7,075 matches
-
s-a spus Eminescu. Deci el înșiră tot ce caracterizează peisajul românesc, istoria românească, cultura românească, și ca toate la un loc să poarte un nume, numele acesta este numele lui Eminescu. Mitul nu este o realitate, este o construcție imaginară care adună însă și segmente de realitate, numai că sunt puse toate astea într-o anumită lumină, ridicate foarte, foarte sus, la un rang foarte înalt. Mitul are o încărcătură simbolică, extrem de puternică și de semnificativă. Cum s-a ajuns
Este Mihai Eminescu românul absolut? Istoricul Lucian Boia la Interviurile Republica () [Corola-blog/BlogPost/338343_a_339672]
-
te-ntrebai cum agiunsăș aci pe râptil-eștea. - A! Păi, ia uitați, am plecat așa, am cotit așa, am urcat așa, pe urmă așa și-am ajuns. În timp ce vorbea, se uita spre Tău și desena, cu mâna în aer, un traseu imaginar. - Credeți în Dumnezeu? Domnul Isus are multe pilde cu păstorii de oi. Eram numai ochi la nea Ioniță. Făcea niște grimase de mă treceau fiori. Și-a pus cizmele în picioare, s-a proptit în bâtă și s-a ridicat
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
cele trei cazuri, copiii sunt romi, dar subiectul e mai mare de atât. Merită doar spus că în România cei mai vulnerabili sunt copiii care trăiesc în mediul rural, din familii sărace, romi și copiii cu dizabilități. Pe o hartă imaginară a pericolului de discriminare, ei sunt primii. Am intrat, în ultimii ani, în câteva zeci de case de astfel de oameni dintr-un județ din România. Săraci și cu multe alte probleme care vin la pachet cu sărăcia. Locuințe de
O clasă separată, doar pentru copii romi, într-o magazie... () [Corola-blog/BlogPost/338972_a_340301]
-
de „dă-ne orice numai dă-ne banii înapoi”. Le-am dat. Dacă ceva e cu adevărat bun la legea dării în plată, ăla e faptul că pune responsabilitate pe toți umerii implicați. Se aplică universal: mentorul tău superficial și imaginar - care trăiește în scenariul vieții tale sub formă de profesorul tău, criticul tău, șeful tău, managerul de departament, directorul, nevasta ta, soțul tău, copilul tău, elevul tău, artistul tău, tu etc. - e o bancă de împrumut care trebuie să știe
Suntem cu toții actori în filmul acestor dictatori care se hrănesc din frica noastră. Restul e Cannes-Cannes... () [Corola-blog/BlogPost/338468_a_339797]
-
aștept să o văd. Apoi vin aici, vin la Laurențiu, că nu pot să îl las.” Mihaela se rupe în două. Dacă i-ai da la o parte treningul verde în care e acum îmbrăcată ai vedea probabil o linie imaginară care o frânge. Mânuțele lui Lilo, așa îl strigă toată lumea pe micul Laurențiu, o adună la un loc, iar cu gura o lipește de tot. Lilo își țuguie buzele și plescăie fericit când o vede pe mamă privindu-l. Se
Paștele Mamelor () [Corola-blog/BlogPost/338471_a_339800]
-
merge din inerție, mulat pe societatea și felul de a fi al românilor. Una din concluziile discuției cu acest prieten a fost: „Ti-au redus dislocația?” „Da!” Iar răspunsul ulterior a fost: „Ei, asta contează! Rezultatul final”. Făcând o paranteză imaginară, rezultatul final în cazul meu era ușor, întrucât nu implică niște cunoștințe de teorie și practică medicală sofisticate și profunde. (O să abordez problema diagnosticelor și planurilor de management într-un alt articol.) Am încercat să îi explic că, în lipsa anumitor
Am plecat în Anglia ca medic și m-am întors în România ca pacient. „Spitalul românesc? O tragicomedie...” () [Corola-blog/BlogPost/338491_a_339820]
-
a ajuns la Super Bowl, nu? Deși e parte dintr-un singur mediu (în Japonia, acesta fiind considerat jocul), aura Pokémon se extinde pentru a-l cuprinde pe jucător într-o lume întreagă - o lume care este în același timp imaginară (cu spații, creaturi și aventuri imaginare) și reală (incluzându-l pe jucător în schimburi, achiziții și implicare zilnică în Pokémon). Cam așa descria cercetătoarea Anne Allison fenomenul Pokemon în State într-o analiză numită Portable monsters and commodity cuteness: Pokémon
Pokémon Go. Invazia monștrilor de buzunar în drumurile noastre cele de toate zilele () [Corola-blog/BlogPost/338540_a_339869]
-
Deși e parte dintr-un singur mediu (în Japonia, acesta fiind considerat jocul), aura Pokémon se extinde pentru a-l cuprinde pe jucător într-o lume întreagă - o lume care este în același timp imaginară (cu spații, creaturi și aventuri imaginare) și reală (incluzându-l pe jucător în schimburi, achiziții și implicare zilnică în Pokémon). Cam așa descria cercetătoarea Anne Allison fenomenul Pokemon în State într-o analiză numită Portable monsters and commodity cuteness: Pokémon as Japan’s new global power
Pokémon Go. Invazia monștrilor de buzunar în drumurile noastre cele de toate zilele () [Corola-blog/BlogPost/338540_a_339869]
-
altfel decât atunci când am plecat, în România se poate construi. Iar o prietenă, care era plecată de 10 ani din România și care de două luni are afacerea ei, mi-a declarat, sub cuvânt de onoare și subliniat cu linii imaginare în aer, că pentru a deschide acea afacere (în alimentație publică, atenție!) nu a dat și nici nu i s-a cerut vreo șpagă, ba mai mult a fost chiar îndrumată corect și a reușit în mai puțin de două
Surpriza unei antreprenoare care și-a deschis o afacere în România după 10 ani petrecuți în străinătate. „Tu-ți dai seama că nu mi-a cerut nimeni șpagă?!” () [Corola-blog/BlogPost/338572_a_339901]
-
care vor să schimbe ceva. Sălile de sport au devenit mai multe, mai bine dotate și mai ieftine. Nimic însă nu te poate pregăti cu adevărat pentru o probă de anduranță decât realizarea faptului că ești singur cu propriile ziduri imaginare din care încerci să ieși. E în primul rând o luptă mentală cu rutina pe care creierul tău de corporatist a învățat-o în fiecare zi și pe care o aplică în buclă, din comoditate și care îți șoptește că
„E în primul rând o luptă mentală cu rutina pe care creierul tău de corporatist a învățat-o în fiecare zi”. Cum am alergat un semimaraton montan () [Corola-blog/BlogPost/338543_a_339872]
-
recomandăm Atlas și om. Vizionarea acestor imagini are ceva răvășitor pentru orice ființă umană din carne și oase Nimic însă nu te poate pregăti cu adevărat pentru o probă de anduranță decât realizarea faptului că ești singur cu propriile ziduri imaginare din care încerci să ieși. E în primul rând o luptă mentală cu rutina pe care creierul tău de corporatist a învățat-o în fiecare zi și pe care o aplică în buclă, din comoditate și care îți șoptește că
„E în primul rând o luptă mentală cu rutina pe care creierul tău de corporatist a învățat-o în fiecare zi”. Cum am alergat un semimaraton montan () [Corola-blog/BlogPost/338543_a_339872]
-
gata să înceapă!...Stai să vezi! Sigur că da! Soarele-i pe ținta amiezii! Umbra-i dreaptă pe nord! Cu câteva vorbe meșteșugite de alții și cu niște convingătoare fuioare de tămâie, popa dă afară de pe maidan toți demonii reali/imaginari! Apoi, cu glas de bariton, ia cuvântul și-l dă domnului învățător! Acesta-l primește fără mofturi și fără alintare, deschide catalogul satului și începe să strige numele și prenumele scrise cu cerneală! Toți sunt prezenți, mai puțin cei plecați
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
FRAGMENTE DE MEMORIE Călătoria prin Timp a unui Copil-Adolescent Amuleta Vorbitoare și Limbajul Primordial al Lumii FRONTIERELE CUNOAȘTERII - Contragreutatea și Punctul de Echilibru - Drumul către Marte - Primii Pași în Lumea Iluziei - Programatorul și Proiectul Său - Ritmurile Astrale ale Universului Infinit IMAGINAR ȘI FANTASTIC - Cartea și Sala de Lectură - Catedrala Timpului Etern Prezent - Prințul din Palatul de Marmură Albă - Zgomot de Pași prin Spațiul Sacru al Tăcerii MINTE ȘI CORP „Emthini Eokuphila” și Miracolul Vieții - Digestia Alimentelor și Geneza Cosmosului MIRACOLUL EXISTENȚEI
CUPRINSUL VOLUMULUI „ÎNTÂMPLĂRI PE TĂRÂMUL ILUZIEI” de OCTAVIAN LUPU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340060_a_341389]
-
Președintele Fundației pentru Știință și Arta, Eugen Simion, a publicat împreună cu 13 autori un volum intitulat „Maladia lui Eminescu și maladiile imaginare ale eminescologilor” prin care incearca sa “claseze” cazul morții lui Eminescu. Volumul, considerat lamentabil de lumea eminescologilor, a provocat reacții pe măsură. Portalul Ziariști Online a prezentat deja prima parte a unei analize “la sânge” pe care profesorul Constantin Barbu
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu () [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
n-a spus Eugen Simion că Immanuel Kant ar fi punctul lui forțe. Eugen Simion se preface că e Maiorescu și ne trimite la balamuc pe toți! Ce ar vrea el să spună prin fantezie neagră? Cultură minoră, de institutor imaginar, a lui Eugen Simion nu-i permite să discute nici opera, nici viața lui Eminescu. El nu știe nici macar istoria sifilisului, cum as îndrăzni eu să-l mai întreb care-i istoria rațiunii pure?! De altfel, doctorii repeta ceea ce au
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu () [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
de secol am participat la eticheta complicată a Curții, cu toate detaliile ei meticuloase. Sunt precum un tablou din galeria de portrete imperiale. Când stau așezată pe tron, înfățișarea mea e grațioasă, plăcută și calmă.” „Imparateasa Orhidee este o ocheada imaginară aruncată în lumea intrigilor din Orașul Interzis, o carte despre puterea și violența sexului, despre loialitate și trădare, despre ultima și mult ponegrita împărăteasă a Chinei.” (The Guardian) Impărăteasa Orhideea, este de fapt o femeie, ca oricare alta, mamă, soție
Anchee Min: Impărăteasa Orhidee. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339280_a_340609]
-
cerească, Robie pământească”, pentru ca printr-o asemenea proză memorialistică poetul să-și facă înțeleasă personalitatea și pentru marea masă a cititorilor. O ingenioasă modalitate de a completa informațiile documentarului se constituie în partea a treia a cărții, intitulată „Un dialog imaginar”, în care se imaginează un dialog între Anca Sîrghie, autoarea, și Lucian Blaga, pentru a pune în lumină evenimentele și din perspectiva poetului. Conceput după patru ani de la trecerea în eternitate a Elenei Daniello, conducătoarea primelor două trepte dialogale din
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
dialog între Anca Sîrghie, autoarea, și Lucian Blaga, pentru a pune în lumină evenimentele și din perspectiva poetului. Conceput după patru ani de la trecerea în eternitate a Elenei Daniello, conducătoarea primelor două trepte dialogale din volum își derulează acum interviul imaginar la Sibiu, în decembrie 2014. Conceput pe baza unor pasaje din volumul „Luntrea lui Caron” care apar ca răspuns la unele întrebări gândite de autoare cu scopul sondării opiniei poetului, dialogul reliefează aspecte esențiale și impresionante semnalate de Blaga, idei
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
vis cu ochii deschiși, de vizionarism erotic: „În posibilul sau măcar în fictivul cartier Gornic / Trăiește / Un tânăr bărbat, / Un posibil tânăr bărbat / Sau măcar un imaginar tânăr bărbat. / Care se gândește atât de intens / La o posibilă sau măcar / Imaginară fată / și la iubirea lor atât de / Imaginară, / Încât / Au și ales numele copilului / Lor” (Ultima știre). Bate în prezent unda unui timp viitor al împlinirii în iubire. Titlul Ultima știre continuă poemul, deja în oraș se zvonește despre copilul
Crișu Dascălu: Colivia belgrădeană. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339452_a_340781]
-
posibilul sau măcar în fictivul cartier Gornic / Trăiește / Un tânăr bărbat, / Un posibil tânăr bărbat / Sau măcar un imaginar tânăr bărbat. / Care se gândește atât de intens / La o posibilă sau măcar / Imaginară fată / și la iubirea lor atât de / Imaginară, / Încât / Au și ales numele copilului / Lor” (Ultima știre). Bate în prezent unda unui timp viitor al împlinirii în iubire. Titlul Ultima știre continuă poemul, deja în oraș se zvonește despre copilul unui cuplu nou, către care, la maternitatea din
Crișu Dascălu: Colivia belgrădeană. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339452_a_340781]
-
al apei”, pe malul Savei, poetul, urmărit de zestrea propriei culturi, vede în „peștele oprit / neverosimil lângă ponton”, un chit marin care „se visează un pește uriaș / Care mă înghite”; de la soarta închipuită, însă dramatică în orice împrejurare (fie și imaginară), a lui Iona, poetul se va salva, scoțând, cu un soi de cinism, ca într-un duel al speciilor, „lingura plină / Din castronul cu ciorbă de pește” (Micul dejun). Crișu Dascălu recreează realitatea, are căldură pentru tot ce reface. Poemele
Crișu Dascălu: Colivia belgrădeană. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339452_a_340781]
-
timpul nu are valoare doar conținutul de idei ce vine în avalanșă, te învăluie și te trece prin toate stările posibile de la agonie la extaz, sau cu Kafka unde totul este posibil, nu știi ce e real și ce este imaginar. Imposibilul extaz este un roman al mileniului III, ce se impune atât prin conținutul de idei, cât și prin tehnica abordată. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Dan Ionescu: Imposibilul extaz. Cronică, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339478_a_340807]
-
își rememorează viața: sub această asumpțiune de aducere aminte eliberatoare se scrie romanul. Are loc un „hindsight”, o evaluare retrospectivă. Această ramă narativă închide „spovedania” lui Silviu. Pe această cale, prin epică, el își recapătă echilibrul. Literatura intervine în viața imaginară. Pe de altă arte, sub convenția declanșării romanului începând cu finalul poveștii se inscripționează o cronică de familie. De altfel, cartea „Cronică de familie” de Petru Dumitriu este amintită la un moment dat. Planul generic al romanului se schițează ca
Nicolae Pârvulescu: Canonul axiologic. Cronică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339501_a_340830]
-
articulat interioritatea textului în producere ne induce o convingere modificabilă despre ce ar fi putut, întemeiat, spune autorul în textul său, în textul ca text (Vlăduțescu, 2006). Nu este în intenția hermeneutului de a căuta în discurs un autor oricum imaginar, și a-i intra în rol. Piesa producătorului și cea a hermeneutului sunt opere diferite. Jocurile lor de limbaj pot coincide, dar până la suprapunerea hermeneutului peste finalitățile autorului este o distanță uriașă, de neparcurs. În fond, cui folosește discursul? Celui
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
Povestitorul este autorul unor istorii, este prezentatorul unor realități în raport cu care are o rezonanță existențială. Constructorul de lumi este un creator de realități. Diegeza edificată de acesta este mai curând imaginată. Axioma este că limbajul nu permite o lume pur imaginară. Există un realism al literaturii fantastice (vezi Marin Beșteliu). Există un realism al încercării fictivului ca fictiv (vezi J. L. Borges). Reținem chiar un realism al SF-ului, vezi I. Asimov. Ca întreg, epica românească este impregnată de biografic. Biograficul
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]