3,483 matches
-
a lui Gabriel Tarde, sau cea a psihicului colectiv, a lui Gustave Le Bon XE "Le Bon" , bazate pe observarea empirică a unor fenomene reale de masă, au formulat o serie de legi cu aplicabilitate universală, privitoare la comportamentul mulțimilor (imitația, contagiunea, sugestia), dar cu un caracter prea general și oferind o aproximare foarte slabă a proceselor multiple și nuanțate din sfera realității psihosociale. Din acest motiv, psihologia socială contemporană le consideră inoperante, deși, În fond, ele Își au gradul lor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și adaptări în realizarea reversului medaliilor respective. Această practica ne duce cu gândul la una dintre ideile marelui om de cultură Mihail Kogălniceanu în raport cu creația originală, exprimată încă din 1840, în cunoscuta „Introducție” cu care se deschide revista „Dacia literară”: IMITAȚIILE, ADAPTĂRILE ORICÂT DE VALOROASE AR FI, ACESTEA NU FAC O LITERATURĂ ORIGINALĂ. Încheiem cu referiri la un medalion care imortalizează împlinirea a trei decenii de înființarea Spitalului de Recuperare (1978-2008) din Iași și o medalie realizată la împlinirea a treizeci
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ca una dintre, valorile supreme ; pe de altă parte, există o temere, care numai logică nu este, că dacă arta nu e "adevărată" atunci e o "minciună", așa cum brutal a numit-o Platon. Literatura de imaginație reprezintă o "ficțiune", o "imitație artistică, verbală a vieții". Opusul noțiunii de "ficțiune" nu este "adevăr", ci "fapt real" sau "existență în timp și spațiu". Iar "faptul real" e mai spinos decât probabilitatea pe care trebuie s-o trateze literatura.*9 De asemenea, dintre toate
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
-i place sau nu-i place criticului. Un critic care s-ar complace în ignorarea tuturor relațiilor istorice s-ar înșela întotdeauna în aprecierile lui. El n-ar fi în stare să determine care opere sunt originale și care sunt imitații; și, necunoscând condițiile istorice, mereu ar comite greșeli grosolane în interpretarea operelor literare. Criticul care cunoaște doar foarte slab sau nu cunoaște deloc istoria va face presupuneri neîntemeiate sau se va lăsa târât în "aventuri autobiografice printre capodopere" și, în
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
fel nu ne permit să analizăm și să judecăm o operă literară 78 individuală și nici măcar să abordăm ansamblul complicat al genezei ei ; în loc de aceasta, ele se ocupă cu precădere fie de ecourile unei capodopere, cum ar fi traducerile și imitațiile, de cele mai multe ori ale umor autori de mina a doua, fie de preistoria unei capodopere, migrația și răspândirea temelor si formelor ei. Astfel concepută, "literatura. comparată" .pune accentul pe factori externi; iar declinul acestui tip de "literatură comparată" în ultimele
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
comandă). În opinia specialiștilor acest curent va mai dura, datorită În primul rând mentalității unei anumite categorii de consumatori care preferă să cumpere o piesă originală de colecție (din perioadele mai mult sau mai puțin Îndepărtate față de prezent) decât o imitație. Este important de semnalat, de asemenea, faptul că noul tablou al tendințelor se adresează și unui segment de consumatori cu un profil aparte, cum sunt cei care formează generația denumită „New Tasteocracy” ce va exercita o influență extraordinară asupra consumului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1897). De asemenea, Max Ringelman a examinat efortul individului În grupuri și evidențiază fenomenul de frânare socială. S. Chelcea amintește că F. H. Allport este cel care denumește fenomenul studiat de Triplett drept „facilitare socială”. Gabriel Tarde impune termenul de imitație În științele sociale (1893-1904). Muzafer Sherif (1936) studiază fenomenele ce se petrec În cadrul grupurilor și ajunge la concluzia că prin preluarea normei de grup persoanele elimină incertitudinea. În anul 1958 Kurt Lewin folosește conferința și discuția de grup pentru a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de aici își regăsește vechea înțelepciune. Apare un manual clasic de astronomie, inspirat de moștenirea greacă, cât și de scrierile arabe - Sphaera lui Ioannis de Sacrobosco, o lucrare foarte clară și sistematică, urmată în secolele următoare de o avalanșă de imitații și comentarii. Numeroase fenomene astronomice, ca eclipsele, sunt explicate aici. Un exemplar din această scriere, însoțit de comentarii, din 1608, o ediție mai târzie, ce pare a fi unicat, se află la Muzeul Astronomiei Românești. Biserica creștină avea pozițiile zdruncinate
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
explicarea unui text din punct de vedere lingvistic, istoric etc. - trebuie deosebită atât de comentariul general care are pur și simplu menirea să acumuleze materiale pentru istoria literară sau lingvistică (adică să indice izvoare, să facă paralele și să semnaleze imitațiile făcute de alți scriitori), cât și de comentariul care poate fi de natură estetică, conținând mici eseuri asupra anumitor pasaje, și îndeplinind astfel, într-o oarecare măsură, funcția de antologie. E drept că nu întotdeauna e ușor să se facă
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
bilingvisticbiculturală, comunicare totală 1. Oralismul tradițional, acordă o atenție deosebită labioleturii și canalului vizual. Scrisul are un rol major, deoarece poate oferi o imagine clară a limbajului care a fost predat. Mimicogesticulația și dactilemele sunt excluse. Totul se bazează pe imitație și pe perceperea vibro tactilă a vorbirii. Această metodă presupune Înlăturarea mutității și Încumbă un volum imens de muncă. Demutizarea este o activitate prin care se ajunge la stăpânirea de către deficientul de auz a limbii sonore și scrise, astfel Încât să
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cât auzul este mai deficitar, cu atât labiolectura devine mai importantă. Mijlocul predominat de comunicare la copiii cu deficiențe de auz rămâne limbajul mimico gestual. Lipsindu-le auzul, ei nu pot să-și Însușească limbajul sonor pe baza perceperii și imitației sonore, În condițiile relațiilor obișnuite cu cei din jur. Deficienții senzoriali de auz Își Însușesc limbajul sonor În condiții cu totul greoaie. Ei comit multe greșeli gramaticale În exprimarea verbală. Acest lucru este firesc, dacă ținem seama că ei Învață
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
un comportament bun trebuie să fim entuziaști și să îl lăudăm pentru lucrul bun pe care îl face. În felul acesta copilul învață că primește atenție doar pentru comportamentele adecvate. Trebuie să fim atenți la propriul comportament; copiii învață prin imitație Este foarte important modul în care ne comportam cu copii noștri, cu atât mai mult dacă avem un copil cu autism căruia îi este și așa foarte greu să discrimineze ce comportamente sunt acceptate și care nu. Să ne imaginam
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
următor a fost începerea unui program complex,dar în pași mici,după terapia ABA,urmărit și modificat din mers,în funcție de necesități. Primul pas a fost programul de instrucție și cel de realizare a contactului vizual. Au urmat apoi programul de imitație grosieră și fină,programul de acțiuni cu obiecte. După ce timpul de lucru a crescut,a scăzut intensitatea și frecvența comportamentelor dezaptative, a început să accepte prezența terapeutului în imediata apropiere,a fost introdus programul de imitarea motricității orale ,absolut necesar
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
și provocare a copilului. Terapeutul trebuie să aibă rolul de observator și să nu intervină decât atunci când este cazul. Imitarea copilului în diverse acțiuni sau sunete este necesară pentru a afla reacția lui și va pregăti teren pentru programele de imitație. Terapeutul trebuie să folosească cât mai puține cuvinte, dacă se poate deloc, făcându-se apel doar la limbajul gestual, acest lucru nu va bulversa copilul iar mesajul către copil este clar și pe înțelesul lui. Poziția va fi ferma, vocea
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
reținut că indiferent de vârsta copilului și gardul de afecțiune copilul trebuie învățat că orice acțiune a lui va suporta o consecință bună sau rea în funcție de ce a făcut copilul. În primele etape de învățare, spre exemplu în programul de imitație sau receptiv obiecte le folosim numai pentru a întări un comportament bun, adică, nu învățăm copilul ca acela este un cub ci ne folosim de comanda « CUB ! » doar pentru a ajuta copilul să asocieze executarea comenzii cu primirea recompensei. Il
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
văd dincolo de ecolalie și afirmă că această modalitate de exprimare denotă o puternică dorința de a interacționa și comunica. * inversiunea pronumelui - în loc să folosească persoana I (vreau, scriu) utilizează persoana a II-a referindu-se la el (vrei, scrii). Preluând prin imitație vorbirea celor din jur, se exprimă la persoana a II-a. (Nu va spune: “Vreau la toaleta!/Vreau toaleta!” ci “Vrei la toaleta!/Vrei toaleta!”) * stereotipii verbale - rostește aceleași sunete/propoziții în diverse situații: când este agitat, când lucrurile nu
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
mod natural pe baza informațiilor primite din mediul înconjurător așa cum fac copiii tipici. Nu capacitatea de învățare este deficitară în cazul acestor copii ci tocmai aceasta abilitate de a învăța din propria experiența sau din experiența celor din jur ( prin imitație ), de a culege din contactul cu mediul acele informații necesare în existența firească. Ținând cont de caracteristicile copiilor cu autism, specialiștii în analiza comportamentală au dezvoltat metode de predare potrivite acestora și bazate pe principiile teoriei învățării din behaviorism. Trei
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
toate abilitățile necesare unei persoane pentru a funcționa cu succes și a se bucura pe deplin de viață. De asemenea, curriculumul ABA include și predarea unor abilitați pe care majoritatea copiilor tipici le învață în mod natural precum jocul și imitația. Strategia de baza folosită în Analiza comportamentală Aplicată este predarea prin exerciții distincte sau DTT ( Discrete Trial Teaching ). DTT poate fi folosit atât pentru dezvoltarea abilitaților cognitive dar și pentru cele de comunicare, de joc, sociale și de autoservire. Un
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
4 ore pe zi. Rezultatele terapiei nu au întârziat sa apăra, terapeutele au început sa-i câștige încrederea lui Vlăduț și ușor , ușor a început sa se joace cu jucăriile, sa arate obiecte la cerere, sa execute anumite comenzi prin imitație etc. Dar....exista si un dar... când credeam ca ne-am liniștit si Vlăduț este pe drumul cel bun, instinctul meu de mama mi-a spus ca ceva se întâmpla cu el, nu mai vedeam progrese, stagnam de câtva timp
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
rafturile unei biblioteci școlare, dar pentru că prezintă o atractivitate facilă și sunt tentante prin mirajul oglinzilor deformatoare, acestea pot fi oricând găsite în standul din stradă. Acele lecturi, pe care tinerii le selectează după principiul plăcerii sau chiar șla întâmplare, (imitație în grup), nu reprezintă ceea ce reprezintă a fi „ o lectură adecvată nivelului spiritual cultural al unui licean „ iar tinerii sunt conștienți de acest lucru, când apreciază: „spunemi ce citești, ca să-ți spun cine ești”. Influența nefastă a lecturilor negative, (ca
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
în jurul anului 25 î.e.n. în lucrarea "De architectura" (9, p.22). Morile erau fie realizate de localnici, fie de coloranții veniți "ex toto orbe romano" (55, p.47). "Noii sosiți își prezentau modelele lor, iar in, rest acționa spiritul de imitație și tendința de perfecționare (idem, p.60). Prima atestare documentară a unei mori de apă pe teritoriul comunei Tibănești apare întrun document din 17 octombrie 1451, când Bogdan Voievod întăreș te lui Pătru Durnea, printre altele, un loc de moară
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Bruner) * Imaginație creatoare (Th. Ribot, J. Piaget) * Imaginație constructivă ( A. Osborn) * Gândire laterală( E.de Bono) Pentru a sintetiza dificultatea definirii creativității, Teresa M., Amabile a reliefat ce nu este creativitatea: nu este inteligență, nu este supradotare, nu este excentricitate, imitație sau capacitate mare de memorare. (Teresa M., Amabile, 1997, pp. 54-57) Principalele orientări din literatură definesc conceptul de creativitate astfel: 1. definirea „gestalt” care subliniază recombinarea vechilor idei sau restructurarea lor; 2. definiții orientate pe produsul final al creației; 3
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
riscurile, greșelile și originalitatea. Valori, nu reguli Părinții copilului creativ nu sunt adepții regulilor, ei stabilesc valori fundamentale, despre ce este bine și rău, a minți și a spune adevărul. Ideile în care părinții cred sunt preluate de copil prin imitație, exercițiu, observații, nu prin teoretizări și reguli structe. Părinții demonstrează acele valori prin propriul comportament și își încurajjează copilul să stabilească singur care este comportamentul conform cu aceste valori. Interesant este că părinții copiilor înalt creativi au observat că au surprinzător
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
creativității. “Din păcate, tonalitatea care predomină în descrierea atmosferei școlare este nu numai sceptică, ci de-a dreptul corosivă” (Anca Munteanu, 2004, p. 125) câteva opinii în acest sens sunt: după A. Beaudot “școala contemporană tradițională este o școală a imitației, a liniștii și conformismului, în care creativitatea nu este numai ignorată, ci de-a dreptul înăbușită” (I., Holban, “Laboratorul școlar de orientare”, p. 105). Același ton îl avea G. Kmeller, când considera că “una dintre cele mai justificate acuzații ce
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
al greutății, adâncimii, un efect de sens htonian, în timp ce roșul, obosit să tot evoce robe de cardinali și procurori, devine pură intensitate. În secvența concluzivă, Beyaret face o scurtă, dar sintetică evaluare a picturii lui Matisse situată departe de actul imitației, refuzănd ierarhiile perspectivei lineare și conservând referința la lumea naturală numai pentru a o condensa și a-i reliefa senzitivitatea. Partea cea mai solidă a acestei încheieri stă în legitimarea privitorului de artă ca potențial analist. Observatorul picturii, oricare ar
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]