3,545 matches
-
o acuratețe remarcabilă a informației, a întocmit mai multe antologii de poezie și proză românească. Folcloristul a tipărit culegerea Cântece poporane moldovenești (1928), meritorie prin încercarea de a releva repertoriul unui talentat rapsod din Drăgușeni - Suceava (231 de cântece bătrânești, hore și chiuituri). SCRIERI: Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi, I, Arad, 1927; Ion Budai-Deleanu, București, 1928; Tratat de bibliografie, București, 1931; Istoria literaturii românești de la origine până în zilele noastre, București, 1938; Viața lui Mihai Eminescu (1850-1889), București, [1939]; Introducere
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
noi/ Noi pășim în ritm vioi/Cu toții ne pregătim/ Pe Raluca s- o primim/Azi e veselie mare/ Și în curte-i sărbătoare/ Lui Raluca să-i mulțumim!... Se repetă în timp ce toți, Ana, Raluca, Lupul, Vulpea se prind într-o horă. Raluca o trage în horă și pe Miki, care stătea bosumflată că nu-i băgată în seamă. Cocoșul, sus pe coteț, începe să cânte o arie dintr-o operă celebră. Sfârșit ÎMPĂRĂȚIA SOARELUI Personajele: în ordinea apariției pe scenă 1
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
vioi/Cu toții ne pregătim/ Pe Raluca s- o primim/Azi e veselie mare/ Și în curte-i sărbătoare/ Lui Raluca să-i mulțumim!... Se repetă în timp ce toți, Ana, Raluca, Lupul, Vulpea se prind într-o horă. Raluca o trage în horă și pe Miki, care stătea bosumflată că nu-i băgată în seamă. Cocoșul, sus pe coteț, începe să cânte o arie dintr-o operă celebră. Sfârșit ÎMPĂRĂȚIA SOARELUI Personajele: în ordinea apariției pe scenă 1. Gigel; 2. Moș Luneta: M.L.
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
săreau să-i prindă din zbor. La ultima îmbucătură întrebau : - Cu asta ce facem, o mâncăm ? însoțită de nași și domnișoarele de onoare, mireasa aduse de la fântână o găleată cu apă pe care o vărsă mirelui în pantofi. Se făcu hora și după asta plecară la biserică. Seara tineretul se adunase în casa nouă unde ușile deschise lăsau un culoar lung cât o sală de cinematograf. Muzica era pe podium, cu două scaune pentru melomani între instrumente. Cei doi socri luară
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
gândul că o să port echipament mulat pe corp. ― Merg și niște pantaloni de trening. Și teniși, trebuie să porți teniși. ― E bine, îi spun, întrebându-mă de unde naiba o să fac eu rost de echipamentul ăsta. Dar dacă am intrat în horă, trebuie să joc, mă uit la ceas și văd că e 6.15 - știu că e un magazin de articole sportive într-un mall în Bayswater care e încă deschis. Ies din sală și, poate pare nebunesc, dar sunt convinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
unui brav român care a știut să ridice națiunea română din provincia Dobrogea la nivelul ce providența I l-a destinat"2369. În continuarea telegramei se arăta că "astăzi, (...) județul nostru se mândrește cu două monumente istorice, unul pe muntele Hora care ne amintește de reanexarea Dobrogei la Patria Mamă, și monumentul nemuritorului voievod Mircea Basarab"2370, semnatarii documentului exprimându-și "speranța că, pe lângă cele două monumente, (...) ne așteptăm de la domnul Ioan Nenițescu la ridicarea statuii marelui Traian, imperatorul romanilor"2371
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Tu de mână mă luai Și la horă mă duceai. Eram bine îmbrăcată, Tânără și-mbujorată. Apoi am crescut mai mare, Mă plimbam pe la izvoare. Eram fată alintată Și de tineri sărutată. Anii au trecut în zbor, Am uitat de hore și de dor. Nu am nici o mângâiere, Mă
Mama by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83206_a_84531]
-
Tu de mână mă luai Și la horă mă duceai. Eram bine îmbrăcată, Tânără și-mbujorată. Apoi am crescut mai mare, Mă plimbam pe la izvoare. Eram fată alintată Și de tineri sărutată. Anii au trecut în zbor, Am uitat de hore și de dor. Nu am nici o mângâiere, Mă cufund în trista mea durere. Aș vrea din nou la horă să mă duci, De braț cu mâna ta firavă să m-apuci. Să-mi dai sfat, să-mi dai povață, Cum
Mama by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83206_a_84531]
-
mai mare, Mă plimbam pe la izvoare. Eram fată alintată Și de tineri sărutată. Anii au trecut în zbor, Am uitat de hore și de dor. Nu am nici o mângâiere, Mă cufund în trista mea durere. Aș vrea din nou la horă să mă duci, De braț cu mâna ta firavă să m-apuci. Să-mi dai sfat, să-mi dai povață, Cum să mă descurc în viață.
Mama by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83206_a_84531]
-
De toamnă Elena Marin Alexe Coboară iar toamna pe ulița mea Cu pasul ușor legănat Prin palme ascunde comoară de stea Din zare de cer adunat În aer miresmele fac hore mari Sărută și cer și pământ Iar merele coapte-și plec fruntea spre zari Și vezi o livadă plângând E-un haos plăcut amalgam de culori Și vântul colindă voios Când raze de soare tiptil cad pe flori El fața
De toamn? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83229_a_84554]
-
cuvintelor și expresiilor: iarna în puterea ei vădindu-și rostul omături s-a dovedit 2.Introduceți în enunțuri ortogramele întâlnite în text. 3.Povestiți textul. Mărtișorul (legendă populară) „Demult, prea demult, când soarele cu mândru chip de tânăr cobora la horă-n sat, la vreo sărbătoare mare printre fete și flăcăi, l-a pândit un zmeu prădalnic și răpindu-l dintre oameni, l-a închis în greatemniță, zăbrelită, ferecată. Lumea toată se-ntristase; păsări în pădurea mută își uitaseră ciripitul; murmurul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
moartea lui; ceea ce-l sfarmă bucățică cu bucățică dă farmec plasticii admirate, frumuseților sălbatice, văilor adânci și tainice, toate însă trecătoare, deși par veșnice față de scurtimea vieții noastre. Toaca semeață pe care crește nesupărată Floarea reginei, în jurul căreia însă încing hora vânturile, pe care o sapă noaptea și ziua dăltițele nevăzute ale negurei ce pătrunde adânc, va fi schimbată cu vremea în Sogul lui Albu, stâlp mai subțirel, iar acesta va ajunge ca și Căciula Dorobanțului, ciot de piatră cu o
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Iarăși s-a așezat la pândă și a prins alt pește, și apoi altul, până când cei ce jucau în baltă au prins de veste și au înotat repede în altă parte. Atunci s-a mutat Moș-Martin în alt loc de horă a păstrăvilor, și iarăși s-a înfruptat. Vedeți ,copii, că ursul ca să prindă pești nu are nevoie de coadă lungă și nici nu-i prostănac ca să se lase pacălit de vulpe. Are el metoda lui de pescuit cu care se
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Lupta nevăzută Elena Marin Alexe Îmi trec prin inimă ropot de ploi Cu ironice zâmbete calde Înveșmântate în negru puhoi Și lacrimi pierdute-n tornade Întrebările încep să coboare Dănțuind trist în hora uitării Se deschide pe nori câte-o ușă Dar se-nchide cu semnul mirări Braț la braț urmărim alb si negru Confruntare în tainic mister La răspântii urlând negrul se stinge Însă albul iubind se ridică la cer
Lupta nev?zut? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83244_a_84569]
-
nu am nimic personal cu acele personaje din cartea prezentă, decât în măsura în care aceștia au făcut eforturi susținute pentru a intra în cartea aceasta, doar în costumație politică, exclusiv. Nu pot decât să le urez să iasă cu bine, din actuala horă politică, sănătoși și doar cu ceva cozi, tip DNA, fiindcă pușcăriile îi așteaptă cu drag și dor, cu gratii noi, plătite din fonduri europene. Ioan Mititelu 2011 La început de 2011 Deși am o teamă grozavă de acest an în
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Să dea Dumnezeu! 24 ianuarie 2011 Azi, de ziua primei Uniri a românilor care de veacuri trăiau în țări diferite, în orașul Iași, oraș care a dat tonul și primul domn al țărilor românești reunite, a răsunat din nou sunetele Horei Unirii, împletite armonios cu huiduielile curat democratice a poporului român adunat acolo, adresate onor președintelui României. Că nu s-au prea auzit nici măcar acordurile imnului național, de vină este desigur ardoarea cu care românii iubesc conducătorul țării și-l ovaționează
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Azi mi s-a fixat doar patul. Ochii văd patru pereți Când de-a lungul, când de-a latul; Deși-s mici, îmi par măreți. Pentru mâine, nu știu ora, Un pătuc din lemn de brad Îmi va țărmuri și hora Slovelor ce triste cad. Când va fi să vină ceasul Împăcat doresc să fiu Cu toți ce-mi știură pasul, Pe care în minte-i știu. 4 noiembrie 2004 TOT AȘTEPTÂND Tot așteptând să mor devreme - Cum unii medici mi-
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
În cel de cartofi sau În lanul de lucernă. Dimineața Îi dădea de mâncare cu lingurița nisip și pietricele sau frunze și flori de cais și vișin. La prânz, o ducea la scăldătoare, iar seara se Încingea cu ea În horă lângă foc. Dacă Marusia n-o asculta și fie că nu voia să se scoale dimineața, fie că se codea să ducă gâștele la păscut sau refuza să aducă de la fântână apa pentru spălat și pentru gătit, Mașa Îi șfichiuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ochiul: aș merge și eu la zbenguială, mă zgârâie cam tare acest tradafir din fereastră. un câine mare ciobănesc doarme pe cojocul din mijlocul stânei. iarna va fi blândă? iarna va fi hâdă? numai flăcările din felinare mai joacă o horă. din ceașca cu ceai, aburii întorc amintirile acasă. balansoarul scârțâie, leagănă frunzele moarte. pe prag, doar pipa bunicului. păianjenii țes liniștiți marame; în curte: risipă de aur și crizanteme... cucul cântă ca-n fiecare an numai pentru Issa. modelări poetului
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
fratele ei, la ce m-ar ajuta? Chestiunea e că nu se arăta În lume - cu nimic mai mult decît EL, cel care dispăruse. Mie, personal, mi se părea foarte dubios că se dedase la acest joc pueril. Intrase În horă pe deplin conștient că era bănuit de complicitate. Mă simțeam aproape resemnat dîndu-mi seama de toate acestea. Aparent, fără ca măcar să fiu În stare să realizez prea limpede, lucrurile au luat o asemenea Întorsătură, că mă puteam considera implicat și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
N-am putut bea decât cu mare greutate două sticle de Tuborg, fiindcă primăria decisese deja țuică, votcă, vinuri. Stăteam mută, fumând ca o nefumată, lângă violonistul din taraf (încaltea, omul foarte drăguț, într-o pauză de cântece patriotice și hore mehedințene, mi-a cântat Balada, uitându-se în ochii mei, și a cântat-o așa de frumos, de, o clipă, am iertat toată umanitatea pentru toate. În jurul meu, vocile pronunțau cestiuni de tipul: - Ce contează în ce partid suntem, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pe amândoi obrajii: liberalii cu România Mare, țărăniștii cu pedeseriștii, pediștii cu cine mai apucau. Apoi, ca să-și arate juneța de spirit, se apucau, așa cum erau, în costume și cravate, cu madamele în strasuri și mătăsuri grele, să încingă o horă, să chiuie și să se țuce iar, într-un consens fripturisto-țuicăresc pe care „boboru” nu-l vede niciodată în mass-media. Pe fondul cu pricina, într-o pauză de chiuituri și tropăieli, am început o discuție în contradictoriu cu senatorul V.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și-a aflat masul în America, Țara Tuturor. A revenit o singură dată în România, în 2001, când l-am făcut Honoris Causa al SNSPA. Proust a fost la el acasă. Nick și-a regăsit tot: limba uitată, pașii de horă, romanța interbelică, Cișmigiul. Și a rămas extaziat în fața Târgului de carte. Da. Țara lui de naștere a ieșit din spălarea pe creieri! Cartea de identitate (permisul universitar). Codul numeric personal de la Asigurări Sociale. Suntem o societate de loisir. O prelegere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
a venit” - „Totuși...ai hotărât să te căsătorești; explică-mi ce-a fost între voi?” - „O simplă vecinătate, răspunse. Ce puteam aștepta altceva în așezarea aceasta comunală în care singurele sărbători, ca prilejuri de ieșiri din monotoniile zilnice, sunt numai horele de duminică ori de Paște sau sărbătorile naționale când se scoate drapelul la primărie și la școală, pe vremea ta și la judecătorie, și oamenii se plimbă gătiți pe ulița principală. Am terminat liceul: voi intra funcționară la primărie, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
și privirea mea reuși să întâlnească, neutră, ochii ei cu lame de răutate ascunsă sub văluri părând copilărești. Apoi îmi vorbi mai departe, și toate se rotiră, ceasurile înaintară se trecură mesele pe lângă pereți, câteva fotolii, spații pentru dans și hore, lumini în parte stinse pentru mari penumbre, apoi iar aprinse toate, confeti, panglici de hârtii. - Bat alte vremuri la poartă, domnule judecător! - era Lung. Omul acesta are vocație de filozof, îmi spusei - după felul în care își rostise gândirea, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]