2,209 matches
-
al., 2000: 1397). Preluând această distincție, putem afirma că instituțiile facilitează cooperarea prin inducerea de așteptări ce iau forma asigurării, În timp ce rețelele realizează același lucru consolidând Încrederea Între parteneri. Fiind generată de o instituție formală cu caracter general, asigurarea este impersonală și universală În raza de aplicare a instituției și, prin inducerea stimulentelor de conformare, determină patternuri predictibile de acțiune. Pe de altă parte, Încrederea este un substitut funcțional al asigurării, iar rețelele Îndeplinesc funcții similare instituțiilor, diferența constând În particularizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
urmă consideră instituțiile ca variabile explicative ale performanței economice și nu ca variabile de explicat prin prisma altor variabile sociale (structura). Economiștii „formaliști” consideră că, odată cu modernizarea, nivelul implicării acțiunii În relații sociale scade și că instituții formale guvernează tranzacțiile impersonale ce se realizează pe piață. Istoricul instituționalist North Împărtășește aceeași viziune atunci când afirmă (1990:34) că, În societățile moderne, creșterea complexității tranzacțiilor ce implică numeroși indivizi și sunt extinse În timp și spațiu, ca urmare a diviziunii muncii, este asociată
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și de cea pur altruistă și care, generând Încredere, promovează eficiența de tip Pareto În relația dintre parteneri, adaptarea complexă Între aceștia și economii de timp. Uzzi pornește de la asumpția neoclasică conform căreia tranzacțiile pe piață se realizează prin legături impersonale sau ocazionale (arm’s-length ties) care se stabilesc și se schimbă În funcție de interesul comercial În tranzacția respectivă. Acțiunea este motivată de interesul economic, iar actorii Își schimbă furnizorii și clienții pentru a evita dependența și a beneficia de oportunitățile oferite
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care implicarea favorizează acțiunea economică (În sensul optimizării tranzacțiilor și adaptabilității organizațiilor) depinde de calitatea legăturilor interorganizaționale, poziția În rețea și arhitectura rețelei (1997:60). În ceea ce privește calitatea legăturilor, acestea se plasează, În concepția autorului pe un continuum Între legături ocazionale, impersonale, de piață și legături implicate. Preluând distincția lui Granovetter (1973, 1983) am spune că, Între cele două extreme, se află legăturile slabe, legături ce permit transferul de resurse sociale (reciprocitate, Încredere, atașament), dar care, În primul rând, au o componentă
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
comunicare care influențează relațiile interpersonale în conducere. Dimensiunile expunerii și a feedback-ului afectează stilul de conducere al liderului și managerului. Dacă estompează cele două dimensiuni, zonele necunoscute domină (domeniul ascuns și domeniul necunoscut) și rezultă un stil de conducere impersonal. Ei bine, așa s-a amplificat birocrația. Ca manager sau lider al organizației știm foarte puțin despre oamenii cu care lucrăm, iar aceștia, la rândul lor, nu sunt interesați să primească feedback-ul din partea noastră. Presupunând că se accentuează procesul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ale iubirii: carnală, intelectuală și celestă. Gerda Barbilian greșea fundamental crezînd că Ion Barbu nu i-a închinat nici un poem de dragoste Helgăi. Este chiar Joc secund, cartea lui canonică. Iar decriptarea e la îndemîna oricui: EL GAHEL, dragoste înălțată, impersonal, la rang de erotism cosmic, divin, imn ridicat lui EL, Mîntuitorul, dar și GAHEL-ei, Helga, ecou potrivit și cu numele scandinav al Zeiței Infernului și a Morții: (H)Elga Hel". Cine ar urmări cu atenție paginile de atitudine, confesiune și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a depășit în ultimii ani zona campusurilor americane de pe Coasta de Vest devenind un canon din ce în ce mai agresiv pe piața discursului public din Europa. El marchează un reviriment al stalinismului agresiv, în care o mână de oameni, deghizată într-o instanța impersonală, decide ce e corect și ce nu, ce se face și ce nu, ce ai voie să spui și ce nu. Pedeapsa pentru încălcarea acestui cod nescris, dar extrem de influent poate fi, câteodată, nimicitoare, deși juridic vorbind, cu excepția discursului negaționist
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
la rigoare, de a uni elemente din mulțimi distincte. Aș vrea ca președintele să nu se mai închipuie domnitor și să creadă că voința personală este suficientă pentru schimbarea direcției de mers a societății. Aș vrea ca structuri de stabilitate, impersonale, să primeze: legea să fie pentru toți, deficitul bugetar să fie limitat prin Constituție, parlamentarii să nu îndrăznească, nici măcar în vis, să-și amnistieze complicii, instituțiile statului să fie funcționale și să-și facă datoria, indiferent de "carisma", dibăcia, vizibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ochi verzi, mari și lichizi, care priveau aceeași pânză. Din Întâmplare, Încrucișaseră două zâmbete politicoase și oarecum complice, făcuseră un comentariu scurt despre pictura pe care o admirau amândoi (și natura, subliniase ea, are pasiunile ei), Își luaseră un rămas-bun impersonal În tăcere, iar ochiul antrenat al lui Faulques observase gentuța de fotograf care Îi atârna femeii pe umăr, și o ciudată Împletire de pași și hazard prin sălile muzeului, cu altă coincidență scurtă, de astă dată fără vorbe și surâsuri
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
parte, ele aduc la același numitor fragmentele compartimentate ale existenței, pe de alta ajută la formarea unei diferențe În interiorul masei compacte de amănunte a jurnalului. Așadar, subiectivitatea, abandonul În mărturisire devin forțe structurante ale discursului. Ale unui discurs care din impersonal și abstract, la Începuturile sale, ni se relevă ca o entitate subiectivă purtătoare de sens. Efect secundar al mărturisirii, intimul organizează, din fundal, o materie a cărei forță nu e dată de necesitatea continuării scrisului (ca Într-o povestire sau
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
să-l irite pe autor: „La Paris am slăbit, la Cannes iarăși m-am Îngrășat” (Petru Comarnescu)5. Identități suplimentare Jurnalul intim pune bazele unei noi identități a scriitorului. Personajul posesor al unei biografii obiective, Înregistrată ca atare, oficial și impersonal, dobândește dintr-odată o identitate suplimentară: autobiografia. Portretului fotografic i se adaugă, Începând cu acest moment, autoportretul din cuvinte. Dar relația dintre acestea nu este necesarmente una de similitudine sau măcar de continuitate. Imposibilitate nu doar fizică, ci și psihologică
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
al practicii confesive. Focalizarea internă (termenul e al lui Gérard Genette) produsă În momentul În care un autor Începe să țină un jurnal este o operație doar În aparență aflată sub control. În realitate, ea tinde să fie o construcție impersonală, un obiect cu existență independentă. Marea fatalitate a jurnalelor intime ale scriitorilor provine din faptul că ele sfârșesc prin a fi cărți publicate. În felul acesta, unul dintre termenii binomului este anulat. Intimitatea dispare la cel dintâi contact cu publicul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
care este percepută sinceritatea lor. Într-o carte despre jurnaliști și persoanele din lumea afacerilor, autorii remarcă: Este ușor să sugerezi că cineva minte cînd nu trebuie să te confrunți direct cu persoana respectivă și cînd relația are un caracter impersonal. Nesinceritatea fățișă este mai greu de înfruntat. (Comer et al. 1988:1) După cum vom vedea în continuare, nesinceritatea între soți este și mai greu de rezolvat. Ușurința relativă cu care străinii sînt acuzați că ar fi mincinoși nu asigură un
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Of the study of history. Essays moral, political and literary. Indianapolis: Liberty classics, pp.563-568 [111]. Humphrey, Nicholas 1983. Consciousness regained: chapters in the development of the mind. Oxford: Oxford University Press [323, 324, 325]. Humphreys, Laud 1975. Tearoom trade: impersonal sex in public places. (ed. extinsă). Chicago: Aldine [194]. Ibsen, Henrik 1960. Ibsen Vol.6. London: Oxford University Press [233]. Irving, Clive, Hall, Ron, și Wallington, Jeremy 1963. Scandal '63. A study of the Profumo affair. London: Heinemann [151]. Jackall
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
interpunere, mijlocire, intercalare, care presupune obligatoriu relații între trei factori, dintre care unul este mediator, se află „între” ceilalți doi. De asemenea, este o relație și în același timp se mediază o relație. În situațiile educative sunt implicați: mediatori naturali (impersonali); mediatori personali; mediatori impersonali” (Viorel Ionel - Pedagogia situațiilor educative, p. 123) Relația mediată face parte dintr-un mediu educativ ca ansamblu de situații educative. Mediile se diferențiază în: mediu natural, ca fundal educativ; mediu social, implicit formativ; mediu educativ (natural
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
presupune obligatoriu relații între trei factori, dintre care unul este mediator, se află „între” ceilalți doi. De asemenea, este o relație și în același timp se mediază o relație. În situațiile educative sunt implicați: mediatori naturali (impersonali); mediatori personali; mediatori impersonali” (Viorel Ionel - Pedagogia situațiilor educative, p. 123) Relația mediată face parte dintr-un mediu educativ ca ansamblu de situații educative. Mediile se diferențiază în: mediu natural, ca fundal educativ; mediu social, implicit formativ; mediu educativ (natural și social) explicit mediator
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
acest verb îndeplinește funcția de predicat verbal. * raportarea la persoană: verbe personale (care, în planul conținutului, pot fi asociate unui nominativ persoană, iar în planul formei au forme pentru persoane diferite: a cânta, a reuși, a solicita etc.) vs. verbe impersonale/ unipersonale prin formă, impersonale prin conținut (verbe care au formă numai pentru persoana a III-a și care nu pot fi asociate unui nominativ-persoană: a ploua, a ninge, a trebui, a se cuveni etc. în propoziții, acestor verbe li se
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de predicat verbal. * raportarea la persoană: verbe personale (care, în planul conținutului, pot fi asociate unui nominativ persoană, iar în planul formei au forme pentru persoane diferite: a cânta, a reuși, a solicita etc.) vs. verbe impersonale/ unipersonale prin formă, impersonale prin conținut (verbe care au formă numai pentru persoana a III-a și care nu pot fi asociate unui nominativ-persoană: a ploua, a ninge, a trebui, a se cuveni etc. în propoziții, acestor verbe li se asociază fie un subiect
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frazei Funcții sintactice și criterii de prezentare Concretizarea funcțiilor sintactice la nivelul propoziției la nivelul frazei SUBIECT subiect propoziție subordonată subiectivă Termeni regenți Nu pot fi identificați termeni regenți, subiectul aflându-se în raport de interdependență/ inerență cu predicatul. * verbe impersonale: Nu s-ar fi cuvenit/ să procedezi astfel. * verbe personale: Cine se trezește de dimineață/ departe ajunge. * adverbe predicative: Poate/ că va reuși., Fără îndoială/ că va ajunge la timp. * expresii verbale impersonale: Ar fi fost mai indicat/ să procedezi
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
raport de interdependență/ inerență cu predicatul. * verbe impersonale: Nu s-ar fi cuvenit/ să procedezi astfel. * verbe personale: Cine se trezește de dimineață/ departe ajunge. * adverbe predicative: Poate/ că va reuși., Fără îndoială/ că va ajunge la timp. * expresii verbale impersonale: Ar fi fost mai indicat/ să procedezi altfel. * forme impersonale (reflexive, active, pasive) ale unor verbe personale: Se aude/ că vor organiza o petrecere. etc.; Rămâne/ să ne vedem mâine.; Este demonstrat/ că reacția posibilă este una singură. Modalități de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ar fi cuvenit/ să procedezi astfel. * verbe personale: Cine se trezește de dimineață/ departe ajunge. * adverbe predicative: Poate/ că va reuși., Fără îndoială/ că va ajunge la timp. * expresii verbale impersonale: Ar fi fost mai indicat/ să procedezi altfel. * forme impersonale (reflexive, active, pasive) ale unor verbe personale: Se aude/ că vor organiza o petrecere. etc.; Rămâne/ să ne vedem mâine.; Este demonstrat/ că reacția posibilă este una singură. Modalități de realizare subiect simplu: Mama mângâie copilul. subiect multiplu: Mama și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronume nehotărât; (b) adverb relativ; (c) adjectiv pronominal relativ; (d) conjuncție subordonatoare. Construiți trei fraze în care propoziția subordonată subiectivă să aibă ca termen regent: (a) un verb personal, predicativ, la modul infinitiv; (c) un adverb predicativ; (d) un verb impersonal; (e) o expresie verbală impersonală. Predicat nume predicativ propoziție subordonată predicativă Precizați tipul predicatelor din textele de mai jos, indicând partea/ părțile de vorbire în care se concretizează: (a) " Când îi rup eu, sunt acri, când îi rupe mama, sunt
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
c) adjectiv pronominal relativ; (d) conjuncție subordonatoare. Construiți trei fraze în care propoziția subordonată subiectivă să aibă ca termen regent: (a) un verb personal, predicativ, la modul infinitiv; (c) un adverb predicativ; (d) un verb impersonal; (e) o expresie verbală impersonală. Predicat nume predicativ propoziție subordonată predicativă Precizați tipul predicatelor din textele de mai jos, indicând partea/ părțile de vorbire în care se concretizează: (a) " Când îi rup eu, sunt acri, când îi rupe mama, sunt dulci. Strugurii se fac dulci
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
genul liric persoana I, genul epic persoana a III-a, genul dramatic persoanele I și a II-a etc.); * predilecția, în stilul științific și în cel juridico-administrativ, pentru formele verbale de indicativ prezent și de conjunctiv, respectiv pentru formele verbale impersonale vs. verbe la diferite moduri și timpuri și cu valori deosebite în funcție de context, valențe deosebite având în stilul beletristic scris (vezi, de exemplu, prezentul istoric, prezentul etern, imperfectul, forme de viitor popular etc.); * opțiunea, în stilul științific și în cel
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Stănescu, Fiziologia poeziei) 5. Formulați enunțuri care să conțină: (a) o propoziție subiectivă introdusă prin pronumele relativ cine; (b) o propoziție predicativă având ca regent verbul copulativ a însemna; (c) o propoziție subiectivă având ca termen regent o expresie verbală impersonală; (d) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ unde; (e) două propoziții aflate în raport de coordonare adversativă; (f) o propoziție atributivă având ca termen regent substantivul speranță. 6. Analizați sintactic fraza: ,,Ar fi fost mai bine să nu renunțe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]