5,812 matches
-
Printr‑un singur gest el îl va nimici [pe Anticrist] și va vindeca boala iudeilor. „Căci el va trimite pe Ilie Tesviteanul să dea în vileag înșelăciunea aceluia și să vestească venirea Domnului său.” (Ml. 4,5) Dușmanul adevărului va imita aproape perfect parusia Domnului, alegând un corp omenesc demn de lucrarea sa nelegiuită și va înșela oamenii prin minuni mincinoase. Dumnezeiescul apostol ne‑a arătat limpede acestea, în epistola trimisă tesalonicenilor, în care spune: „În privința venirii Domnului nostru Isus Cristos
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în fondurile Bibliotecii Naționale din Paris; în alte texte aflate în biblioteci și muzee din țară și din străinătate 285. Uneori perechea voievodală, în portretele miniaturizate, autentifica acte de cancelarie 286. Miniaturiștii de la jumătatea secolului al XVII-lea vor fi imitați în a doua jumătate a aceluiași veac (într-un slujebnic copiat de Radu Sârbu prin 1653-1654, aflat azi la Belgrad, în Biblioteca Academiei, cota 115/ 8 sunt desenați Preda Brâncoveanu, soția lui, Păuna, și nepotul lor, Răducan, și apoi Papa
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ani), s-a „întors” în țara Românească în 1556 (rămășițele pământești i-au fost aduse de mitropolitul Anania, după o încercare, nereușită, din 1554) pentru a-și dormi somnul de veci lângă soțul ei (chiar podoabele pietrei sale de mormânt le imită pe cele de pe lespedea lui Neagoe Basarab), în biserica Adormirii Maicii Domnului de la Curtea de Argeș. Cuvintele în slavonă incizate pe piatra de mormânt contau pe faptul că identitatea monahiei Platonida era cunoscută contemporanilor - (trad.): „A răposat roaba lui Dumnezeu, doamna Platonida
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acesta este de la sine Înțeles faptul că educația morală are un rol esențial În formarea imaginii unui om. Un alt factor de care depinde imaginea este legat de raportarea persoanei la un anumit model, ales sau impus, pe care-l imită În mod voit acceptat sau În mod automat. Este cazul snobismului. Imitația formelor lipsite de conținut. Imitarea modelului, ca reper sau criteriu, reprezintă În principal preluarea de către o persoană a semnificației unui anumit model, considerat de aceasta ca fiind exemplar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a copilului. Această etapă de formare a Eului corespunde copilăriei trăite În familie și ea are o importanță majoră. Se caracterizează prin asimilarea modelului familial, care oferă individului un prim tip de identitate conformă cu modelele parentale pe care le imită și cu stilul de viață al familiei respective. Importanța vieții În familie de la naștere până la intrarea În școală este esențială pentru formarea Supra-Eului. Conflictele din familie, carențele emoționale, frustrările, carențele educative vor influența negativ formarea personalității copilului. O situație specială
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care le are de Îndeplinit, de jucat, pentru a fi credibilă și a se integra situației sau rolului respectiv. dă Masca imitată, care are un caracter special. Ea nu este impusă individului, ci este adoptată În mod liber de către acesta, imitând un anumit model preferat, cu care acesta dorește sau tinde să se identifice. Acest tip de mască sau imagine personală este expresia aderenței sau a influenței pozitive pe care un anumit model uman o exercită asupra individului respectiv, care caută
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
diferite, deși conținutul tematic și semnificația lor este aceeași, raportată la descărcarea colectivă a pulsiunilor libidinale sexuale. Modul de manifestare este reprezentat prin dansuri cu ritmuri stereotipe, dezordonate sau sincronizate, agitație colectivă de tipul unor stări de transă generală, care imită sau chiar reproduc conduite care mimează violența. Ca exemple pot fi amintite bacanalele sau serbările dionisiace din Antichitatea clasică elenă, posesiunile demonice din Europa medievală, precum și megafestivalurile de muzică modernă (Pop, Rock etc.Ă din zilele noastre ș.a. Bucuria și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Îmi corespunde, că satisface nevoile și aspirațiile mele. În procesul de imitație sau de interiorizare a unui model valoric, majoritatea specialiștilor sunt de acord În a recunoaște existența unei conștiințe de imitație care se raportează la „conștiința valorii modelului de imitat” (E. Dupréel, P. Guillaume, I. Gobryă. Este absolut clar faptul că, pentru a ajunge la tipurile morale, este necesar să analizăm mai Întâi tipurile de modele imitate de persoană. M. Pradines semnalează existența a trei tipuri principale de modele: aă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
existența unei conștiințe de imitație care se raportează la „conștiința valorii modelului de imitat” (E. Dupréel, P. Guillaume, I. Gobryă. Este absolut clar faptul că, pentru a ajunge la tipurile morale, este necesar să analizăm mai Întâi tipurile de modele imitate de persoană. M. Pradines semnalează existența a trei tipuri principale de modele: aă modele simple, imitate prin Încercări și erori; bă modele științifice, pe care Încercăm să le reproducem prin asimilarea principiilor de acțiune și a normelor de comportament; că
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
P. Guillaume, I. Gobryă. Este absolut clar faptul că, pentru a ajunge la tipurile morale, este necesar să analizăm mai Întâi tipurile de modele imitate de persoană. M. Pradines semnalează existența a trei tipuri principale de modele: aă modele simple, imitate prin Încercări și erori; bă modele științifice, pe care Încercăm să le reproducem prin asimilarea principiilor de acțiune și a normelor de comportament; că modelele etice, care sunt imitate după criterii valorice și care trezesc În individ entuziasmul, pasiunea, aspirațiile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
semnalează existența a trei tipuri principale de modele: aă modele simple, imitate prin Încercări și erori; bă modele științifice, pe care Încercăm să le reproducem prin asimilarea principiilor de acțiune și a normelor de comportament; că modelele etice, care sunt imitate după criterii valorice și care trezesc În individ entuziasmul, pasiunea, aspirațiile, o orientare spirituală Înaltă. M. Scheler merge mai departe cu această analiză, stabilind o corelație Între valorile reprezentate de model și tipurile psihomorale de personalitate care Îi corespund. Astfel
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
model ales de către individ, În mod liber, corespunzător cu tendințele, aspirațiile sau nevoile sale, fie că Îi este impus acestuia, forțat, ca o obligativitate, căreia nu i se poate sustrage și pe care trebuie, chiar Împotriva voinței sale, să-l imite și În final să-l adopte. Să insistăm asupra acestor aspecte. Alegerea liberă a modelului cu care doresc să mă identific este opțiunea mea. Aceasta reprezintă forma sau calea firească prin care eu mă formez ca persoană sufletească și morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
categorii: pozitivi, cu caracter stimulativ, sau negativi, cu caracter represiv. Prima categorie oferă perspectiva unei deschideri, pe când a doua pe Închideria orizontului vieții. Factorii pozitivi sunt reprezentați de nivelul de educație și de instrucție a individului, existența unor modele pozitive imitate de persoană, afirmarea liberă și dezvoltarea echilibrată a individului, Încrederea În sine, sentimentul securității și curajul de a acționa, autostimularea prin succesele obținute În viață, existența unui suport moral-religios. Factorii negativi sunt reprezentați de absența unei educații și instrucții corespunzătoare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
umane” ale cetății. Din acest moment, pe toată durata existenței sale istorice, mediul uman va fi reprezentat prin cetate, prin polis. Cetatea este spațiul și universul pe care omul l-a construit În conformitate cu nevoile și aspirațiile sale. Un spațiu care imită și prelungește propria sa persoană. Un spațiu În care ordinea umană va Înlocui ordinea cosmică. Intrarea În cetate va marca nu numai o altă direcție de evoluție a omului, ci și Începutul unui lung șir de transformări și perfecționări ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
hainele unui mare personaj. Moromețianismul a devenit, ca și donquijotismul, bovarismul, o atitudine umană, determinabilă, un stil de existență. După ce a creat un concept moral prin opera lui literară, prozatorul îl identifică, acum, în sfera vieții obișnuite. Viața începe să imite literatura. Cel mai iubit dintre pământeni poate fi definit ca un roman total: romanul unui destin care asumă o istorie, romanul unei istorii care trăiește printr-un destin. Este rodul unei lecturi întinse și profunde, iar prin numărul de idei
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
de dalac, la nici douăzeci și trei de ani. A fost reînhumat, în 1877, la Sihlea. Volumul Armonii intime (1857) strânge douăzeci și patru de poezii - toată creația lui S. Prin modele și temperament, nota dominantă este romantică. Pasionat, violent, poetul îl imită pe Byron, văzându-se sub zodia unui destin tragic. Mânat de o chemare nelămurită, ar vrea să zboare spre alte tărâmuri; sufletul îi arde, avid de „senzații/de-acele ce doboară”, de priveliști „sângeroase”. Vijelia, spaima, duhul celui rău țin
SIHLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
este Dumitru Gorea, un vitrinier-șef de patruzeci de ani, și jurnalul acestuia, alcătuit din fișe neprelucrate pentru un „tratat despre ratare”. În confruntarea dintre personaj și prototipul său, „creația” este superioară naturii umane, care, prin urmare, încearcă să o imite. Succesul sau ratarea, înțelegerea factorilor care determină reușita existențială erau prezente și în Victorie clandestină. În Placebo învingător este cel ce poate să sară din „bunul simț... așa cum sare o maimuță din copacul care a adăpostit-o, deși acesta are
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
zilele detronării lui Al. I. Cuza și ale înscăunării principelui străin, S. este totodată un periodic de literatură și critică literară. Redactor era B. P. Hasdeu, iar colaboratori - Nicolae Nicoleanu, I. C. Fundescu și Ștefan Vellescu. Toți semnează cu pseudonime care imită nume chinezești; de altfel, într-o Profesiune de credință se anunță, în glumă, editarea simultană a două ediții, în limba română și în chineză, deoarece românii ar prefera numai literatura și gazetele străine. Articolele politice se referă la instabilitatea guvernelor
SATYRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289511_a_290840]
-
formare a personalității tinerilor” și ulterior „introducerea acestora în tehnica modernă de comunicare”. Formarea personalității din punctul de vedere al igienei mintale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte: a) existența unui model uman pozitiv, pe care individul să-l imite și să-l interiorizeze, văzând în el o valoare cu care tinde să se identifice; b) modelul uman trebuie să exercite o influență activă, stimulantă, asupra individului în formare; c) acțiunea modelului uman trebuie să fie centrată pe formarea identității
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sale, fără a răspunde de actele lui; în mod contrar, ideile legate de iad și pedeapsa viitoare pot genera la copii angoase, fobii, obsesii. 4. Copilul și familia Pentru copii, părinții reprezintă modelul. Relațiile dintre părinți și comportamentul acestora sunt imitate de copiii din familie. Atitudinea părinților față de copii vectorializează atitudinea copiilor față de părinți, precum și a copiilor între ei în cadrul fratriei. În această privință, cele mai importante devianțe care apar sunt rezumate prin sintagma „ură familială” (G. Robin). Ura familială este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modelele” umane și de viață copilului, punând în felul acesta bazele formării acestuia. Importanța modelelor familiale este esențială în viitorul proces de formare a persoanei umane. Modelele familiale, parentale, sunt adoptate sau respinse în primul rând în plan emoțional, fiind imitate, acceptate sau impuse. În orice situație, însă, ele sunt „asimilate” și „interiorizate” de copil, fiind „retransmise” descendenților acestora. Formarea copilul în familia sa de origine este în primul rând emoțional-afectivă. Ea va fi completată și continuată de către formarea educativ-instructivă, oferită
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ca manifestare pulsională de a intra în posesia acestora, în sensul de a le „interioriza”. Existența se va concentra pe sentimentul de posesiune. Aceasta are ca semnificație „identificarea” cu obiectul reclamei. Altfel spus, nevoia de „a fi” sau de „a imita” „modelele” cărora li se face reclamă. De fapt, este vorba despre „modele dominante calitativ”, care, prin repetiție propagandistică continuă și prin prezența lor din abundență, „închid” sau mai exact spus „acoperă/confiscă” viața indivizilor, a colectivităților umane. Din acest moment
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
locuitorii unei țări etc. Un rol la fel de important în ceea ce privește starea de sănătate mintală a grupelor social-umane îl au mecanismele de acțiune a grupelor asupra indivizilor care intră în componența acestora. În sensul acesta, influenți sunt următorii factori: a) imitația: subiectul imită conduitele membrilor grupului căruia îi aparține și această imitație constă din următoarele: învățarea cmportamentelor specifice, existența unor reacții identice în situații identice; b) sugestia este tendința de a repeta o reacție așa cum a fost ea văzută într-o situație analoagă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de educație; - calamități naturale (incendii, inundații, cutremure de pământ, accidente tehnologice, chimice sau nucleare). Aceste grupe de factori morbigenetici acționează asupra grupurilor social-umane producând presiuni prin intermediul unor „modele negative” și ducând la apariția stărilor de dezechilibru psihosocial. Aceste „modele” sunt imitate și acceptate automat prin mecanisme de contagiune psihică colectivă, devenind forme de comportament, modele de gândire și sensibilitate, forme de comunicare și relații interpersonale. În final, grupurile umane se vor identifica cu aceste „modele impuse”, preluate automat și nereflexiv, necritic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
forma psihosocială a conduitelor de tip comportamental psihopatic sau tulburări de conduită caracteriopatice. Sociopatiile nu trebuie privite ca boli, ci ca devianțe comportamentale datorate unor cauze exogene diferite: frustrări afective, carențe educaționale, familii dezorganizate, imitația unor modele negative, conduite antisociale imitate ca urmare a contactului cu indivizi delincvenți, asocierea cu grupurile de tineri delincvenți, lipsa de control și dezinteresul părinților sau al educatorilor. De regulă, sociopații se recrutează din rândul tinerilor adolescenți în perioada crizei de dezvoltare (pubertate și adolescență). Conduitele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]