14,062 matches
-
integral stagiul complet de cotizare, care este de 35 de ani, asigurații cu handicap mediu sunt discriminați față de asigurații fără handicap, care se pot pensiona potrivit regulilor generale stabilite de art. 53 din Legea nr. 263/2010. ... 18. Această critică ignoră faptul că, spre deosebire de asigurații cu handicap mediu, asigurații fără handicap pot obține pensia pentru limită de vârstă odată ce au realizat stagiul minim de cotizare doar la atingerea vârstei standard de pensionare, fără ca aceasta să fi fost
DECIZIA nr. 388 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261274]
-
mărimii suprafețelor periodice normale și apoi echilibrarea mărimii suprafețelor periodice în raport cu valorile normale ale acestora. Stabilirea mărimii suprafețelor periodice normale se realizează prin două modalități: a) o primă modalitate urmărește ca fiecare suprafață periodică să fie egal reprezentată, ignorându-se influența productivității și compozițiilor reale ale arboretelor incluse în fondul de producție. Se admite astfel că speciile și clasele de producție sunt repartizate uniform pe clase de vârstă, ipoteză care în practică, în mod evident, nu se confirmă; ... b
NORME TEHNICE din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260401]
-
asupra motivului de nelegalitate în ce privește încălcarea dispozițiilor Legii nr. 31/1990, respectiv a scopului pentru care este constituită o societate, a faptului că orice facilitate oferită angajaților sau foștilor salariați nu poate fi acordată decât prin convenția părților; ... – a ignorat avizele negative emise în cursul anului 2018 de către Ministerul Justiției care a avizat negativ proiectele de modificare a H.G. nr. 1.041/2003, întrucât nu a identificat un temei legal în baza căruia pot fi oferite gratuitățile prevăzute de H.G. nr.
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
superioară. Nici Codul muncii, nici Legea energiei și nici un act alt normativ nu prevede acordarea acestei facilități. Inexistența actului normativ care să stea la baza emiterii H.G. nr. 1.041/2003 nu a fost tăgăduită de pârâtă. Mai mult, instanța a ignorat și probele depuse, respectiv Avizul nr. 75.541 din 5.09.2018 și Avizul nr. 107.476 din 20.12.2018, ambele emise de Ministerul Justiției, prin care s-au avizat negativ proiectele de modificare a H.G. nr. 1.041/2003 în cursul anului 2018, întrucât nu a
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
Cod penal să ofere instrumente mai eficiente de sancționare, în condițiile în care, sub imperiul fostei reglementări, pluralitatea de infracțiuni, deși un indiciu important privind periculozitatea sporită a infractorului, rămânea practic nesancționată, cauza de agravare fiind, în foarte multe situații, ignorată de instanțe în aplicarea pedepsei rezultante, din cauza faptului că sporul de pedeapsă prevăzut de lege avea un caracter facultativ. Așadar, în cazul concursului de infracțiuni, pe lângă pedeapsa cea mai grea cu închisoarea - singura sancțiune aplicată în mod obișnuit
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
transmise comunității universitare reglementările emise de senat este prin publicare pe site. Pe cale de consecință, dovedind care a fost data comunicării, aceasta este cea de la care încep să curgă termenele. Or, în mod cu totul inexplicabil, instanța a ignorat acest sens al articolului din regulament și, fără să motiveze în vreun fel, a decis că este greu de stabilit care este data la care reclamantul a cunoscut prevederile hotărârii. Mai mult, instanța a luat în considerare, fără să fie
DECIZIA nr. 50 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260397]
-
inteligente pot avea un rol important, chiar vital în regiunile dezvoltate, cu rețele proprii ierarhizate și inter-conexiuni cu sistemele regionale, naționale de transport. Totuși, nici la nivelul orașelor medii și mici cu rețele modeste de transport, componentele STI nu trebuie ignorate prin prisma beneficiilor aduse de implementarea măsurilor de mobilitate urbană durabilă. Așa cum este menționat în politicile europene, dar și în cadrul legal adoptat la nivel european, sistemele de transport inteligente pot contribui semnificativ la atingerea obiectivelor strategice de eficiență
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258853]
-
procedurii legale de încadrare a salariaților în condiții deosebite de muncă corespunzătoare grupei I sau a II-a de muncă, fie pentru că angajatorul a considerat că locurile de muncă din unitate nu îndeplinesc astfel de condiții, fie că a ignorat aplicarea legii (nu a întreprins demersurile care se referă la procedura de evaluare a acestor locuri de muncă) pe perioada de valabilitate a ordinului, poate fi suplinită, pe cale jurisdicțională, de un litigiu promovat de fostul salariat în contradictoriu cu
DECIZIA nr. 17 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261418]
-
va administra probatoriul necesar pentru a determina dacă angajatorul a acționat abuziv atunci când a suspendat contractul de muncă. ... 89. Prin urmare, s-a apreciat că prima opinie prezentată în cererea de recurs în interesul legii este greșită pentru că ignoră textul expres al art. 52 alin. (2) din Codul muncii, care impune verificarea condițiilor răspunderii civile contractuale. ... 90. A doua opinie este greșită pentru că dezincriminarea faptei presupune constatarea nevinovăției salariatului, fiind un motiv de achitare, acțiunea penală fiind lipsită
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
materializează și că, astfel cum rezultă din chiar denumirea dată lor de legiuitor, obligațiile fiscale accesorii au aceeași natură juridică cu aceea a obligațiilor fiscale principale, respectiv a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat, neputând fi ignorate la momentul cuantificării prejudiciului de către instanța penală. ... 25. Totodată, s-a avut în vedere și faptul că, la stabilirea valorii probabile a pagubei cu privire la care se pot institui măsuri asigurătorii, judecătorul de cameră preliminară trebuie să se
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
se materializează. Totodată, astfel cum rezultă din chiar denumirea dată lor de legiuitor, obligațiile fiscale accesorii au aceeași natură juridică cu aceea a obligațiilor fiscale principale, respectiv a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat, neputând fi ignorate la momentul cuantificării prejudiciului de către instanța penală“ (paragrafele 21.14 și 21.15 din Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 17/2015). ... 99. Pe de altă parte, așa cum s-a arătat
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
art. 1 alin. (3)-(5) și art. 124 alin. (4) din Constituție, președintele Camerei Deputaților constată că aceasta este nefondată. Referitor la expresia „colegiul de conducere devine un paravan pentru deciziile președinților/ vicepreședinților de instanță“, se apreciază că autorii sesizării ignoră dispozițiile art. 31 alin. (4) din lege, potrivit cărora hotărârile se adoptă cu majoritate de voturi, cu condiția îndeplinirii condiției de cvorum (prezența a 7 membri). Așadar, afirmația autorilor este nefondată. Se mai arată că judecătorii aleși ca membri în
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
în același sens, Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 26 mai 2022). ... 32. Așadar, Curtea a constatat că legiuitorul a nesocotit prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, ignorând efectele obligatorii ale Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018, cu consecința creării unui viciu de neconstituționalitate mai grav generat de aplicarea neunitară a textului de lege „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea“, care, în mod evident
DECIZIA nr. 442 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262888]
-
încalcă principiul separației puterilor în stat și principiul securității raporturilor juridice. Autorul excepției susține că Înalta Curte de Casație și Justiție era obligată să realizeze o interpretare sistematică a textului supus analizei sale, însă există norme pe care le-a ignorat, așa cum sunt: art. 224 din Codul civil, care consacră, ca regulă, răspunderea subsidiară a statului și a instituțiilor de drept public de nivel superior pentru faptele instituțiilor publice subordonate, art. 20 din Legea nr. 500/2002, care prevede că miniștrii
DECIZIA nr. 382 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262975]
-
persoane. ... 55. Dacă s-ar accepta teza potrivit căreia dreptul la regres al asigurătorului, prevăzut de dispozițiile art. 2.210 din Codul civil, ar fi unul distinct și propriu, întemeiat pe un drept material izvorât din asigurare, ar însemna să fie ignorată natura juridică a răspunderii persoanei vinovate față de asigurător, fondată pe subrogația reală, aceea de răspundere civilă delictuală și nicidecum contractuală. ... 56. Astfel, apelanta-reclamantă apreciază că dreptul la acțiune în regres al asigurătorului care a indemnizat persoana păgubită în contra
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
3 iulie 2017, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, contravin dispozițiilor constituționale invocate, întrucât exclud parcurgerea fazei camerei preliminare în procesul penal redeschis. Afirmă că, pronunțând deciziile menționate, instanța supremă a ignorat, pe de o parte, considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014, iar, pe de altă parte, prevederile constituționale privind separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale, egalitatea în fața legii, rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare
DECIZIA nr. 495 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263897]
-
11 ianuarie 2012. Deși în cauză se pune problema unei omisiuni legislative, ceea ce ar aduce în discuție calitatea Curții Constituționale de legislator negativ, Avocatul Poporului consideră că, în virtutea rolului său de garant al supremației Constituției, Curtea nu poate ignora viciul de neconstituționalitate creat tocmai prin această omisiune care generează încălcarea Constituției, prin lipsa reglementării, în cuprinsul legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, a răspunderii disciplinare a acestora pentru nerespectarea deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
funcție de elemente precum jurisprudența instanțelor românești sau europene. Astfel, instanța constituțională exercită un control de legalitate, iar nu de oportunitate, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 317 din 13 aprilie 2006. ... 54. Pe fondul criticii se arată că legea nu ignoră caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor“, rămân
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
propriei conștiințe, pe de o parte, și dreptul la un proces corect și echitabil, pe de altă parte, care se concretizează inclusiv prin sancționarea acelor fapte care, deși privesc activitatea de judecată, sunt atât de grave încât nu pot fi ignorate [și anume abaterea disciplinară care constă în exercitarea funcției cu reacredință sau gravă neglijență, reglementată de art. 271 lit. s) din legea criticată]. Chiar și în acest caz, legiuitorul nu a lăsat deplină libertate celui care aplică legea, ci a
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
MCV din 2019, Comisia a constatat că „experiența din ultimii ani confirmă riscul imixtiunii politicului în detrimentul calității numirilor“ și a reiterat recomandările anterioare. Este de precizat faptul că numirea procurorilor de rang înalt rămâne eminamente politică, ministrul justiției putând ignora avizele negative ale Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. ... 121. Dispozițiile art. 148 alin. (2) încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 124 din Constituție, întrucât avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii rămâne
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
menține propunerea care a primit aviz negativ. Această modificare nu face decât să lungească procedura, fără a impune factorului politic să țină cont în mod efectiv de avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Așa cum au fost ignorate până în prezent avizele Secției pentru procurori, tot astfel vor putea fi ignorate și opiniile celor 2 procurori din comisia de selecție. Nicio eventuală obligație a ministrului justiției de a motiva ignorarea avizelor negative ale Secției pentru procurori nu ar
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
lungească procedura, fără a impune factorului politic să țină cont în mod efectiv de avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Așa cum au fost ignorate până în prezent avizele Secției pentru procurori, tot astfel vor putea fi ignorate și opiniile celor 2 procurori din comisia de selecție. Nicio eventuală obligație a ministrului justiției de a motiva ignorarea avizelor negative ale Secției pentru procurori nu ar crește în mod real rolul Secției pentru procurori în această procedură. Problema acestei
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
în același sens Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 26 mai 2022). ... 16. Așadar, Curtea a constatat că legiuitorul a nesocotit prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, ignorând efectele obligatorii ale Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018, cu consecința creării unui viciu de neconstituționalitate mai grav, generat de aplicarea neunitară a textului de lege „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea“, care, în mod evident
DECIZIA nr. 531 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264553]
-
clădirilor, cât și a contextului în care acestea se află (istoric, urbanistic, teritorial, peisagistic) și vor avea ca scop buna conservare a clădirii și posibilitatea transmiterii acesteia în formă cât mai autentică. Prin urmare, sunt de evitat atât atitudinile care ignoră valoare arhitecturală și ambientală (ex. placări exterioare care distrug decorațiile), cât și cele care ignoră cerințele actuale de confort (ex. lipsa unor tratamente de termoizolare de bază, care să optimizeze utilizarea spațiului) și care să echilibreze cele două direcții prin
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
vor avea ca scop buna conservare a clădirii și posibilitatea transmiterii acesteia în formă cât mai autentică. Prin urmare, sunt de evitat atât atitudinile care ignoră valoare arhitecturală și ambientală (ex. placări exterioare care distrug decorațiile), cât și cele care ignoră cerințele actuale de confort (ex. lipsa unor tratamente de termoizolare de bază, care să optimizeze utilizarea spațiului) și care să echilibreze cele două direcții prin tratarea integrată a clădirii. Din aceste considerente, știința construcțiilor a evoluat suficient pentru a servi
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]