15,885 matches
-
Discursurile diferă însă și specificitatea criticii ca demers de maximă vizibilitate și retorica mult mai penetrantă pe care o poate produce, spre deosebire de poezie, face acțiunea criticilor cu adevărat importantă și, probabil, periculoasă pentru stabilitatea sistemului literar. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5010_a_6335]
-
nu l-a împiedicat să fie prețuit de scriitori, al căror președinte a fost între 1977 și 1981, pentru felul în care și-a apărat breasla de imixtiunile oficiale. Pe nici unul Ceaușescu nu-l privea cu ochi buni. Îi despărțea ideologia. Am relatat și altă dată cum grupul lui Ivașcu devenise aliatul obiectiv al scriitorilor cu vederi democratice. Eforturile oficialității de a dezintegra echipa de critici de la România literară s-au lovit de tenacitatea directorului. Un lucru asemănător l-au făcut
Câteva precizări cu privire la George Ivașcu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5012_a_6337]
-
L-am lăsat intenționat la urmă pe Z.Ornea. Era destul ca Dan C. Mihăilescu să fi comparat capitolul meu din „Istoria critică”, pe care a recenzat-o cu acribie la apariție, cu capitolele din cărțile lui Z.Ornea despre ideologia anilor ’30, ca să vadă deosebirea de abordare. (În paranteză fie spus, putea constata ușor și părerea mea despre Gherea din aceeași „Istorie critică”.) Pretind prea mult dacă refuz să fiu judecat în funcție de ce n-am scris și afiliat abuziv unei
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5011_a_6336]
-
forțelor conservatoare, retrograde, revanșarde. Spectacolul apocaliptic oferit, chiar în incinta Parlamentului, de către Corneliu Vadim Tudor și huliganii săi, conduși de tânărul Andrei Iucinu (între timp, Tinu) a constituit momentul zero al renașterii în România a unei politici a violenței, a ideologiei resentimentului și anti-democratismului. Abil orchestrate de canalele de televiziune Antena și Realitatea (ale căror patroni avuseseră, nu întâmplător, relații complicate cu Securitatea), campaniile de discreditare ale minorității care voia cu adevărat o despărțire de trecutul comunist s-au dovedit necruțătoare
Condamnarea comunismului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5014_a_6339]
-
adevărat o despărțire de trecutul comunist s-au dovedit necruțătoare: intelectualii critici au fost etichetați drept „vânduți”, „promotori ai antiromânismului”, „pornografi”, „demenți”, „oameni fără conștiință”. În contrapartidă, și cu sprijinul unei generații, noi și iresponsabile, de jurnaliști, a demarat reabilitarea ideologiei comuniste (sub pretextul reevaluării „moștenirii marxiste”). Astfel încât, în clipa de față, indivizi putred de bogați (îmbogățiți din afaceri cu statul și prin complicate operații de corupție) pozează în filantropi, iar turnători grețoși s-au îmbrăcat în borangicul neprihănirii. Trădarea liderilor
Condamnarea comunismului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5014_a_6339]
-
în 2007, iar în 2009, odată cu preluarea puterii de către Crin Antonescu, ajungând-se la totala aservire a partidului intereselor oligarhiei de stânga, reprezentate de PSD) a pus placa tombală peste necesarul proces al măsurilor efective de condamnare și despărțire de ideologia comunistă. Războiul declanșat în mass-media a avut drept țintă compromiterea oricărei acțiuni care viza curățarea societății românești de toxinele ideologiei totalitare comuniste. Reauacredință, ticăloșia, minciuna sfruntată au covârșit încercările de dialog și acțiunea rațională. Vocile - din ce în ce mai firave - ale celor care
Condamnarea comunismului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5014_a_6339]
-
de stânga, reprezentate de PSD) a pus placa tombală peste necesarul proces al măsurilor efective de condamnare și despărțire de ideologia comunistă. Războiul declanșat în mass-media a avut drept țintă compromiterea oricărei acțiuni care viza curățarea societății românești de toxinele ideologiei totalitare comuniste. Reauacredință, ticăloșia, minciuna sfruntată au covârșit încercările de dialog și acțiunea rațională. Vocile - din ce în ce mai firave - ale celor care cereau transpunerea în documente legislative a Concluziilor Raportului Final au fost acoperite de sudalmele grosolane ale năimiților aflați în slujba
Condamnarea comunismului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5014_a_6339]
-
înțeleg prin „umanism” și exprimarea liberă a opiniilor dreptul de a-ți arde cărțile în piața publică și de a te acoperi de ocări, îndemnând pe față la linșaj. Încetul cu încetul, vocile rațiunii au fost acoperite de corul pomanagiilor ideologiei de stânga, de vestalele statului providențial și de cicisbeii ce asudă în slujba miliardarilor îmbogățiți din furt. Nu e de mirare că, unul după altul, Gabriel Liiceanu, Horia- Roman Patapievici, iar acum Andrei Pleșu, au abandonat o luptă în urma căreia
Condamnarea comunismului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5014_a_6339]
-
în noul context, nu doar utili ci și necesari. Puteau fi lăsați să acționeze, sub control atent, de bună seamă. În câștig au ieșit amândouă părțile. Regimul a primit ce dorea să primească de la publicațiile încredințate lui Ivașcu, texte de ideologie, elogii aduse politicii oficiale ș.c.l. Ce a câștigat Ivașcu? Satisfacția de a fi alcătuit două reviste, „Contemporanul” și România literară, în care s-au putut manifesta, aproape în toată voia, cei mai importanți scriitori și critici ai literaturii
Cazul George Ivașcu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5022_a_6347]
-
La începuturile televiziunii și mai ales ale cronicii tv, Baruțu Arghezi se dovedește a fi un pionier foarte exact și plin de intuiție. Cronica de televiziune nu va fi însă o rubrică durabilă în Gazeta literară. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5032_a_6357]
-
Marin Sorescu, pentru proză premiul merge la Ștefan Bănulescu, iar cîștigătorul la critică este Eugen Simion, cu Orientări în literatura contemporană. Constantin Chiriță primește premiul pentru literatură de copii și tineret pentru ciclul de romane Cireșarii. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4775_a_6100]
-
Candidații la alegerile locale din partea PDL renunță, rând pe rând, la culoarea portocalie care i-a consacrat și încearcă diferinte nuanțe, în planul lor de a se delimita chiar de ideologia care i-a adus la putere. Folosirea acestei culori în campania electorală a atras, însă, reacția reprezentanților Partidului Verde din România, care se delimitează de orice asociere cu Partidul Democrat-Liberal. Vicepreședintele Partidului Verde, Antonio Momoc, spune, însă, că este vorba
PDL îşi schimbă spectrul. Partidul Verde: Au renunţat la idealurile portocalii şi acum se folosesc de culoarea altui partid politic, membru al Verzilor europeni, în încercarea de a crea confuzie () [Corola-journal/Journalistic/47803_a_49128]
-
volum și cu nici un prilej, de-a lungul acestui amplu interviu, nu arată vreo nesiguranță de sine, nu-și pune la îndoială reușitele literare, eventualele minusuri. Cu atît mai puțin o face mai tînărul său admirator. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4792_a_6117]
-
strict interzise. Ba mai mult, aș spune că literatura critică a realismului socialist este în întregime teoretică, întrucât și-a inventat, propriu-zis, un limbaj de grad secund, o serie nesfârșită de pseudoconcepte, de metode-fantomă - lianturi care să cârpească abisul dintre ideologia totalitară și literatură.” Cartea Constantinei Raveca Buleu reconstituie un desen de adâncime, ieșind din hotarele literaturii, dar rămânând în sfera culturii: „Am interpretat secolul al XIX-lea ca pe o placă turnantă înspre articularea modernismului european major, care merge practic
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
său, un pictor fascinant și prin alonja intelectuală de cugetător rafinat asupra vieții și istoriei. Fragmentele mi s-au părut atât de captivante, încât am continuat lectura acasă, coroborând- o cu altă selecție, una românească, datorată unui cărturar controversat prin ideologia sa manifest comunistă (Delacroix, Pagini din jurnal, selecție, traducere și prefață de acad. G. Oprescu, Ed Meridiane, 1965), din dorința de a vedea dacă nu cumva ideologicul operase omisiuni și aproximări. Revelațiile au fost interesante: dacă, în genere, selecția românească
Un pictor diarist: Eugène Delacroix by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4809_a_6134]
-
a vedea dacă nu cumva ideologicul operase omisiuni și aproximări. Revelațiile au fost interesante: dacă, în genere, selecția românească coincide cu cea franțuzească recentă, se văd și tăieturi ce eliminaseră elemente importante ale crezului pictorului francez, ca să „dea bine” cu ideologia comunistă în vogă la noi. Alteori, traducerea era aproximativă, chiar eronată (pictura rațională, în loc de pictura rezonabilă), iar dacă nu se mulțumea, astfel, să deruteze, alteori covârșea prin dulcegărie, o literaturizare voit pilduitoare, cusur nesuferit lui Delacroix însuși. Mărturisind ab initio
Un pictor diarist: Eugène Delacroix by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4809_a_6134]
-
de an 1968, pe prima pagină a Gazetei literare nu există nici un fragment, nici o referire măcar la discursul oficial de partid cu prilejul anului nou. O evoluție semnificativă spre depolitizarea revistei literare, s-ar putea spune. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4813_a_6138]
-
pe unde au trecut, cu tradiționala pîine și sare”. Laurențiu Fulga și redactorii Gazetei literare care montează această primă pagină sînt într-un fel anticipatorii unui tip de presă care va deveni în scurt timp dominant. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4682_a_6007]
-
majoritatea „iconarilor”, în frunte cu Mircea Streinul, au fost stigmatizați în posteritate pentru angajamentele lor legionare și atitudinile antisemite, se știe, iar modul în care Mircea A. Diaconu analizează, din unghi cultural, tectonica politică a epocii - v. mai ales capitolul Ideologia iconaristă între deziderat și împlinire - aduce contribuții dintre cele mai serioase la istoria dreptei radicale și a ortodoxismului românesc „periferic” dintre 1918-1944. (De curînd, interesul pentru resorturile așa-numitului „legionarism bucovinean” care l-a produs inclusiv pe Corneliu Zelea-Codreanu, au
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
a zilei. Nici titlul, „Eterna Acropole”, care te duce cu gîndul la impresii turistice, nu ajută prea mult conținutul articolului Ninei Cassian, care se arată puternic impresionată de faptul că Manolis Glezos este din nou arestat. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4701_a_6026]
-
care senumește „Atacul de la Smîrdan”, al doilea, în oglindă, una cu titlul „1877”. Deasupra paginii care conține aceste poezii, este așezat cu litere groase un citat din Nicolae Ceaușescu, prezentat fără funcția sa, ca un autor. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4722_a_6047]
-
al proiectului. Hobsbawm despre Judt În revista „London Review of Books” din 26 aprilie 2012, Eric Hobsbawm publică un articol amplu în memoria colegului său istoric Tony Judt, de care, după cum remarcă încă din incipitul textului, l-au despărțit uneori ideologiile; cei doi aveau însă în comun, spune Hobsbawm, convingerea că „politica este cheia deopotrivă către adevărurile și către miturile noastre” - o convingere pe care Ill Fares the Land, penultima carte a lui Judt, o probează, poate, mai mult ca oricare
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4721_a_6046]
-
Angelo Mitchievici Balcanism”, „orientalism” - termenii au fost puși în discuț ie nu o dată, iar cărțile lui Edward Said, Maria Todorova, Mircea Muthu, Neagu Djuvara printre atâția alții au configurat în mod esențial dincolo de vocația polemică și de ideologia proprie fiecărui autor și un spațiu de joc intelectual și politic care relevă polisemia adesea derutantă a termenului de „balcanism“. Cartea lui Marian Țuțui, Orient Express. The Romanian and Balkan Cinema (Editura Noi Media Print, București, 2011), aduce o perspectivă
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
4.000.000, Caragiale, 1.537.000 exemplare. Cifrele sînt impresionante, iar expunerea lor în Gazeta literară miza probabil tocmai pe acest efect intimidant. Ele dau măsura unui sistem editorial dirijat, mîndria oficialilor culturii din epocă. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4960_a_6285]
-
care făcea noul roman aproape ilizibil era plăcută scriitorilor români tocmai pentru că le pemitea să elimine din ficțiune semnificațiile ideologice. Oameni de stânga, unii apropiați de comunism, noii romancieri francezi n-aveau idee de forța conservatoare pe care o reprezenta ideologia marxistă în literatura din fostele țări comuniste și nici de întrebuințarea dată în acestea revoluționarei lor metode de creație. La începutul acelorași ani va veni și replica neașteptată a romancierilor sovietici. Drumul drept îl arăta, cine altul decât Alexandr Soljenițîn
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4959_a_6284]