3,755 matches
-
atât mai evidentă dacă ne raportăm și la cele spuse de Dragomirescu mai departe: Ascultând de legea această stilistica, o cauzala mai poate fi și o propozițiune independența pură (ceea ce n-a observat Tiktin) tot grație concentrării sintactice. O propozițiune imperativa are dreptul să fie considerată că independența sau principala, numai întrucât este și ea un fenomen de brachilogie: ea implică o independență supraordonata pe care nu trebuie niciodată să o exprimăm: "Eu vreau sau îți ordon: nu mișcă!" se poate
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sens strict) semnificatul propriu combinărilor de unități lexematice sau categorematice cu morfeme în cadrul propozițiilor, cum ar fi: "singular", "plural", "activ", "pasiv" etc.; (5) semnificatul ontic valoarea existențiala atribuită stării de lucruri desemnate într-un enunț, de pildă: "afirmativ", "negativ", "interogativ", "imperativ" etc. (Coseriu, 1973, pp. 136-137; cf. și Coșeriu, 1994b, pp. 66-70). 37 Aș fi putut adaugă o coloană și pentru sunet (son), în care am fi avut FONOLOGIA în dreptul aspectului condensat și un semn de întrebare (?) în dreptul aspectului fluid. Într-
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
perfecționarea de ansamblu a ființei sau a personalității umane. Funcțiunea ei are loc prin intermediul judecaților educatorului care, apreciind, aprobă sau dazaprobă faptele, manifestările, cursul evolutiv al moralității sau civismului persoanei sau al grupului. Judecățile estimative sunt finalizate de cele decisiv imperative sau recomandative, deziderative, in general incitative. Aspectul de sancțiune are loc, în primul rând, în conștiință, prin procesele suferinței interioare, a mustrărilor, căinței, regretelor, a trăirii vinei etc., pe de o parte, sau prin acelea ale satisfacției, încurajarii și îmboldirilor
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
și uneori radicale, de tipul "sau... sau" (sau viață profesională/carieră sau viață de familie), reușita într-unul dintre cele două domenii presupunând, adesea, sacrificarea celuilalt palier. Datorită modelelor culturale și de socializare, acest echilibru este formulat în termeni mai imperativi pentru femei, decât pentru bărbați și, implicit, este trăit mai tensionat de către acestea pentru că stă sub semnul precarității, al conflictului de rol și al eternei negocieri problematice a distribuirii muncii reproductive din spațiul privat. Aceasta este starea de fapt caracteristică
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
o distanță pe care psihologul o identifică instanțiatoare de dihotomii între două tipuri de psihologie: una care privește spre adâncurile din noi ca spre o prăpastie cu forțe întunecate ce trebuie ținute sub control, și alta care își acceptă clocotul imperativ al adâncurilor psihice pentru a-i gratifica pretențiile: „Conceptele cheie în noua psihologie dinamică sunt spontaneitatea, eliberarea, naturalețea, alegerea liberă, acceptarea de sine, conștientizarea impulsurilor, satisfacerea trebuințelor primare. Înainte erau cele de control, inhibiție, disciplină, instruire și modelare, pe principiul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
întregul sistem de valori nu numai ce i se opune direct, dar care se vrea doar paralel, marginal, deci liber și independent. Cu alte cuvinte, valorile oficiale neagă în mod radical teoretic și practic totalitatea valorilor autentice. Heteronimia lor este imperativă, abuzivă și represivă, expresie directă a statului polițist în domeniul cultural. Teoria valorilor pure pare o aberație scandaloasă și intolerabilă. Ceea ce un sociolog român, uitat pe nedrept (Mihai Ralea), numea sancțiunile premiale, sunt impuse, în sfârșit, printr-un întreg sistem
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fictiv) subiect (filozofic) universal, nu poate fi demonstrată altfel decât prin analogii, cel mult, cu imperativul categoric kantian. Reacție perfect legitimă, într-un fel. Doar că imperativul meu nu... coincide (și el este perfect îndreptățit să nu coincidă neapărat) cu imperativul tău etc. Apare deci un conflict insolubil, care relativizează și dizolvă orice judecată critico-literară pretins absolută. Mai poate fi amintit, în trecere, și faptul că sociologia lecturii, estetica receptării și alte considerații moderne, inclusiv de ordin istoric-literar, elimină și ele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Johnson, L., A Morally Deep World. An Essay on Moral Significance and Environmental Ethics, Cambridge University Press, Cambridge, 1991. Johnson, Andrew, "Animals as food producers", în Ben Mepham (ed.), Food Ethics, Routledge, Londra, New York, 1996, pp. 49-63. Jonas, Hans, The Imperative of Responsibility. In Search of an Ethics for the Technological Age, The University of Chicago Press, Chicago, Londra, 1984. Kant, Immanuel, "Idea for a Universal History with a Cosmopolitan Purpose", în Hans Reiss (ed.), Political Writings, traducere de H. B.
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Londra, 1974, pp 88-89. 328 Jonathan Glover, What Sort of People Should There Be?, Penguin, New York, 1984. 329 Visser't Horft Hendrik Ph., Justice for Future Generations and the Environment, Kluwer Academic Publishers, 1999, p. 46. 330 Hans Jonas, The Imperative of Responsibility. In Search of an Ethics for the Technological Age, The University of Chicago Press, Chicago, Londra, 1984. 331 Joel Feinberg, "The Rights of Animals and the Future Generations", în William Blackstone (ed.), Philosophy and Environmental Crisis, University of
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
componente fundamentale: subiectul vorbitor (emițătorul), ascultătorul (receptorul) și conținutul comunicării. Încă din 1933, K. Bühler identificase trei funcții ale limbii: expresivă sau emotivă (desfășurată la emițător; exprimă atitudinea acestuia în procesul de comunicare), conativă (orientată spre destinatar; este specifică modalității imperative și interogative a comunicării) și funcția cognitivă sau referențială (orientată spre referent). La acestea, Roman Jakobson adaugă alte trei funcții - fatică, metalingvistică, poetică - completând schema lui K. Bühler. Având în vedere un număr de șase factori - emițătorul și receptorul, mesajul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
înconjurătoare. Trăirile personale se actualizează prin formule de adresare directă (la colocutor cu alocutive în cazul vocativ), prin construcții incidente (vizează direct colocutorul) de tipul: "Așa cum știți", "vezi bine", "bată-te norocul" etc. Atitudinea injonctivă își găsește expresia în construcții imperative, verbe la modul imperativ, enunțuri care conțin o urare (admirație, adulație, peiorativă). Funcția conativă are ca marcatori gramaticali persoana a II-a (la pronume și la verb). Dintre moduri, imperativul reprezintă expresia gramaticală a funcției conative, iar dintre categoriile gramaticale
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
actualizează prin formule de adresare directă (la colocutor cu alocutive în cazul vocativ), prin construcții incidente (vizează direct colocutorul) de tipul: "Așa cum știți", "vezi bine", "bată-te norocul" etc. Atitudinea injonctivă își găsește expresia în construcții imperative, verbe la modul imperativ, enunțuri care conțin o urare (admirație, adulație, peiorativă). Funcția conativă are ca marcatori gramaticali persoana a II-a (la pronume și la verb). Dintre moduri, imperativul reprezintă expresia gramaticală a funcției conative, iar dintre categoriile gramaticale ale substantivului se utilizează
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
grupuri mari de oameni, într-un anumit moment. Dintr-o perspectivă strict lingvistică, funcția persuasiv-imperativă este marcată de persoana a II-a a pronumelui personal și a verbului, de cazul vocativ al substantivului/ pronumelui personal și/ sau de utilizarea modului imperativ al verbului din limba română. Sunt utilizate mărcile suprasegmentale ale enunțului centrat pe receptor, dintre care intonația exclamativă/ interogativă (Privește-l! De ce nu îl vizitezi?). Aici intervin însă și alți factori decât aceia de natură fonetico-fonologică și gramaticală. Două sunt
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ocular (adj./ s.m.); en. ocular/ eyepiece. lat. pes, pedis (s.m.) "picior bărbătesc" ,,pedal spasm" Contractura piciorului în extensie și în "varus". fr. pedospasme (s.m.); ro. pedospasm (s.n.); en. pedal spasm. Metaforele conceptuale/ terminologice generate de patternul "Părțile corpului omenesc" corespund imperativelor științifice de uniformizare terminologică/organizare a domeniului/ ramurii (mai ales în cazul bolilor) etc. Un ultim subsistem conceptual dezvoltat pe modelul antropocentric, pe care îl avem în vedere este Senzații (Tabel 4). Constructele cognitive din categoria senzitivului sunt mai puțin
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
pentru a o Învăța și a o pune În act menține spiritul treaz, remaniază, ajustează, creează aspirații, scopuri etice. Iată, numai a da subiectului social cuvântul, a-l responsabiliza, poate avea efectul unei intervenții clinice asupra puterii obscure, impersonale, adesea imperative. Măcar intimidează și limitează discursul unor exponenți agresivi și inconștienți ai puterii și tot e ceva. În urmă cu mai bine de trei decenii am utilizat pentru prima oară lucrările lui Max Pagès. Domnul profesor Andrei Cosmovici Îmi spune că
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
i de a sim?i, care prezint? remarcabilă proprietate c? exist? �n afară con?tiin?elor individuale. Nu numai c? aceste tipuri de conduit? sau de g�ndire s�nt exterioare individului, dar ele s�nt dotate cu o putere imperativ? ?i coercitiv? �n virtutea c?reia se impun lui, fie c? vrea, fie c? nu�. [Leș r�gles de la m�thode sociologique (1895), Presse Universitaire de France, Paris, 1967, pp.�3-4]. S�nt prezentate aici dou? tr?s?turi distinctive
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de partid e dură. Interesele partidului sunt totdeauna mai presus de orice interes personal al membrului de partid. E aproape ca în armată: „Ordinul nu se discută, ordinul se execută”. Lucrurile devin - dacă pot forța ușor limba română - și mai imperative, când partidul are nevoie de ceva. Și când nu are nevoie partidul de ceva? PSD-ul a avut nevoie să rezolve situația de criză creată prin destituirea dnei Rodica Stănoiu din funcția de Ministru de Justiție. Deși era evident că
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
în Cișmigiu etc., când problemele României sunt de o gravitate atroce. Pericolul care pândește o publicație deschisă este că noblețea ei poate fi înlocuită de o caricatură. Când polifoniei i se substituie cacofonia, o redresare a „cursului de zbor” devine imperativă. Cineva trebuie să stabilească azimutul. Cred că tinerii, foarte tinerii redactori ai Cotidianului și conducerea ziarului au nevoie să decidă asupra profilului publicației lor. Colaboratorii trebuie să le respecte acest drept și să le dea timpul să opteze. Este exact
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
surselor. El cuprinde Coranul și narațiunile despre viața Profetului așa cum le-a aprobat el (ahadith). Al doilea - interpretările surselor islamului. Al treilea - punerea în practică a acestor interpretări de-a lungul istoriei societăților musulmane. Aici este adusă în discuție sugestia imperativă făcută de francezul de origine algeriană Mohhamed Arkoun care cere să se facă distincția între faptul coranic („apariția revelației, primită de către Profet și transmisă de el pe cale orală de-a lungul unei perioade de 23 de ani”) și faptul islamic
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
aplicații la domeniul afacerii, precum și relația dintre cultură organizațională valori și principii morale și instrumentalizarea acestora în cadrul organizațiilor de afaceri. Capitolul 4 dezvoltă Noul referențial politic al lumii: dezvoltarea durabilă. În vederea unei distribuții corecte a șanselor, echitatea distributivă inter-generativă devine imperativă. Această problemă vizează disponibilitatea societății, a economiei și a fiecăruia dintre noi de a accepta schimbări majore în comportamentul nostru de producție și consum și, în general, în stilul nostru de viață. Dar cele mai importante schimbări trebuie să se
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cea legată de relația stat vs. piață. Bob Jessop, analist politic american 26, susține că asistăm la trecerea de la statul de tip "welfare", cu profil "keynesian", la statul de tip "workfare", cu profil "shumpeterian". În "welfare", prin politici de planificare imperativă, statul intervenea și genera erorile pieței (ex. indivizii aflați în afara pieței muncii primesc ajutor de la stat fără a da nimic în schimb societății). În "workfare", statul se delimitează în mare măsură de piață, lăsând libertatea de acțiune economiei deschise. Admițând
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
profitul și performanța, totul se desfășoară pe orizonturi temporale și spațiale mici, pierzându-se din vedere orizontul de dezvoltare durabilă a lumii și a comunităților în special. Cu toate acestea, în vederea unei distribuții corecte a șanselor, echitatea distributivă inter-generativă devine imperativă. Această problemă vizează disponibilitatea societății, a economiei și a fiecăruia dintre noi de a accepta schimbări majore în comportamentul nostru de producție și consum și, în general, în stilul nostru de viață. Dar cele mai importante schimbări trebuie să se
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
În condițiile în care esența tehnologiei a devenit modul de a fi al ființei umane, necesitatea scrutinului etic drastic asupra orientării cercetării tehnologice pare din ce în ce mai justificată. Iar direcția expres imprimată dezvoltării umane și implicit legăturii știință-tehnologie-societate este clară și din ce în ce mai imperativă: dezvoltarea umană durabilă. 5.1. Teoretizări despre raportul știință tehnologie societate Relația tehnologie-societate a fost diferit abordată în literatura academică, dar îndeajuns de des, încât să avem astăzi un tablou amplu asupra fenomenului. Dacă ar fi rezumate punctele de vedere
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Journal of Financial Economics, vol. 3, nr. 4, 1986. Jessop, B., The Future of the Capitalist State, Cambridge, Polity Press, 2003. John, V., P., "Mapping the Consequences of Technology on Public Relations", în New Jersey, iulie, 2008. Jonas, H., The Imperative of Responsibility: In Search of Ethics for the Technological Age, University of Chicago Press, 1984. Jones, C., M. Parker, et al., For Business Ethics: A Critical Text, Rutledge, Londra, 2005. Kolb, D.A., "Organizational Psychology: An Experiential Approach to Organizational Behavior
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
between organizational culture moral values and principles and the way of their instrumenting, in business organizations. Chapter IV enhances the New political referintial of the world: sustainable development. In order to accurately distribute the chances, the inter-generative distributive equity becomes imperative. This issue aims for the availability of society, economy and every one of us to accept major changes in our production and consumption behavior and in our life style in general. But the most important changes must occur in the
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]