3,043 matches
-
Tom Castro”, despre un escroc care pretinde a fi moștenitorul unei averi fabuloase și în loc de a încerca să semene cu persoana pe care o înlocuia se bazează tocmai pe diferență și nu pe similitudinea așteptată. Talentatul escroc știe că examenul identitar este înainte de toate unul psihologic, că naturalețea falsificată magistral, tupeul cu care se recomanda și junele contrafăcut livresc, Mateiu Caragiale, în scrisorile către N.A. Boicescu, va convinge rudele, iar acestui Ostap Bender american aproape că îi iese jocul. În cazul
Literatura de sertar sau romanul à tiroir by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5949_a_7274]
-
discursului istoriografic al unui timp de tranziție, marcând și o necesară privire retrospectivă asupra unui trecut adesea ambiguu. Identitatea culturală românească rămâne una dintre preocupările centrale ale numărului de față - Radu Dudău îi dedică un substanțial studiu văzând în interogația identitara o problemă canonica a filosofiei românești. În marginea identității, Constantin Buchet reformulează un titlu mai vechi al lui A.C. Popovici, revenind asupra relației dintre naționalism și democrație. Teritoriul criticii e dominat de un articol polemic (și programatic), dedicat de Codrin
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
se întoarcă la valorile pînă atunci contestate, reprimate, martelate de un regim adesea sufocant, societatea românească s-a văzut în fața unei noi contestări a lor. Faptul era de natură să stîrnească derută, să producă o criză de valori, o criză identitară, ceea ce s-a și petrecut. Persoanele experimentate, cele cu memorie culturală și politică, au identificat însă în noii dascăli lansați pe posturile de televiziune pe cîțiva dintre foștii propagandiști de marcă ai primei etape ai regimului comunist în România: pe
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
Morar. După debutul din 1984 cu Vară indiană, au urmat Fumul și spada (1989), Șovăiala (2000) și Nerușinarea (2003). Cea mai recentă apariție editorială este Paloarea, un volum ce propune ca temă identitatea, mai precis construirea unui eu din fâșii identitare. Un demers desfășurat la mai multe nivele, ce își extrage seva din imposibilitatea definirii directe și imediate, dar și din încercarea constantă de a da un sens neliniștilor ființei. Lectura se soldează cu o concluzie amară, iscată atât de neputința
Simfonia extincției by Daniela Magiaru () [Corola-journal/Journalistic/5148_a_6473]
-
explicații pentru unele mentalități, de data aceasta din Maramureș. A făcut-o pe urma investigațiilor unor cercetători români, privind considerentele istorice care au dus la formarea unei difuze conștiințe colective, cînd păturile rurale, urmîndu-și 'domnii', își făcuseră scut din valorile identitare. Efectul acestui proces istorico-social - citim într-una din primele pagini - este mîndria cu care și astăzi populația din satele maramureșene, revendicîndu-și propriul "autohtonism", tinde să-și salveze valorile cele mai autentice ale Ethosului lor istoric. (pag. 10) În densa introducere
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
găseau laolaltă generații diferite; cele vechi, amânate de o istorie irespirabilă, și foarte tinerii, mai norocoși, care au prins valul de burse dincoace de Prut. Cu toate acestea, cei din urmă, pragmatici și detașați, sunt mai puțin interesați de chestiuni identitare. În centrele universitare românești s-au format și afirmat astfel scriitori născuți între 1968 și 1988: Iulian Ciocan și Dumitru Crudu (n.1968), Mihail și Alexandru Vakulovski (n.1972, respectiv 1978), Vasile Ernu (n.1971), Mitoș Micleușanu (n.1972), Liliana
Literatura basarabeană. Tainele rațiunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4489_a_5814]
-
să nu observăm că ne îndreptăm spre o nouă dictatură, de tip diferit, disimulată în legi de ââsiguranță>>, de ââordine>> și de ââautoritate>>. Una dintre caracteristicile sociale rezidă în dreptul individului de a nu fi ââmassă>> și de a refuza rigiditatea identitară pe care supravegherea (prin teama subsumată) o sugerează, impune și inculcă." Măcar pentru o zi m'a sustras unor asemenea gânduri negre prezența lui Bernard Pivot la Institutul Franco-Portughez. Întâlnirea cu publicul - decontractată și îmbibată de un reconfortant spirit anti-political
Idila pândită de suspiciuni by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8588_a_9913]
-
dependenței economice, indecența beneficiilor publice și virtuțile trufiei.” După cîteva povestiri despre descoperirea Americii anilor ‘70 urmează poate cel mai bun fragment al cărții, care tratează identitatea cosmopolită, de frontieră, tot mai amenințată azi de așa-zise dezbateri cu tematică identitară, care nu sînt decît „o acoperire subțire pentru exploatarea politică a reticenței față de imigranți, o înșelătorie flagrantă menită să abată anxietatea economică înspre minorități”. Judt e însă ferm cu acest nou pericol: „Poleiala subțire a civilizației se sprijină pe ceea ce
Lauda clasei de mijloc by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5105_a_6430]
-
acuitate pe care starea aceasta de veșnică suferință și dor o face posibilă, că într-o bună zi îi se va despărți de întreaga lume, nostalgicul este, încă din timpul vieții, o ființă în doliu, care își supraveghează îngrijorată deteriorările identitare, alunecările în afara matricei unui sine statornic. Simplul act de a fi în viață nu face decît să contribuie la eroziunea sa identitară. Andre Aciman, False Papers. Essays on Exile and Memory, Farrar, Straus and Giroux, New York 2000, 182 pag.
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
de întreaga lume, nostalgicul este, încă din timpul vieții, o ființă în doliu, care își supraveghează îngrijorată deteriorările identitare, alunecările în afara matricei unui sine statornic. Simplul act de a fi în viață nu face decît să contribuie la eroziunea sa identitară. Andre Aciman, False Papers. Essays on Exile and Memory, Farrar, Straus and Giroux, New York 2000, 182 pag.
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
legendă a Mănăstirii Argeșului, sau cel în care Ștefan fixează altarul viitoarei Mănăstiri Putna vorbesc despre felul în care așezările monastice prelungesc predispozițiile simbolice ale unui loc, ale unei antecedente experiențe contemplative, vizionare. Tinde geografia simbolică să devină și una identitară: legenarul legat de Putna și Curtea de Argeș e unul care ridică țara la nivel mitic. Un model care pare să persiste pînă astăzi. îl descoperă autoarea în cele două studii de caz, cel al reîntemeierii Mănăstirii Parva-Rebra, și cel al președintelui
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
într-o lume de lebede) și dătătoare de speranță și încredere. Desigur, ce e prea mult strică, Narcis ne pândește. În zilele noastre nimeni nu-și mai pune capăt zilelor pentru că s-a îndrăgostit de propriul chip, dar există pierderi identitare care nu sunt de neglijat. Să vorbești și / sau să scrii despre corp, doar la feminin, înseamnă să împarți universul în două, într-un mod inegal și nedrept. Chiar dacă aproape toate discursurile (actuale) despre corpul uman privilegiază frumusețea, și, în
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
Walker in the City vor păli, cu timpul, în fața acestor jurnale care înregistrează, uneori cu o concizie dureroasă, frustrantă pentru cititor, cîteva dintre cele mai importante și mai interesante evenimente sau momente ale ultimelor decenii. Însă înregistrează și o dramă identitară (ce jurnal nu o face?), care la Kazin s-a consumat în contextul identității sale evreiști. Fiu de emigranți polonezi, Kazin era un bărbat foarte tînăr în preajma celui de-al doilea război mondial, cînd antisemitismul european și mai puțin distinctele
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
întîlnirea cu un alt evreu, Kazin îl asaltează totuși cu întrebări, bucurîndu-se la gîndul că îi e nesuferit medicului. Poate exagerez, dar scena mi se pare emblematică pentru felul în care Alfred Kazin și-a căutat, întreaga viață, o matcă identitară evreiască, refuzînd totodată identificările demagogice sau facile. Tînărul Kazin, care protesta împotriva antisemitismului din Europa, va fi înțeles că identificarea cu victimele lagărelor de exterminare, în numele unei religii, poate deveni prea repede absoluție facilă. Pentru el, identitatea înseamnă căutare, efort
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
arabă acest fapt are o anumită rezonanță, poligamia a fost mult timp o formă legiferată. Extras caricatural, proliferând atât în desenele satirice, cât și în operele de artă omagiale, barba dictatorială devine un fel de concentrat al puterii, un fapt identitar, emblematic totodată pentru natura puterii. Samson ținea această putere în chică, dictatorul întruchipat de Chaplin, și anume Hitler, în mustață, și Aladeen, dictatorul fictivei țări arabe, Wadyia, în barbă. Fără barbă, Aladeen este deprivat nu doar de prerogativele dictatoriale, de
Aventurile lui Aladeen în America by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4458_a_5783]
-
nicio șansă. Galați-Brăila este zona industrializată, dominantă economic și plasată în centrul regiunii, spre deosebire de Constanța, care e la periferie și de Focșani, mai slab industrializat. Nicăieri în Europa, regionalizarea nu s-a făcut pe un singur criteriu, de pildă cel identitar, spun experții. Cu alte cuvinte, nu se pot contrui regiuni pe criteriul etnic. Nici omogenitatea nu este de dorit: s-ar grupa, astfel, săracii cu săracii și bogații cu bogații, accentuîndu-se decalajele. Regiunea Centru, cu capitala în Brașov, dezvoltă Har-Cov-ul
Culisele regionalizării: Cum și-au pierdut Mazăre și Iohannis capitalele. Har-Cov, imposibil. București, 5 milioane de locuitori by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/38708_a_40033]
-
să le ascundă de ochii enoriașilor pe fetele-muziciene. Noaptea însă Cecilia părăsește dormitorul pentru a scrie scrisori mamei, pe care, firește, nu o cunoscuse. Cartea este un epistolar-jurnal, aproape un monolog al unui eu narativ de o acută sensibilitate. Falia identitară, cum ar spune Le Clezio, pe care Cecilia o simte cu atât mai dureros în condiția ei de orfană, adăugându-se recluziunii și rigorilor monastice de conviețuire, generează un soi de alienare și autism, inclusiv acea spaimă de moarte (vezi
Cecilia vs. Vivaldi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6314_a_7639]
-
ci le structurează. E o conștiință care potențează actul artistic”. Claudiu Turcuș a mai enumerat drept resorturi ale valorii scriitorului autenticitatea și statutul de intelectual public asumat de Norman Manea, care-l dublează pe cel de scriitor, reluând același discurs identitar viu, problematizant. „Identitatea e un clișeu”, a punctat Norman Manea, reluând o cugetare a lui Gertude Stein: „Problemele încep după ce ți-ai descoperit identitatea și asta nu te ajută cu nimic. Identitatea etnică este doar legătura pe care o ai
Norman Manea în România by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/4615_a_5940]
-
romanului ar fi o cheie de lectură, un fir al Ariadnei în labirintul întîmplărilor și forfota personajelor, se înșeală. Prologul este mai degrabă o uvertură, comparabilă cu libretul pe care crește opera. De altfel, cititorul este indirect avertizat asupra „refracțiilor” identitare în prisma exilului. Iannis Giorgiadis crede că un om este format din alți oameni, meditează empiric asupra stărilor apei - lichidă și solidă, intuind în sens heraclitian caracterul ireversibil al curgerii timpului. Ubicuitatea emigrantului (care „în patrie este prezent în amintirea
Ultimul grec by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4845_a_6170]
-
construit ăștia castelul Windsor atât de aproape de aeroportul Heathrow“. Faptul că instituțiile publice din Capitală nu se mai află aproape niciuna în clădirile lor tradiționale nu este un semn de modernism, nici de pragmatism. Este o confuzie strategică, o slăbiciune identitară. Instituțiile și relațiile dintre ele au nevoie să fie reclădite nu numai la propriu, ci și la figurat. Iar apoi, ele au nevoie să fie respectate. Remarcați că singurele instituții aflate încă în “casele” lor originale sunt cele care sunt
Articol scris de Principele Radu: 93 de ani de la 1 Decembrie 1918 () [Corola-journal/Journalistic/46758_a_48083]
-
a interpretărilor impun nu numai recursul la criterii din zona esteticului, ci și repere ce țin de categoria eticului ori antropologicului. Exaltările, cât și surdinările arbitrare s-au dovedit, inevitabil, contraproductive. De pildă, minimizarea genului etnicist, cu o anume finalitate identitară, a iscat o reacție inversă, de maximizare a angajării actorilor, în special impresariali, întru obținerea recunoașterii unor limbaje sonore noi sau intens resuscitate. Paralel, a apărut o nouă mentalitate care dorește să țină mai mult seama de diferitele componente ale
Prudenta diversitatea by Liviu D?NCEANU [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
critice atrase mai ales de raportul inefabil dintre viață și text, de relația paradoxală dintre reverberațiile artei și reprezentările fenomenalității: „Decadent discret, Constantin M. Popa urmărește, în bune pagini de observații aleatorii, grupate într-o carte totuși eterogenă, câteva complexe identitare proprii, drapate indirect în haina fastuoasă a literaturii, savurând spectacolul lumii și al cărților din jur, descoperind detalii relevante, formulând judecăți elegante, dar întotdeauna precise. Imaginea emblematică a existenței intelectuale din volum redă efigia unui scriitor oarecum retras din lume
Obsesia identității by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3288_a_4613]
-
în mecanismul inefabil al creației literare. De altfel, nu sunt puține enunțurile cu caracter confesiv-explicativ, prin care criticul își pândește, în oglinda propriului text, atitudini și melancolii, într-un fel de frenezie a livrescului, ce desenează ferm un anume statut identitar, o postură critică sau avatarurile scriiturii, marcate de fascinația analogiilor și a „jocurilor întâmplării”: „Nu pândesc analogiile cu orice preț, dar mă încântă insidioasele jocuri ale întâmplării, cu acele stranii țâșniri de imprevizibil ce deconspiră ciudate întâlniri, peste timp, ale
Obsesia identității by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3288_a_4613]
-
texte lirice, proză). Referindu-se la natura și finalitățile jurnalului, chiar dacă se ferește în mod explicit să realizeze „teoria jurnalului, a literaturii subiective, a «trădării» trăirii din momentul fixării impresiilor în pagină“, Constantin M. Popa remarcă specularitatea narcisiacă, anamorfozele, jocul identitar, sau sugestiile simbolice ce articulează conformația scriiturii autobiografice: „Proiecție a autorului despre lume și despre sine, jurnalul, ca act specular, divulgă aroganța eului, inevitabila doză de narcisism care tulbură imaginile, uneori până la incredibile anamorfoze. Fatalmente subiectiv, jurnalul e totuși credibil
Obsesia identității by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3288_a_4613]
-
pe sine aluziv și detașat: „Captiv în labirintul supraviețuirii,/ atras de nebănuite himere“. Sedus de mirajul imaginarului livresc, dar și de aventura formelor concretului mundan, Constantin M. Popa comentează, în paginile sale, teme de mare impact asupra gândirii contemporane (toposul identitar, diversitatea culturală, dilemele cotidianității și ale socialului), prin intermediul unei scriituri disponibile, ce glisează de la notația nudă la ceremonialul reveriei fascinate de relieful propriilor rememorări.
Obsesia identității by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3288_a_4613]