3,066 matches
-
se pare esențial, se referă pe larg la funcționalitatea ideologică a acesteia. Autorul analizează clișeul „Europei care ne privește”, vorbește despre complexul „consacrării” europene și despre „mitul prezențelor românești”, evidențiind astfel, cu sagacitate, geneza unor stereotipuri de bază ale discursului identitar românesc modern. Acest tip de abordare, mai rar Întâlnit În climatul istoriografic al „Epocii Ceaușescu”, Își găsea un bun corespondent În cartea lui Mircea Martin consacrată „complexelor” literaturii române. Și aici avem de a face cu o analiză fină a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Transilvania (atingând Însă perioada care ne interesează, cu referire Îndeosebi la intelectualii din Principate), ele nu pot lipsi din bibliografia problemei, datorită sugestiilor metodologice pe care le oferă. Antohi analizează amănunțit modul În care raportarea la Europa Occidentală configurează modelul identitar românesc, structurat pe schema herderiană a națiunii etnolingvistice și marcat de tentația autovictimizării. Cu Antohi ieșim definitiv (cel puțin În ceea ce privește acest subiect) din sfera discursului istoriografic descriptivist, mărginit la reproducerea și comentariul timid al surselor, și intrăm pe terenul descifrării
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unei ființe umane, Întocmai așa cum procedau alegoriile cartografice medievale, destinate unei mentalități Încă nefamiliarizate cu o manieră de reprezentare abstractă. Europa este „a noastră”, mai spune, fără nici o rezervă, cronicarul. El relaționează, În mod strâns, trei elemente ale unei ecuații identitare: Europa, Împăratul și românii. Împăratul, suveranul legitim, și, prin el, apartenența la Imperiul Austriac reprezintă, de fapt, elementele decisive care Îi inserează pe români În geografia politică a continentului și le conferă dimensiunea europeană a identității lor. Pentru Stoica de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
menite să ofere coeziunea ideologică necesară unei acțiuni unitare la nivelul Întregii societăți. Identificarea și apoi „demascarea” inamicului național (la limită, atunci când este mai puțin prezent Într-un anumit context, chiar „inventarea” acestuia) reprezintă metode clasice de construire a discursului identitar specific secolului al XIX-lea, ca și de promovare a oricărei ideologii naționaliste. Intelectualii mai moderați Încercau să depășească asemenea retorici ale adversității. Ei construiau utopia politică a unui spațiu european definit de ideea toleranței și a egalității, care să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de instrucția și experiența militară. Amintirea Împăratului „filo-român”, Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" , sau participarea regimentului la războaiele anti-napoleoniene conturaseră deja În memoria colectivă o tradiție În acest sens, care servea ca liant ideologic și reper identitar pentru Întreaga regiune. Este limpede că țăranii năsăudeni de la 1848, În comparație cu sătenii din alte regiuni ale Transilvaniei, erau purtătorii unui bagaj ideologic mult mai bogat cu care vor intra În revoluție. 2. Ce spun documentele? Documentele pe care le voi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și miza aparent derizorie a respectivei dispute sociale (țăranii români să nu le mai impună nobililor propriile lor sărbători și să nu-i mai Împiedice pe aceștia să lucreze În zilele respective!), observăm că acest subiect oferă prilejul unei delimitări identitare forte Între țăranii români ortodocși, pe de o parte, și nobilii protestanți sau catolici din natio hungarica (la limită, aceștia puteau fi chiar români sub raport etno-lingvistic), pe de altă parte. Timpul diferit al sărbătorii evidențiază mai bine ca orice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că În zilele de sărbătoare este oprit atât lucrul pentru sine, cât și În clacă (ceea ce arată că abaterile se puteau manifesta În ambele sensuri). Argumentația lui Maior XE "Maior" viza Însă un obiectiv mult mai important, În contextul construcției identitare românești. Era vorba de contracararea unuia dintre stereotipurile cele mai influente relative la români, potrivit căruia lenea și delăsarea ar constitui o caracteristică „națională” a acestora. În această idee, celebrarea sărbătorilor lor nenumărate nu ar reprezenta decât una dintre metodele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
geografiilor simbolice răsăritene”, elaborate Începând cu secolul al XVIII-lea În cultura occidentală. Potrivit citatului din Marx XE "Marx" pe care Edward Said Îl alege ca motto al lucrării sale (idee care se aplică foarte bine și În cazul reprezentărilor identitare ale popoarelor Europei răsăritene), „ei nu se pot reprezenta singuri, ei trebuie să fie reprezentați” (Sie können sich nicht vertreten, sie müssen vertreten werden). Este o concluzie care, evident, nu trebuie să se transforme Într-o nouă critică subiectivă la adresa
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Cluj-Napoca, 1924. Lupaș, Ioan, „O prietenă a lui Avram Iancu”, În Adevărul literar și artistic, 1923, nr. 123. Magyari, Andrei, „Ecouri sociale ale Revoluției Franceze În Transilvania”, În Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”. Historia, XXV, 1980, fasc. 1. Magyari-Vincze, Enikő, Antropologia politicii identitare naționaliste, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1997. Maior, Liviu, 1848-1849. Români și unguri În revoluție, Editura Enciclopedică, București, 1998. Maior, Liviu, „Românii din Transilvania și democrația americană În veacul al XIX-lea”, În Steaua, 1976, 26, nr. 9. Maior, Liviu, Românii În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 345-350, sub voce „Istorie și antropologie”; bibliografie și sugestii metodologice la Lucian Boia, op. cit., pp. 16-17, 223-224. Pentru o introducere lămuritoare În problemele antropologiei culturale contemporane, vezi Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997, pp. 31-91. O privire de ansamblu asupra problematicii raporturilor dintre civilizații, din perspectiva teoriei relațiilor internaționale (Însoțită de o bibliografie esențială), În controversata lucrare a lui Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Moartea lui Gelu), Încât astăzi el nu mai este perceput ca un nume cu sonoritate exotică, precum celelalte două. O convingătoare prezentare a Transilvaniei ca „spațiu dublu”, definit În moduri diferite de români și maghiari, la Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1997, pp. 193-230, de unde am preluat o parte dintre ideile de mai sus. Vezi Eric J. Hobsbawm, Națiuni și naționalism din 1780 până În prezent, Editura Arc, Chișinău, 1997, p. 101. Sorin Antohi, Exercițiul distanței. Discursuri, societăți
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
guvernului român În octombrie 2004. Vezi Cotidianul, 18 octombrie 1999; Timpul, 26 octombrie-1 noiembrie 1999. Textul de față adaptează o prelegere inaugurală susținută la Facultatea de Istorie din Cluj-Napoca, cu ocazia deschiderii anului universitar 1998. Vezi Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1997, pp. 231-256. Este vorba despre perioada administrației primarului Gheorghe Funar (1992-2004). Este vorba despre toamna anului 1998, când au fost redactate inițial aceste rânduri. Un exemplu clasic, grăitor chiar prin titlul său, este reprezentat de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
despre revoluția română din decembrie 1989, la Ruxandra Cesereanu, Decembrie ’89: deconstrucția unei revoluții, Editura Polirom, Iași, 2004. Ernest Gellner, Nations and Nationalism, Blackwell, Oxford, 1983. Pentru deconstruirea critică a națiunii, cu mijloacele antropologiei culturale, vezi Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1997; pentru imaginarul istoriografic românesc, vezi Lucian Boia, Istorie și mit În conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997. Edward Said, Representations of the Intellectual, Vintage, Londra, 1994, pp. 25-27. Pentru evoluția mentalităților și a societății rurale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vezi și Ștefan Pascu, Iosif Pervain (coord.), George Bariț XE "Bariț" și contemporanii săi, I-IX, Editura Minerva, București, 1973-1993 (vol. III, pp. 59, 77-78, 133-134, 158-159, 290; vol. V, pp. 9, 24-27; vol. VI, p. 300). Pentru problema definirii identitare a Bisericii greco-catolice, În contextul pluriconfesionalismului românesc din Transilvania secolelor XVIII-XIX, vezi Sorin Mitu, Geneza identității naționale la românii ardeleni, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 370-380. Ștefan Pascu, Iosif Pervain, op. cit., vol. III, p. 78. Nicolae Iorga XE "Iorga" , Istoria
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Editura Meridiane, București, 1999, pp. 6, 9-10, 19, 23. De asemenea, Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000, p. 163. Reprezentările cu privire la Transilvania, aparținând culturii române sau maghiare, au fost analizate de Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1997, pp. 193-230; Alina Mungiu, Transilvania subiectivă, Editura Humanitas, București, 1999; Gabriel Andreescu, Gusztáv Molnár (coord.), Problema transilvană, Editura Polirom, Iași, 1999; László XE "László" Kürti, The Remote Borderland. Transylvania in the Hungarian Imagination, State University
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
obiceiurile populare, abordează Întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (În care esențială rămâne funcția de urare și fertilitate sau cea de prevestire), cele cu valoare apotropaică și de propițiere (Paparudele, Călușarii), agrementală (jocurile cu măști). În Valori identitare româneștii, autoarea este preocupată de mărcile specifice mentalului colectiv românesc. În același sens, Ofelia Văduva, În Pași spre sacru Din etnologia alimentației românești, argumentează că, Între naștere și moarte, viața omului se desfășoară sub pecetea preocupărilor pentru procurarea și prepararea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
supuși. Vrăjitoarea din narațiunea Ipidean Îi spune unui Împărat că Mreana de aur din Ostrovu mării </citation> o poate lăsa Însărcinată pe Împărăteasă. Împărăteasa va naște astfel un băiat pe a cărui frunte era Înscris Ipidean. În cazul acesta, marca identitară cu care s-a ivit marchează evoluția copilului și reprezintă o Încălcare a normalității. În Petrea Cățelei, soluția pentru a rămâne Însărcinată, dată de o bătrână, este pescuirea unei mreane În tău, cu avertismentul că trebuie s-o mănânce singură
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
patru sute de ani și pierzând legăturile cu patria de origine, specificul comunității este dat de noile coordonate geografice, respectiv stabilirea în spațiul românesc, de păstrarea elementului slav ca trăsătură dominantă de natură istorică și de încercarea de a se reconstitui identitar prin raportare la istorie, cultură și teologie. „Despre toate acestea se vorbește mai ales la trecut. Avem destinul celor care, plecați de acasă, nu mai pot reconstitui drumul înapoi: în loc de certitudini, dorul de ceva indeterminat. Privit uneori ca o putere
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
este blocată de Curtea Constituțională. Ea s a dorit a fi o măsură de consolare a celor care se vedeau în postura de mari beneficiari ai regionalizării amânate sine die. Secolul XXI constituie debutul unei perioade a schimbărilor, a redefinirii identitare și a reevaluării situației globale, atât la nivel micro cât și la nivel macro. În acest context, orientări de factură ideologică diversă au căutat principii care să coordoneze mobilizarea societății în procesul schimbării. „Europa” utilizează ideea Societății bazate pe cunoaștere
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de încadrare în spațiul urban perimetral, ca la Sf. Elefterie Nou. Invocarea directă, nemediată a (re)surselor bizantine și chiar romane părea că poate rezolva convenabil (și într-un singur edificiu) atât problema scării urbane, cât și aceea a subtextului identitar. Mai cu seamă opțiunea romană - în cazul Bisericii Neamului a lui Joja și Goga, al proiectelor lor pentru concursul de la Odessa și, încă mai explicit "latin", pentru că romanic în felul baptisteriului și a turnului din Pisa, cel al lui Tiberiu
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
ezitările, cât și reușitele pe de o parte ale arhitecturii din care provenea și pe de altă parte ale societății (sau, mai exact spus, ale elitei acesteia) care îl trimisese acolo să o reprezinte. Tema forte a pavilionului este cea identitară. O țară care se rescrisese pe sine de câteva ori în mai puțin de un secol, unde care coexistau cel puțin două ipostaze societale (feudalism și capitalism, în feluritele sale ipostaze); în care societatea, în partea sa superioară mai cu
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
cititorul la capitolul I din cartea mea Power, Play and National Identity (Bucharest: Romanian Cultural Foundation Press, 1999), unde Mănăstirea Sinaia este discutată pe larg, întrucât, ca fostă reședință regală până la terminarea Castelului Peleș, a fost un fanion al preocupărilor identitare în artă (pictura interioară și tabloul votiv cu Regele Carol I suspinând după încă înstrăinata Transilvanie, odoarele bisericești) și arhitectură (biserica nouă, clopotnița care o precede, casa domnească). 10 Biserica din Parcul Domenii face uz de o planimetrie și de
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
de boieri, Ștefan Tomșa devine hatman (conducător al trupelor de cavalerie din armata Moldovei), în timpul domniei lui Despot(a)-Vodă (1561-1563). Ajutat de vornicul Țării de Jos (jumătatea sud-estică a Moldovei, veche entitate prestatală care și-a menținut câteva atribute identitare, inclusiv în plan instituțional și după realizarea și consolidarea unității depline a Moldovei în spațiul pontodanubiano carpato-nistrean), Ion (Iancu) Moțoc (personaj notoriu al secolului al XVI-lea, menționat de izvoare în dregătoria vorniciei încă din 1552) și, după unele cronici
INTERFERENȚE ISTORICE ŞI LITERARE ÎN POEMA HASDEEANĂ ŞTEFAN TOMŞA VODĂ ŞI VORNICUL ION MOȚOC ÎN PRINSOARE LA LEOPOLE (1564). In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1728]
-
parte, există și în ceea ce privește orizontul de timp în care se dezvoltă. O comunitate de securitate se dezvoltă într-un interval mult mai mare decât o balanță a puterii, un sistem colectiv ori un regim. Ea are la bază o componentă identitară comună membrilor și implică un proces profund de transformare a intereselor acestora. În spiritul abordării constructiviste, teoria comunității de securitate afirmă că interesele și identitatea sunt co-constitutive ele se definesc și se întăresc reciproc atât la nivelul actorilor individuali, cât
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
existența unei asemenea instituții este nevoie ca percepțiile mutuale ale societăților să fie bune. În condițiile în care și discursul politic al elitelor încurajează asemenea percepții, popoarele pot dezvolta atitudini care să sprijine dezvoltarea unei identități comune. Dezvoltarea unui sentiment identitar între mai multe popoare este cu siguranță mai ușoară în cazul în care acestea participă la o cultură comună. Cazul Americii Latine poate fi, din acest punct de vedere, un exemplu promițător. Societățile din această regiune sunt unite prin istorie
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]