în ce depărtări? Nu, mulțumesc! --Nu, mă! Are domnul vice o jumătate de hectar între vii, la câteva sute de metri de sat. Îți convine? --Nu, nu accept! --Și dacă îți mai dă primăria încă un hectar, tot la câmp, în apropiere, ce zici? --Nu se poate, domnu’ primar! Ofertele sunt tentante, dar eu am nevoie de terenul meu acolo, pe izlaz, unde avem titlul de proprietate. --Cum, mă? De ce vrei sărătura aia pe care nu crește
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
numit profesor de educație civică la mănăstirea Turnu. Pentru că nu-I plăcea ce preda și pentru că nu dorea, în niciun chip, pactizarea cu regimul comunist, Anghel este trimis să muncească în agricultură, la Comanca, unde mănăstirea deținea circa 300 de hectare de teren agricol. Dar, cu îngăduința starețului mănăstirii Tismana, Părintele Gherasim, ajunge la schitul Cioclovina, la 4 km de Tismana, în munte. Aici, tânărul aspirant la călugărie se ocupa cu albinăritul, dar ascultarea era destul de anevoioasă, deoarece stupii erau greu
MIC LA STATURĂ, MARE LA ÎNVĂŢĂTURĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353120_a_354449]
-
Flavian". Numele orașului sugerează intenția romanilor de a construi în Rottweil un centru al cultului imperial roman, deoarece numele de familie și cel de guvernant Vespasian a aparținut fostei ginte Flaviae. Deși Arae Flaviae a avut o suprafață de 18 hectare, mică în comparație cu orașele romane Köln sau Mainz, totuși Rottweil a fost una dintre cele mai mari așezări romane pe teritoriul alemanic din Baden-Württemberg, cu clădiri reprezentative ce au dominat peisajul urban. Străzile orașului încă și astăzi mai poartă nume latine
ROTTWEIL, CEL MAI VECHI ORAŞ DIN BADEN-WÜRTTEMBERG de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353596_a_354925]
-
care veghează atent o curte cu flori și straturi cu zarzavaturi... Vecină cu o livadă cu pomi roditori, meri de soi aproape pitici, dar cu roade mari, grele până-n pământ ce se întinde pe un platou de circa jumătate de hectar... Și totul dominat de un nuc secular,străjer plin de rod... Și peste tot aroma de struguri dați în pârg ce te îmbie să le zdrobești bobul sângeriu... După câteva ore presărate cu bucuriile unei toamne pline de rod, mașina
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
străinătate și vor fi organizate evenimente cu semnificație religioasă, congrese, conferințe și alte manifestări ale preoților și tinerilor români din țară și străinătate. Utilitatea publică a viitoarei Catedrale patriarhale va fi evidențiată și de amenajarea spațiului generos de aproape 6 hectare din jurul ei ca parc public, mărind suprafața spațiilor verzi din București. 3. Simbol al unității dintre lucrarea spirituală și socială a Bisericii În ansamblul Catedralei Mântuirii Neamului, lucrarea spirituală de ordin liturgic, catehetic și omiletic se va desfășura în unitate
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
așteaptă și fă-o în mod plăcut.” Eram copil când toamna, după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac. Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest hectar, cam un ar era ocupat cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
copil când toamna, după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac. Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest hectar, cam un ar era ocupat cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac. Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest hectar, cam un ar era ocupat cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
regimului Petru Groza, însă nu de guvern, cum am presupune, ci de ruși, care se stabiliseră în comuna noastră. Printre motivele atribuirii statutului de chiabur, după ce comuniștii au ajuns la conducerea țării, a fost și faptul că avea peste 25 hectare de pământ, batoză și tractor și curtea plină de animale. Ca și când acestea n-ar fi fost de ajuns pentru părinții mei, nașii lor de cununie erau oameni bogați, cu averi întinse, care au fost deportați în zona Râmnicului Sărat, iar
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
megieși cu noi și apoi venea acasă pe furiș, să nu-l prindă milițienii și să-l aresteze. Eu, fiind în vacanța de vară, păzeam lotul nostru de vie, ca și pe cel al bunicilor din partea mamei, care aveau un hectar la 50 m distanță de al nostru, împreună cu bunica Floarea, în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
tata și mama de-a lungul căsniciei, muncind, atât pământul ce-l primiseră de la părinții lor, ca dar de nuntă, sau cumpărat mai târziu, cât și pe cel luat în arendă de la nașii lor de cununie, chiaburi și cu multe hectare de pământ avute înainte de confiscare și deportare. A fost jale mare în neamul nostru în acea zi. Mircea a ajuns cal la șareta primarului Cotorișcă, așa îl poreclise satul, care stătea lângă noi și ori de câte ori trecea calul cu șareta pe la
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
ne oferă din belșug cutremure, vijelii și potopuri. Jucându-se cu trăsnetele sale Dumnezeiești ne mai dă pe ici pe acolo minuscule incendii. Vrea probabil să arate că poate mai mult ca nobilii și politicieni care fură numai mii de hectare de pădure. Popii spun că Dumnezeu ne încearcă iar omul bagă la cap. Oare sfitele moaște, icoanele Sfinților și Sfintelor la care tot creștinul se poate închina cu evlavie și credință sunt date tot de Dumnezeu în dovedirea iubirii cu
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
practică și beneficiau de cea mai bună lecție despre cum se face asistență socială și filantropie. Ghid ne-a fost, tuturor, domnul Ionuț Vuță - secretarul Fundației „Sfântul Sava". Ne-a condus într-un tur al „Savaliadei", un domeniu de 10 hectare, unde a funcționat cu ani în urmă o... unitate militară. Vechile clădiri de birouri și dormitoarele unității militare vor fi transformate în locuințe pentru persoanele care vor fi primite aici. S-a început construcția unei catedrale „subterane", după cum glumea gazda
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
Baba Ana, județul Buzău, în prima „Savaliadă“ din România, așezământ inspirat de vasiliadele Sfântului Vasile cel Mare, a fost pusă sub ocrotirea Sfântului Sava de la Buzău de către fundația care îi poartă numele. Centrul social, care dezvoltă pe suprafața de 10 hectare a fostei unități militare, oferă posibilitatea mai multor categorii de persoane defavorizate să lucreze, să socializeze și să beneficieze de servicii medicale, programe educaționale, activități sportive și culturale, consiliere socială și religioasă, informează www.sfsavabz.ro. Mame cu copii, vârstnici
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
a reginei Elisabeta (a trăit între 1843-1916). Carol I vizitează în 1866 prin luna august un sătuc de munte numit Podul Negru, Sinaia de astăzi și, rămânând încântat de frumusețea locului, cumpără o mie de pogoane (aproximativ cinci sute de hectare) prin 1872 la Piatra Arsă și în 1873 pornește sub conducerea unor arhitecți germani, deschiderea lucrărilor pentru ridicarea castelului, însă cu adevărat piatra de temelie se pune abia în 1875, piatră sub care Carol I depune câteva monezi din aur
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
putere” - îi replică Adam... - Ne îngroapă pe toți de vii, cică atunci când astupi o groapă, nu intră tot pământul, rămâne în plus. Ei, bine, cu ăla măresc ei suprafața țării. Suprafața arabilă a țării. Îți dai seama ce recoltă la hectar poate fi numai pe suprafețele care nu mai încap în morminte după înmormântări?” Fiecare din cele 40 de scene este o bijuterie în sine, un întreg, un cerc de aur - ca să citez autorul. Literatură pură, cea mai pură. Și nu
REGAL DE LUNI, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358382_a_359711]
-
mă gândeam ca prostul ce să fac eu cu atâta bănet. Prima dată mi-a venit în minte să iau casa lui Traian Pisică, casă mare cu șase camere, apoi pădurea cocoanei Câmpineanca și cu pământul...o sută, două sute de hectare, nu mai conta câte...De acum voi fi și eu cineva acolo în sat, nu voi mai fi Ionel al lui Duran, voi fi domnu’Ionel, voi sta și eu la rând cu Câmpineanca, cu Dinu, cu Ilie învățătoru’,cu
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]
-
și uzine pe care le-ați vândut străinilor pe un pumnișor de galbeni. Toată munca generațiilor noastre ați încadrat-o la categoria „greaua moștenire a trecutului” care v-a împovărat și vă împovărează viața. Nu mai spun despre miile de hectare de sere. Replica voastră ar fi: „Lasă că am avut noi grijă de ele, le-am distrus ca să putem să luăm acum fructe și legume din afară, ca să nu ne luați comisioanele de la gurile noastre nesătule, ca să nu vă mai
TRAGETI PE DREAPTA, BĂTRÂNI! de ION C. HIRU în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358404_a_359733]
-
ne dați nouă sfaturi!” Iertați-ne, generații de după '90, iertați-ne pentru plantațiile intensive și superintensive de meri, peri și pruni pe care vi le-am lăsat (și pe care le-ați distrus, de asemenea), iertați-ne pentru sutele de hectare cultivate cu căpșuni care asigurau piața internă a României plus exportul. Unde sunt merele autohtone, frumoase și gustoase sau cele adaptate, ca Golden, Starkrimson de pe tarabele piețelor românești? Unde sunt țăranii români care-și vindeau legumele, zarzavaturile și fructele, putând
TRAGETI PE DREAPTA, BĂTRÂNI! de ION C. HIRU în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358404_a_359733]
-
controlul Casei Școalelor; nepoatelor Eliza, Adela și Alexandrina, toate Zaharia, câte 100.000 de lei; fetiței Elisabeta Argeșanu, născută în Stănești, în 1912, un venit - cât va fi în viață - de 15.000 mii de lei anual, conacul și 26 hectare pământ, venitul viei din Văleni - Muscel, iar după moartea sa, averea să rămână la Fondul cultural „Ioan Negulici”. Și multe alte danii testamentare: pentru ridicarea monumentului mamei lui, Adelaida Negulici; lui Anton și Marius Negulici, nepoatei Alexandrina Constantinescu, domnului institutor
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
Stoica. Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul uliței ce-i trecea prin fața casei, de cât a strâns de coarnele plugului, sau de coada sapei, la prășitul culturilor agricole. Când a hotărât să rămână definitiv pe pământ dobrogean, a primit douăzeci și cinci hectare de pământ ca posesie din partea statului. Singura obligație era să-l cultive. Trebuia să se dezvolte agricultura în această parte a țării, să nu mai fie ca pe timpul domniei otomane, un teren bun pentru păscut oile mocanilor veniți în transhumanță
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
pentru Progresul Satului Românesc au vizat, precumpănitor, alături de literatură, prezentul și viitorul micii gospodării rurale. Acest sector, parte a economiei naționale, a agriculturii și a societății românești este locuit de cca șase milioane suflete, cu o zestre naturală de sub un hectar teren arabil per gospodărie.Trei sferturi din populația din mediul rural trăiește în condiții precare (la subzistență), iar 37% sunt lucrători familiali neremunerați. Considerată matricea națiunii, mica gospodărie a fost asociată cu subzistența - sărăcia fiindu-i factor comun în evoluția
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
pentru Progresul Satului Românesc au vizat, precumpănitor, alături de literatură, prezentul și viitorul micii gospodării rurale. Acest sector, parte a economiei naționale, a agriculturii și a societății românești este locuit de cca șase milioane suflete, cu o zestre naturală de sub un hectar teren arabil per gospodărie.Trei sferturi din populația din mediul rural trăiește în condiții precare (la subzistență), iar 37% sunt lucrători familiali neremunerați. Considerată matricea națiunii, mica gospodărie a fost asociată cu subzistența - sărăcia fiindu-i factor comun în evoluția
GHEORGHE MANEA [Corola-blog/BlogPost/358160_a_359489]
-
pentru Progresul Satului Românesc au vizat, precumpănitor, alături de literatură, prezentul și viitorul micii gospodării rurale.Acest sector, parte a economiei naționale, a agriculturii și a societății românești este locuit de cca șase milioane suflete, cu o zestre naturală de sub un hectar teren arabil per gospodărie.Trei sferturi din populația din mediul rural trăiește în condiții precare (la subzistență), iar 37% sunt lucrători familiali neremunerați. Considerată matricea națiunii, mica gospodărie a fost asociată cu subzistența - sărăcia fiindu-i factor comun în evoluția
GHEORGHE MANEA [Corola-blog/BlogPost/358160_a_359489]
-
demonstrat tocmai prin asemenea reforme era de a-i împroprietări pe cei care au luptat și și-au dat sângele pentru pământul țării. Ei bine, ultima reformă, cea pusă în aplicare în 1945-1946, a fixat marea proprietate la 50 de hectare, tocmai pentru ca țărănimea întoarsă din război să poată fi împroprietărită, așa cum s-a întâmplat și la 1918. Or, asta fiind măsura legalizată și promulgată după care ne putem ghida, te întreb: Mai respectă cineva plafonul de 50 de hectare al
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]