10,269 matches
-
simțea comfortabil cu conceptele determinismului biologic. 37. Kathleen Canning, Languages of Labor and Gender: Female Factory Work in Germany, 1850-1914, Cornell University Press, Ithaca, 1996; Marion A. Kaplan, The Making of the Jewish Middle Class: Women, Family, and Identity in Imperial Germany, Oxford University Press, New York, 1991. Capitolul 1 De la disperare culturală la renaștere naționalătc "Capitolul 1 De la disperare culturală la renaștere națională" 1. Gheorghe Brătescu, Științele biologice și medicale În România, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 30. 2
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
The Peculiarities of German History: Bourgeois Society and Politics in the Nineteenth-Century Germany, Oxford University Press, Oxford, 1984. 4. Pentru o discuție a evoluțiilor similare din alte țări ale Europei de Est, vezi Gary Cohen, Education and Middle-Class Society in Imperial Austria, Purdue University Press, West Lafayette, Ind., 1996; Harley D. Balzer (ed.), Russia’s Missing Middle Class: The Professions in Russian History, N.Y.:M.E. Sharpe, Armonk, 1996; András Gerö, Modern Hungarian Society in the Making: The Unfinished Experience, Central
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
California Press, Berkeley, 1978. Jowitt, Kenneth (ed.), Social Change in Romania, 1860-1940: A Debate on Development in a European Nation, University of California Press, Berkeley, 1978. Kaplan, Marion, The Making of the Jewish Middle Class: Women, Family, and Identity in Imperial Germany, Oxford University Press, New York, 1991. Kerber, Linda K., Women of the Republic: Intellect and Ideology in Revolutionary America, W.W. Norton, New York, 1986. Kevles, Paul, In the Name of Eugenics: Genetics and the Uses of Human Heredity, Knopf, New York
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
posibilităților conceptuale, a tentativelor de a instaura o lume alternativă inclusiv în domeniul intelectual. Filosofia se supune legilor apariției speciilor: formele cele mai puțin adaptate pier, cele mai apte să supraviețuiască rezistă și prind rădăcini. Selecția se operează prin convertiri imperiale și prin lovituri de stat. Forțele care triumfă aruncă în prăpastie tot ceea ce nu e de niciun folos pentru dezvoltarea și dominația lor. Zona geografică a acestei fierberi fără precedent de multă vreme în Istorie poate fi desenată cu ușurință
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
îi permite așadar papei Silvestru I să-și exercite suveranitatea asupra Romei, a Italiei și a Occidentului. Biserica mai obține întâietatea asupra celor patru orașe principale: Antiohia, Alexandria, Constantinopol, Ierusalim. Legatul mai include palatul Latran, Piața Sfântul Petru și însemnele imperiale. Sau despre cum să-i dai Domnului ceea ce aparține cezarului... Pentru a demonstra caracterul fals al acestei donații, Valla se sprijină pe argumente filologice și pe întorsături de frază: limba documentului trădează o latină merovingiană din perioada târzie, și nicidecum
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
domeniului acțiunii posibile și a părții incompresibile pe care trebuie s-o acceptăm deschide și ea căi considerabile în vederea edificării unei morale hedoniste. O criză de litiază renală poate fi stăpânită fără probleme cu categoriile formulate de filosofii din perioada imperială. Cu niște limite, desigur, pentru că Montaigne nu ia apărarea celor care legitimează durerea pretinzând că ea ne permite să ne măsurăm și să ne exercităm puterile. Eseurile abordează în mai multe rânduri și problema sinuciderii. în vălmășagul expozeului în care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pe Horațiu, căruia îi oferă ferma lui din ținutul sabinilor, pe Vergiliu, care i-a datorat independența, dar și subiectul Georgicelor, și pe alți câțiva actori ai vieții literare a momentului. Prețul cerut pentru acest ajutor? O susținere a regimului imperial în operele semnate cu numele lor... Căzut în dizgrația lui Augustus după executarea cumnatului său, Mecena se retrage din afaceri și se mulțumește cu o existență de intelectual hedonist. Istoria îi atribuie inventarea piscinelor încălzite la Roma... -5- Capodopera? Modul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
latină, a elabora noțiuni, a efectua trecerea de la greacă la această limbă atât de puțin făcută pentru gândire, a transplanta epicurismul pe meleagurile campaniene sau romane, a rafina doctrina Grădinii și a o reformula pentru spațiul italic și pentru epoca imperială, a inaugura poate o serie de noutăți tehnice pentru a urma și a dezvolta atomismul abderitan, dar și a emite teorii asupra meteorilor, a alcătuirii materiei, a genealogiei fenomenelor geologice - cunoștințele acestui om și competența sa par fără limite. Un
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
te agăți de vreme ce toți trebuie să murim... înțelepciunea constă în a face din necesitate o virtute, în a te integra în mersul natural al lucrurilor și a nu te răzvrăti împotriva unui fenomen asupra căreia nu ai nicio putere - stoicismul imperial va reține această lecție. Totul se naște, așadar totul moare, ar fi o nebunie să nu accepți eterna reîntoarcere a acestei legi a naturii și să nu te pregătești pentru sfîrșit. Oamenii trăiesc ca și cum n-ar trebui să moară niciodată
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
distincte a relațiilor internaționale în lumea britanică ține, fără îndoială, de poziția diferită a țărilor Commonwealth-ului, în ierarhia de putere internațională, față de cele două superputeri, mai ales în anii ’60-’70. Ea se construiește în același timp peste o tradiție imperială, dar și academică, îndelungată și particulară, cu norme, cutume, practici diplomatice, medii academice, modalități de reflecție socio-politică și teorii politice consacrate. Pentru autorii proveniți din acest mediu și influențați de această tradiție, lumea relațiilor internaționale era și este în bună
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Wallerstein afirmă că sistemul global a cunoscut, din momentul constituirii sale, două formule de organizare: imperiul-lume și economia-lume. Într-un imperiu-lume există un singur centru, care își folosește puterea pentru a distribui resursele în interiorul lumii pe care o conduce. Roma imperială este cel mai cunoscut exemplu de acest fel - resursele adunate din provincii sau prin tributul statelor aflate pe orbita sa erau redistribuite prin voința puterii centrale. În economia-lume, puterea nu mai este concentrată într-un singur punct, mai multe centre
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acest lucru nu înseamnă că democrațile sunt mai pașnice decât alte regimuri politice (Levy, 2003, p. 13). Cercetările în domeniu arată că democrațiile au aceeași predispunere de a declanșa războaie ca și regimurile autoritare, ele implicându-se deseori în războaie imperiale; într-un război dintre un regim democratic și unul autoritar, primul este de cele mai multe ori inițiatorul; democrațiile se angajează ocazional în acțiuni sub acoperire una împotriva celeilalte (Ibidem). Modelul normelor și culturii democratice sugerează că societățile democratice sunt inerent împotriva
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
regionale. Însă în timp ce ordinele regionale non-europene existau sub formă de imperii, ordinea europeană se baza pe state suverane moderne. De asemenea, în timp ce celelalte ordini acopereau o regiune și erau mai degrabă „introverte”, ordinea europeană și cu atât mai mult cea imperial europeană se baza pe un sistem inter-oceanic și era una globală ca orientare (scop), având pretenții de universalism (Knutsen, 1999, pp. 1-5). În cel mai general sens, ordine înseamnă organizarea și, prin urmare, interacțiunea unor elemente conform unui model. Considerând
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York. Baldwin, David A. (1993a), „Anarchy in International Relations Theory: The Neorealist-Neoliberal Debate”, în David A. Baldwin (ed.), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York. Barkawi, Tarak, Laffey, Mark (1999), „The Imperial Peace: Democracy, Force and Globalization”, European Journal of International Relations, 5 (4). Barnett, Thomas P.M., Gaffney, Henry H. Jr. (2003), „Global Transaction Strategy”, Military Officer, 30 aprilie (disponibilă la adresa HYPERLINK "http://www.thomaspmbarnett.com/published/gts.htm" http://www.thomaspmbarnett
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
University Press, Oxford. Baylis, John și Smith, Steve (eds.) (2005), The Globalization of World Politics: An Introduction to International Relations, ed. a III-a, Oxford University Press, Oxford. Bender, Peter (2003), „The New Rome”, în Andrew J. Bacevich (ed.), The Imperial Tense: Prospects and Problems of American Empire, Ivan R. Dee, Chicago. Bernstein, E.M. (1940), „War and the Pattern of Business Cycles”, The American Economic Review, 30 (3), septembrie. Betts, Richard K. (2003), „The Delusion of Impartial Intrevention” în Chester A
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Huntington, Samuel P. (1999), „The Lonely Superpower”, Foreign Affairs, 78 (2), martie-aprilie. HYPERLINK "http://www.mtholyoke.edu/acad/intrel/pol116/ikenberry.htm" Ikenberry, G. John (2001), „Getting Hegemony Right”, The National Interest, 63, primăvara. Ikenberry, G. John (2002), „America’s Imperial Ambition”, Foreign Affairs, 81 (5), septembrie/octombrie. Jackson, Robert și Sørensen, Georg (1999), Introduction to International Relations, Oxford Univeristy Press, Oxford. Jackson, Robert și Sørensen, Georg (2003), Introduction to International Relations: Theories and Approaches, ed. a II-a, Oxford University
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
importantă; e logic doar, nu? E vorba, așadar, doar să faci ordine Între ele. Prea puțin la curent cu ideile și cu manevrarea lor, ca și cu procedeele ce permit inventarea unora noi, generalul se hotărăște să meargă la biblioteca imperială, loc a priori ideal pentru a-și procura idei insolite, În așa fel Încât „să fie avizat asupra forțelor adversarului” și să dea, În maniera cea mai organizată cu putință, de urma ideii originale pe care o caută. * Vizita la
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
mișcările de populație din alte zone, dar acest transfer uman era constant și lipsit de complicații pentru New York. În plus, românilor plecați din Vechiul Regat li se adăugau cei din Transilvania, Banat și Bucovina, care luau drumul Americii din cauza asupririi imperiale vieneze. Oricum, emigrația română În direcția Americii a devenit Înainte și imediat după Primul Război Mondial o realitate acceptată, chiar dacă nu era una frecventă, și nu mai surprindea pe nimeni că, la un moment dat, cineva scria că „Marele transatlantic
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
context, În problema identității (cu precădere a identității ucrainene), el a scris o serie de articole ce au fost publicate În reviste de prestigiu ca European Security sau Problems of Post-Communism. Argumentul central al articolului prezent este acela că „tranziția imperială” (imperial transition) sau decolonizarea fostului imperiu sovietic se manifestă printr-un proces de recuperare a trecutului, proces ce se desfășoară la nivel național În statele emergente. Mecanismele caracteristice acestui fenomen sînt rescrierea istoriei naționale și restructurarea memoriei colective. Cazurile pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În problema identității (cu precădere a identității ucrainene), el a scris o serie de articole ce au fost publicate În reviste de prestigiu ca European Security sau Problems of Post-Communism. Argumentul central al articolului prezent este acela că „tranziția imperială” (imperial transition) sau decolonizarea fostului imperiu sovietic se manifestă printr-un proces de recuperare a trecutului, proces ce se desfășoară la nivel național În statele emergente. Mecanismele caracteristice acestui fenomen sînt rescrierea istoriei naționale și restructurarea memoriei colective. Cazurile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o cultură comună. Prin prisma acestui argument, Kuzio vede proiectele de construcție a noilor state-națiune ca o formă intensă a unei politici identitare (identity politics), preocupată de rescrierea istoriei și de recuperarea diferenței față de „fratele mai mare”, Rusia - alter ego-ul imperial (the imperial Other). Preocupat de ideea alterității, Kuzio prezintă mai Întîi imaginea pe care istoriografia sovietică o construise popoarelor dominate pentru a o pune apoi În contrast cu istoriografiile recente ale fostelor republici sovietice. Kuzio afirmă că istoriografia sovietică post-1934 se afla
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
comună. Prin prisma acestui argument, Kuzio vede proiectele de construcție a noilor state-națiune ca o formă intensă a unei politici identitare (identity politics), preocupată de rescrierea istoriei și de recuperarea diferenței față de „fratele mai mare”, Rusia - alter ego-ul imperial (the imperial Other). Preocupat de ideea alterității, Kuzio prezintă mai Întîi imaginea pe care istoriografia sovietică o construise popoarelor dominate pentru a o pune apoi În contrast cu istoriografiile recente ale fostelor republici sovietice. Kuzio afirmă că istoriografia sovietică post-1934 se afla În slujba
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
au moștenit o națiune definită și articulată. De aceea, spune Kuzio, construirea națiunii și a instituțiilor ocupă un loc central În tranziția de la imperiul sovietic la noua stare de fapt. Statele postsovietice combină elemente de blocaj și contradicție Între rămășițele imperiale, democrații trucate și națiuni limitate. Ele sînt În căutarea istoriei pierdute În era pre-imperială pentru a putea confirma În prezent legitimitatea existenței lor. Ca și În alte state postcoloniale, numai elita are conștiința unei comunități imaginare, și de aceea naționalismul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
poată trece ușor”. Există, desigur, multe orașe care respectă, În linii mari, modelul lui Descartes. Din motive evidente, majoritatea dintre ele au fost proiectate Încă de la Început ca orașe noi, deseori utopice. Acolo unde nu au fost construite prin decret imperial, ele au fost concepute de fondatorii lor astfel Încât, suprafețele dreptunghiulare uniforme și repetitive ce le constituie să favorizeze dezvoltarea lor. Un exemplu de așezare cu structură de tip grilă este imaginea aeriană a centrului orașului Chicago la sfârșitul secolului al
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
rămâne cam așa cum e Bruges-ul, În vreme ce la periferii este mai probabil să se observe influențele unuia sau mai multor planuri urbanistice. Uneori, diferența Între cele două stiluri este foarte netă, cum este cazul contrastului puternic Între vechiul Delhi și capitala imperială New Delhi. Alteori, autoritățile iau totuși măsuri drastice pentru a modifica un oraș existent. Reamenajarea Parisului de către prefectul regiunii Seine, baronul Haussmann, În timpul lui Ludovic Napoleon, a fost un astfel de program de lucrări publice grandios, care s-a derulat
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]